Ceahlăul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1121-1198)
1971-10-27 / nr. 1143
ANUL IV., NR. 1.143 MIERCURI, 27 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI 30 BANI 3 NORMELE DE CONSUM fundamentate empiric perează deficiențe în activitatea productivă Angajați în acțiunea de creștere a economicității, muncitorii, inginerii și tehnicienii din întreprinderile județului nostru, au depus în perioada scursă din acest an eforturi susținute. In acest context, un accent deosebit s-a pus pe reducerea consumurilor specifice, la sfîrșitul celor 9 luni înregistrîndu-se economii de peste 1 600 tone metal, 5 100 mc materiallemnos, 30 milioane kw/h energie electrică, 101 000 combustibil convențional. tone Numai la minoriștii din Roman, de exemplu, au reușit să diminueze norma de tagle cu aproape 5 kg pe tona de țeavă, ceea ce echivalează cu o economie de 1 544 tone tagle, materie primă suficientă realizarea unei producții pentru suplimentare de circa 1 350 tone țevi finite fără sudură. în această direcție succese de seamă s-au consemnat și la Combinatul pentru exploatarea și industrializarea lemnului din Piatra Neamț. Mai amintim că la Uzina de fibre sintetice Săvinești, cantitatea de primă economisită se materie poate materializa în 155 tone,caprolactamă, 235 tone acid sulfuric oleum, 670 tone fibră metană. Aceste succese, ca și altele pe care nu le-am enumerat aici, sunt rodul aplicării în practică a unor măsuri tehnico-organizatorice, al unor inovații și raționalizări, al dezvoltării inițiativei și capacității creatoare a colectivelor de muncă. Suntem nevoiți însă să relatăm că nu în toate unitățile industriale, și chiar în rîndul celor care s-au înscris cu unele economii, s-a manifestat suficientă exigentă pentru respectarea tehnologiei de fabricație, executarea la nivelul cerințelor a pieselor, subansamblelor și produselor, ceea ce a determinat irosirea unor cantități importante de materii prime și materiale. Totodată, nici unele masuri propuse prin plan nu au fost înfăptuite întocmai și la termenele prevăzute. Așa de exemplu, la Uzina de țevi din Roman, în trimestrul III, normele de consum nu au fost stabilite în funcție de condițiile concrete ale producției, fapt care s-a soldat cu o depășire de 1,54 kg tagte pe tona de țevi. O altă cauză care a determinat printre alte efecte negative și utilizarea neeconomice a Constantin CREASTĂ, economist la Direcția județeană de statistică Neamț (Vúntümáre in pag. a lli-a) Uzina de fire sintetice Săvinești, In secția textil. • .i ^TRäLA tJMT ,M. HMlNEfc C. SCARLAT Foto : Cincinalul 1971*1975 ETAPA IMPORTANTA ÎN DEZVOLTAREA MULTILATERALA A ROMÂNIEI SOCIALISTE îs»7P. rtm mediu anual 9amm 1975- 4 CREȘTEREA PRODUCȚIEI GLOBALE INDUSTRIALE curier DIN AGENDA CASELOR DE CULTURĂ PIATRA NEAMȚ • Sub egida Casei de cultură a sindicatelor, ieri a avut loc la UFS un simpozion cu tema Femeia factor activ în societății socialiste construcția multilateral dezvoltate. Au susținut dr. Ermina Albu și ing. Aneta Toma. f Astăzi, la orele 15, în sala de conferințe a Casei de cultură, în cadrul Tribunei propagandei tehnico-științifice, ing. Grigore Gaidău va susține expunerea Relațiile dintre oameni în procesul muncii. BICAZ (. Tot astăzi, la orele 18, în cadrul sectoratului ce funcționează în cartierul Dodeni, prof. Ana Stănescu va vorbi despre Realizări și perspective în economia județului Neamț. Urmează un program artistic susținut de către elevii școlii generale din Dozieni. Aceeași expunere va putea fi audiată în cadrul 'ertoratului din cartierul Capșa pe 28 octombrie, iar, pe 29 octombrie la Casa de cultură TÎRGU NEAMȚ • in cadrul clubului ce funcționează pe lingă Casa de cultură din localitate, mîine la orele 18 prof. Dina Cioară, prof. I. Marinescu și N. Ivancichin vor susține simpozionul intitulat Eroul comunist în cinematografia românească. PREZENȚE NEMȚENE LA FESTIVALUL TOAMNEI „BUZĂU ’71“ Săptămîna trecută s-a desfășurat o nouă manifestare de interes republican — Festivalul toamnei „Buzău 71" Printre cei peste 40 de soliști vocali și instrumentiști — profesioniști și amatori — înscriși în cadrul concursului de interpretare a muzicii populare, au figurat și doi reprezentanți ai județului nostru — cîntăreață Elena Pește tînăra și fluierașul Dănilă Țăpuc — care și-au înscris numele în palmaresul festivalului — prima în dreptul locului III, iar cel de-al doilea în dreptul unei mențiuni. ACȚIUNE PATRIOTICA P. Naghi ne transmite telefonic de la Poiana Teiului . Sub conducerea organizației de partid din satul Săvinești, comuna Poiana Teiului, în zilele de 23 și 24 octombrie s-a desfășurat o importantă acțiune patriotică. Este vorba de balastarea unui drum comunal — lucrare prevăzută din fonduri de stat, dar la care locuitorii din două circumscripții electorale au adus o contribuție meritorie, împrăștiind pe circa 600 m lungime balastul cărat cu autobasculantele. S-au evidențiat : Maria Scripcaru, Ana Pavel, S. Apalaghiei, Ana Țuțuianu, Maria Chiorbeja, Codrina Valică, Maria Alexandrescu și Maria Aioanei. Acțiunea va continua duminica viitoare, cînd se va balasta ultima parte a drumului. LEGEA cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale și aprovizionarea tehnico -materială în paginile VIII Deși zăpada poate cădea din zi în zi ÎNSILOZAREA FURAJELOR corr 141117 DAMMAC If loil mu limmHO nv se acționeze cu toată energia pentru asigurarea hranei animalelor! Să Componentă de prim ordin a pregătirii perioadei de stabulație a animalelor, asigurarea necesarului de furaje este o acțiune de stringentă actualitate. „Aceasta, cu atît mai mult, cu cit în zona noastră — ne-au spus mai mulți șefi de ferme zootehnice — perioada de stabulație a animalelor este mai îndelungată decit în alte zone.1. Privind cu toată seriozitatea și spiritul de răspundere acest „punct urgent" din agenda campaniei agricole de toamnă, consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producție din Goșmani, Piatra Neamț, Icușești au însilozat cantități de furaje mai mari decit planificate. O notă bună cere și pentru consiliul de conducere al C.A.P. Filioara care, însilozînd 1.200 tone furaje (față de 1.150 plan), a demonstrat încă odată un lucru îndeobște știut: printr-o preocupare serioasă, prin mobilizare zilnică și judicioasă a cooperatorilor la muncă, totul este posibil. Acțiunea de pentru completarea însilozare balanței furajere este pe terminate și în cooperativele agricole de producție din Bahna, Răucești, Bîrgăoani. La Răucești, de pildă, pe lingă 455 tone fin trifoi, 270 tone lucerna, peste < 30 tone ierburi perene și circa 100 tone fîn natural, necesarul de hrană pentru animale este asigurat de circa 1.000 tone nutrețuri însilozate. La C.A.P. Dulcești, baza furajeră este pînă în prezent formată de peste 600 tone fîn (recent s-a mai cumpărat recolta de pe 60 hectare de lucerna), 1.300 tone porumb furajer, în aceste zile fiind în toi însilozarea coletelor de sfeclă de zahăr în amestec cu borhot și coceni. La C.A.P. Săbăoani s-a asigurat o rezervă de peste 30 la sută la fînuri grosiere și suculente, continuîndu-se însilozarea de frunză de sfeclă și coceni. Dar itinerarul nostru de campanie, ca și situația operativă a Direcției generale agricole Neamț, arată că în multe unități agricole există o slabă preocupare la toate nivelele pentru asigurarea necesarului de furaje însilozate. Revenind la Sagna, după circa trei săptămîni, am găsit aceeași situație: nici o tonă de nutreț însilozat. La adăpostul titlului de evidențiată în campania de însămînțare a griului, cooperativa agricolă de producție din Bălțătești n-a trecut încă la însilozarea furajelor. La Zănești, cooperativa agricolă de producție are în plan să însilozeze 1.550 tone dar nu s-a făcut încă nimic. Poate fi luat în serios motivul ,nu avem ce însiloza ?“ .Sfecla de zahăr a fost deja recoltată de pe circa 40 de hectare. Cooperativa agricolă de producție Stănița a transportat la Fabrica de zahăr Roman peste 500 tone de sfeclă, dar de însilozat — nici o frunză. Nu putem explica în nici un fel atitudinea consiliilor de conducere din cooperativele agricole de producție din Valea Ursului, Poenari, Pîncești, Cîndești, Ghindăoani care, deși în anii trecuți au avut de suferit de pe urma lipsei de furaje, n-au întreprins pînă în prezent nimic practic pentru a asigura nutrețurile însilozate pentru timpul de stabulație a animalelor. Pe județ, planul de însilozări nu este realizat nici pe jumătate „trăgînd“ in urmă unitățile care încă n-au început (și care au fost amintite mai sus) sau care au făcut doar ceva „de ochii lumii". La acest capitol amintim de cooperativele agricole de producție din Vînători (cu 50 tone din 1.250), Români (cu 60 tone din 1.250), Izvoarele, Oniceni. Intram curid în penultima lună a anului și vremea ne poate aduce surprize neplăcute în orice moment. Posibilități de acoperire integrală a planului de însilozări în fiecare unitate agricolă socialistă există. Coletele de sfeclă, cocenii de porumb, alte resturi ierboase trebuie să fie însilozate. Altfel, cînd va cădea zăpadă va fi prea tîrziu. Sperăm că consiliile de conducere ale unităților vizate se vor trezi înainte de acest moment meteorologic și vor trece de pe terenul nepăsării pe cel al muncii fertile. 1.1. L. „Bistrița" Piatra Neamț, în foto : lăcătușul de întreținere Ion Drădan. O mai bună aprovizionare a populației din zona Tîrgu Neamț — Cum se aplică la Tîrgu Neamț, în momentul de față, indicațiile date de la cel mai înalt for al conducerii partidului și statului nostru in vederea sporirii grijii față de aprovizionarea populației ? — încă în prima decadă a lunii septembrie, biroul executiv al Cooperativelor orășenești de consum a făcut o analiză a realizărilor și a stabilit măsurile ce se pentru aprovizionarea de impun sezon. Astfel, în unitățile industriale s-a indicat retragerea mărfurilor de vară, pentru a face loc celor specifice anotimpului rece. Pentru trimestrul IV al acestui an, am stabilit să aducem mărfuri în valoare de 19 milioane lei, cu 2 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. E și firesc, în Tîrgu Neamț s-au deschis o serie de șantiere, orașul a intrat pe fluxul industrializării. La acestea se adaugă cele aflate în stoc (textile, încălțăminte, metalo-chimice) în depozitele cu ridicata, care la 31 august se ridicau la valoarea de 18 milioane lei. Pentru a ne asigura primirea mărfurilor la timp, am trimis delegați la furnizori în scopul impulsionării lucrărilor. — Totul se procură pe cale de contract? — Specific ■ cooperației de consum e să atragă mărfuri și din alte surse. Spre exemplu, în trimestrul III noi am atras, numai pentru sectorul industrial, mărfuri din alte surse în valoare de peste 1,5 milioane lei. — Care e situația sectorului alimentar? — Există o aprovizionare bună cu ulei, pîine ,și alte produse de panificație, planul la acest capitol fiind cu mult depășit. Fondul de marfă pentru ultimul trimestru al anului este cu mult mai mare decit în trimestrul III la făină de grîu, ulei, zahăr și alte produse. — După cite știm, Cooperativa orășenească are niște sarcini și în mediul rural... — Da, aprovizionăm încă 7 comune din zona învecinată, precum și 18 guri de exploatare forestieră Avem de pe acum grijă ca în satele cu drumuri impracticabile pe timpul iernii să constituim, stocuri de mărfuri la magazinele ce ne aparțin, în ce privește aprovizionarea forestierilor, am făcut o analiză împreună cu conducerea U.E.S.S. și s-a trecut la amenajarea de beciuri și magazii în care se depozitează peste 120.000 kg, cartofi, 50.000 kg, ceapă, 15.000 kg, murături etc. — Se pare că în sectorul de alimentație publică ați înregistrat o serie de succese. Ce măsuri se preconizează pentru ca și în viitor treburile să meargă bine? — Prin măsurile luate, am desfăcut în acest sector mărfuri cu 2,5 milioane lei peste sarcina de plan, din care preparatele de bucătărie și grătar din producție proprie peste 26 la sută din total. Am luat măsuri de aprovizionare a acestor unități cu legume și zarzavaturi, murături, conserve. — Cred că scrisoarea tovarășului Nicolae Ceaușescu de a dezvolta și diversifica producția de bunuri de consum a găsit ecou și în rîndul lucrătorilor din această cooperativă. — Avem în vedere diversificarea produselor ce le punem la dispoziția consumatorilor. Zilnic vom pregăti 7—8 feluri de bucate din carne de pasăre. în laboratorul de carmangerie pregătim deja chișcă, cîrnat tip „Ozana", pastrama. Multe din aceste produse ni le procurăm din achiziții. Astfel pînă acum am achiziționat 41.000 kg. carne de porc, peste 3.000 kg. carne de pasăre, peste 1.000 kg brînzeturi, apoi ouă, unt etc. necesare în alimentația publică. Am lărgit baza de desfacere, deschizînd recent noi unități : un magazin în cartierul Pometea, chioșcuri alimentare în Autobaza de transporturi, I.I.L. „Ozana". Sintem în curs de înființare a unui raion „Gospodina" la magazinul de lactate, în finalul acestei convorbiri aș vrea să dau asigurarea că pe baza fondului de marfă repartizat de Direcția comercială județeană prin IJECOOP și prin atragerea unor mărfuri din alte surse, garantăm aprovizionarea în bune condiții pe tot timpul rece a populației din Tîrgu Neamț și din zona învfecinată. M. ASMARANDEI Convorbire cu Gh. ANDRON, președintele Cooperativei orășenești de consum Tîrgu Neamț Inscripție de oțear Abia luase în primire postul de comandă. A verificat totul, a făcut cîteva manevre de control; mașina de descărcat tagle răspundea docilă la toate comenzile. Dar .. . iată, la un moment dat brațul cel lung cu țagla în gheare a rămas blocat în cuptor ! Zadarnic se frămînta operatorul Petre Zabocarschi apăsînd insistent pe cheile de comandă, într-o fracțiune de secundă s-a străfulgerat un gînd .. Ce consecințe ar putea avea blocarea laminorului de 0 teți? După cum se știe, minutele de stagnare costă, la această mare uzină siderurgică, zeci și chiar sute de mii de lei. Hotărîrea de a acționa l-a împiedicat să se gîndească mai departe la consecințe. în aceste clipe grele i-au sărit în ajutor colegii lui, oțelarii. Mihai Ciobanu, șef de echipă la cuptoare, a trecut rapid la reglarea regimului termic al cuptorului, căci exista pericolul supraîncălzirii țaglelor, carbonizării și degradării lor. Lamînoriștii Perlele Varbuca, Ton Popa și Petre Bălăiță, ajutați de maistrul Petre Băiteanu, au trecut imediat la scoaterea manuală a brațului din cuptor, ajutîndu-se de troliu. între timp, echipe de lăcătuși și electricieni au acționat imediat pentru depistarea defectului care a fost descoperit în mai puțin de 5 minute. Se rupsese un cordon la instalația electrică, defectîndu-se astfel contactorul electric al mașinii de descărcat. Doar 5 minute au fost necesarp etect rînienilor Mihai Botezatu, Mihai Moldsoveanu și maistrului Gheorghe Munteanu pentru a înlătura defectul, timp în care fluxul de laminare n-a suferit aproape cu nimic. Este acesta un fapt de eroism ? Este un fapt oare obișnui! ? Cine poate, să știe? ... Vasile CIOBANU, corespondent