Ceahlăul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1121-1198)

1971-10-27 / nr. 1143

ANUL IV., NR. 1.143 MIERCURI, 27 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI 30 BANI 3 NORMELE DE CONSUM fundamentate empiric perează deficiențe în activitatea productivă Angajați în acțiunea de creș­tere a economicității, munci­torii, inginerii și tehnicienii din întreprinderile județului nos­tru, au depus în perioada scursă din acest an eforturi susținute. In acest context, un accent deosebit s-a pus pe reducerea consumurilor specifice, la sfîr­­șitul celor 9 luni înregistrîn­­du-se economii de peste 1 600 tone metal, 5 100 m­c material­­lemnos, 30 milioane kw/h e­­nergie electrică, 101 000 combustibil convențional. tone Nu­mai la­ minoriștii din Roman, de exemplu, au reușit să dimi­nueze norma de­­ tagle cu a­­proape 5 kg pe tona de țeavă, ceea ce echivalează cu o eco­nomie de 1 544 tone tagle, ma­terie primă suficientă realizarea unei producții pentru su­plimentare de circa 1 350 tone țevi finite fără sudură. în a­­ceastă direcție succese de sea­mă s-au consemnat și la Com­binatul pentru exploatarea și industrializarea lemnului din Piatra Neamț. Mai amintim că la Uzina de fibre sintetice Să­­vinești, cantitatea de primă economisită se materie poate materializa în 155 tone,capro­­lactamă, 235 tone acid sulfuric oleum, 670 tone fibră metană. Aceste succese, ca și altele pe care nu le-am enumerat aici, sunt rodul aplicării în­­ practi­că a unor măsuri tehnico-orga­­nizatorice, al unor inovații și raționalizări, al dezvoltării ini­țiativei și capacității creatoare a colectivelor de muncă. Suntem­ nevoiți însă să rela­tăm că nu în toate unitățile in­dustriale, și chiar în rîndul ce­lor care s-au înscris cu unele economii, s-a manifestat sufi­cientă exigentă pentru res­pectarea tehnologiei de fabri­cație, executarea la nivelul ce­rințelor a pieselor, subansam­­blelor și produselor, ceea ce a determinat irosirea unor canti­tăți importante de materii pri­me și materiale. Totodată, nici unele masuri propuse prin plan nu au fost înfăptuite întocmai și la termenele prevăzute. Așa de exemplu, la Uzina de țevi din Roman, în trimestrul III, normele de consum nu au fost stabilite în funcție de condiții­le concrete ale producției, fapt care s-a soldat cu o depășire de 1,54 kg tagte pe tona de țevi. O altă cauză care a determi­nat printre alte efecte negati­ve și utilizarea neeconomice a­ Constantin CREASTĂ, economist la Direcția județeană de statistică Neamț­ ­(Vúntümáre in pag. a lli-a) Uzina de fire sintetice Săvinești, In secția textil. • .i ^TRäLA tJMT ,M. HMlNEfc C. SCARLAT Foto : Cincinalul 1971*1975 ETAPA IMPORTANTA ÎN DEZVOLTAREA MULTILATERALA A ROMÂNIEI SOCIALISTE îs»7P. r­tm mediu anual 9­a­­m­m 1975- 4 CREȘTEREA PRODUCȚIEI GLOBALE INDUSTRIALE curier DIN AGENDA CASELOR DE CULTURĂ PIATRA NEAMȚ • Sub egida Casei de cultură a sindicatelor, ieri a avut loc la UFS un simpo­zion cu tema Femeia factor activ în societății socialiste construcția multila­teral dezvoltate. Au susținut dr. Ermina Albu și ing. Aneta Tom­a. f­ Astăzi, la orele 15, în sala de conferințe a Casei de cultură, în­ cadrul­­ Tribu­nei propagandei tehnico-știin­­țifice, ing. Grigore Gaidău va susține expunerea Relațiile dintre oameni în procesul muncii. BICAZ (. Tot astăzi, la orele 18, în cadrul sectoratului ce func­ționează în cartierul Dodeni, prof. Ana Stănescu va vorbi despre Realizări și perspec­tive în economia județului Neamț. Urmează un program artistic susținut de către e­­levii școlii generale din Do­­zieni. Aceeași expunere va putea fi audiată în cadrul 'ertoratului din cartierul­ Cap­­șa pe 28 octombrie, iar, pe 29 octombrie la Casa de cultu­ră­ TÎRGU NEAMȚ • in cadrul clubului ce funcționează pe lingă Casa de cultură din localitate, mîine la orele 18 prof. Dina Cioară, prof. I. Mari­­nescu și N. Ivancichin vor susține simpozionul intitulat Eroul comunist în cinemato­grafia românească. PREZENȚE NEMȚENE LA FESTIVALUL TOAMNEI „BUZĂU ’71“ Săptămîna trecută s-a desfășurat o nouă­­ manifes­tare de interes republican — Festivalul toamnei „Buzău 71"­ Printre­ cei peste 40 de soliști vocali și instru­mentiști — profesioniști și amatori — înscriși în cadrul concursului de interpretare a muzicii populare, au figu­rat și doi reprezentanți ai județului nostru — cîntăreață Elena Pește tînăra și fluierașul Dănilă Țăpuc — care și-au înscris numele în palmaresul festivalului — prima în dreptul locului III, iar cel de-al­­ doilea în dreptul unei mențiuni. ACȚIUNE PATRIOTICA P. Naghi ne transmite tele­fonic de la Poiana Teiului . Sub conducerea organizației de partid din satul Săvinești, comuna Poiana Teiului, în zilele de 23 și 24 octombrie s-a desfășurat o importantă acțiune patriotică. Este vor­ba de balastarea unui drum comunal — lucrare prevă­zută din fonduri de stat, dar la care locuitorii din două circumscripții electo­rale au adus o contribuție meritorie, împrăștiind pe circa 600 m lungime balastul cărat cu autobasculantele. S-au evidențiat : Maria Scripcaru, Ana Pavel, S. Apalaghiei, Ana Țuțuianu, Maria Chiorbeja, Codrina Valică, Maria Alexandrescu și Maria Aioanei. Acțiunea va continua du­minica viitoare, cînd se va balasta ultima parte a dru­mului. LEGEA cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale și aprovizionarea tehnico -materială în paginile VIII Deși zăpada poate cădea din zi în zi ÎNSILOZAREA FURAJELOR corr 141117 DAMM­AC If loil mu lim­m­­HO nv se acționeze cu toată energia pentru asigurarea hranei animalelor! Să Componentă de prim ordin a pregătirii perioadei de sta­­bulație a animalelor, asigura­rea necesarului de furaje este o acțiune de stringentă actua­litate. „Aceasta, cu atît mai mult, cu cit în zona noastră — ne-au spus mai mulți șefi de ferme zootehnice — pe­rioada de stabulație a anima­lelor este mai îndelungată decit în alte zone.1. Privind cu toată seriozitatea și spiritul de răspundere acest „punct ur­gent" din agenda campaniei agrico­le de toamnă, consiliile de conducere ale cooperative­lor agricole de producție din Goșmani, Piatra Neamț, Icu­­șești au însilozat cantități de furaje mai mari decit planificate. O notă bună cere și pentru consiliul de conducere al C.A.P. Filioara care, însilo­­zînd 1.200 tone furaje (față de 1.150 plan), a demonstrat încă odată un lucru îndeobște știut: printr-o preocupare se­rioasă, prin mobilizare zilnică și judicioasă a cooperatori­lor la muncă, totul este posi­bil. Acțiunea de pentru completarea însilozare balanței furajere este pe terminate și în cooperativele agricole de producție din Bahna, Răuceș­­ti, Bîrgăoani. La Răucești, de pildă, pe lingă 455 tone fin trifoi, 270 tone lucerna, peste < 30 tone ierburi perene și cir­ca 100 tone fîn natural, nece­­­­sarul de hrană pentru anima­le este­­ asigurat de circa 1.000 tone nutrețuri însilozate. La C.A.P. Dulcești, baza furajeră este pînă în prezent formată de peste 600 tone fîn (recent s-a mai cumpărat recolta de pe 60 hectare de lucerna), 1.300 tone porumb furajer, în a­­ceste zile fiind în toi însiloza­rea coletelor de sfeclă de zahăr în amestec cu borh­ot și coceni. La C.A.P. Săbăoani s-a asigurat o rezervă de peste 30 la sută la fînuri grosiere și suculente, continuîndu-se însilozarea de frunză de sfeclă și coceni. Dar itinerarul nostru de cam­panie, ca și situația operativă a Direcției generale agricole Neamț, arată că în multe uni­tăți agricole există o slabă preocupare la toate nivelele pentru asigurarea necesarului de furaje însilozate. Revenind la Sagna, după circa trei săp­­tămîni, am găsit aceeași si­tuație: nici o tonă de nutreț însilozat. La adăpostul titlu­lui de evidențiată în campania de însămînțare a griului, co­operativa agricolă de produc­ție din Bălțătești n-a trecut încă la însilozarea furajelor. La Zănești, cooperativa agri­colă de producție are în plan să însilozeze 1.550 tone dar nu s-a făcut încă nimic. Poate fi luat în serios motivul ,nu avem ce însil­oza ?“ .Sfecla de zahăr a fost deja recoltată de pe circa 40 de hectare. Co­operativa agricolă de produc­ție Stănița a transportat la Fabrica de zahăr Roman peste 500 tone de sfeclă, dar de în­silozat — nici o frunză. Nu putem explica în nici un fel atitudinea consiliilor de con­ducere din cooperativele a­gricole de producție din Va­lea Ursului, Poenari, Pîncești, Cîndești, Ghindăoani care, deși în anii trecuți au avut de suferit de pe urma lipsei de furaje, n-au întreprins pînă în prezent nimic practic pen­tru a asigura nutrețurile în­silozate pentru timpul de sta­­bulație a animalelor. Pe județ, planul de însilo­­zări nu este realizat nici pe jumătate „trăgînd“ in urmă unitățile care încă n-au început (și care au fost amintite mai sus) sau care au făcut doar ceva „de ochii lumii". La acest ca­pitol amintim de cooperativele agricole de producție din Vînători (cu 50 tone din 1.250), Români (cu 60 tone din 1.250), Izvoarele, Oniceni. Intram cu­­rid în penultima lună a anu­lui și vremea ne poate aduce surprize neplăcute în orice moment. Posibilități de acope­rire integrală a planului de însilozări în fiecare unitate a­­gricolă socialistă există. Cole­­tele de sfeclă, cocenii de po­rumb, alte resturi ierboase trebuie să fie însilozate. Alt­fel, cînd va cădea­ zăpadă va fi prea tîrziu. Sperăm că consiliile de conducere ale unităților vizate se vor trezi înainte de acest moment me­teorologic și vor trece de pe terenul nepăsării pe cel al muncii fertile. 1.1. L. „Bistrița" Piatra Neamț, în foto : lăcătușul de întreținere Ion Drădan. O mai bună aprovizionare a populației din zona Tîrgu Neamț — Cum se aplică la Tîrgu Neamț, în mo­mentul de față, indica­țiile date de la cel mai înalt for al conducerii partidului și statului nostru in vederea spori­rii grijii față de aprovi­zionarea populației ? — încă în prima decadă a lunii septembrie, biroul exe­cutiv al Cooperativelor orășe­nești de consum a făcut o a­­naliză a realizărilor și a sta­bilit măsurile ce se pentru aprovizionarea de impun se­zon. Astfel, în unitățile indus­triale s-a indicat retragerea mărfurilor de vară, pentru a face loc celor specifice anotim­pului rece. Pentru trimestrul IV al acestui an, am stabilit să aducem mărfuri în valoare de 19 milioane lei, cu 2 mi­lioane lei m­ai mult față de aceeași perioadă a anului tre­cut. E și firesc, în Tîrgu Neamț s-au deschis o serie de șantiere, orașul a intrat pe fluxul industrializării. La a­­cestea se adaugă cele aflate în stoc (textile, încălțăminte, metalo-chimice) în depozitele cu ridicata, care la 31 august se ridicau la valoarea de 18 milioane lei. Pentru a ne asi­gura primirea mărfurilor la timp, am trimis­ delegați la furnizori în scopul impulsio­nării lucrărilor. — Totul se procură pe cale de contract? — Specific ■ cooperației de consum e să atragă mărfuri și din alte surse. Spre exemplu, în trimestrul III noi am atras, numai pentru sectorul indus­trial, mărfuri din­ alte surse în valoare de peste 1,5 milioa­ne lei. — Care e situația sec­torului alimentar? — Există o aprovizionare­­ bună cu ulei, pîine ,și alte produse de panificație, planul la acest capitol fiind cu mult depășit. Fondul de marfă pen­tru ultimul trimestru al anu­lui este cu mult mai m­are de­cit în trimestrul III la făină de grîu, ulei, zahăr și alte produse. — După cite știm, Cooperativa orășeneas­că are niște sarcini și în mediul rural... — Da, aprovizionăm încă 7 comune din zona învecinată, precum și 18 guri de exploa­tare forestieră Avem de pe a­­cum grijă ca în satele cu drumuri impracticabile pe timpul iernii să constituim, stocuri de mărfuri la maga­zinele ce ne aparțin, în ce pri­vește aprovizionarea forestie­rilor, am făcut o analiză îm­preună cu conducerea U.E.S.S. și s-a trecut la amenajarea de beciuri și magazii în care se depozitează peste 120.000 kg, cartofi, 50.000 kg, ceapă, 15.000 kg, murături etc. — Se pare că în sec­torul de alimentație pu­blică ați înregistrat o serie de succese. Ce măsuri se preconizează pentru ca și în viitor treburile să meargă bine? — Prin măsurile luate, am desfăcut în acest sector măr­furi cu 2,5 milioane lei peste sarcina de plan, din care pre­paratele de bucătărie și gră­tar din producție proprie peste­­ 26 la sută din total. Am luat măsuri de aprovizionare a a­­cestor unități cu legume și zar­­zavaturi, murături, conserve. — Cred că scrisoarea tovarășului Nicolae Ceaușescu de a dezvolta și diversifica producția de bunuri de consum a găsit ecou și în rîndul lucrătorilor din aceas­tă cooperativă. — Avem în vedere diversi­ficarea produselor ce le pu­nem la dispoziția consumatori­lor. Zilnic vom pregăti 7—8 feluri de bucate din carne de pasăre. în laboratorul de car­mangerie pregătim deja chiș­­că, cîrnat tip „Ozana", pas­trama. Multe din aceste pro­duse ni le procurăm din a­­chiziții. Astfel pînă acum am achiziționat­ 41.000 kg. carne de porc, peste 3.000 kg. carne de pasăre, peste 1.000 kg brîn­­zeturi, apoi ouă, unt etc. ne­cesare în alimentația publică. Am lărgit baza de desfacere, deschizînd recent noi unități : un magazin în cartierul Pome­­tea, chioșcuri alimentare în Autobaza de transporturi, I.I.L. „Ozana". Sintem­ în curs de înființare a unui raion „Gospodina" la magazinul de lactate, în finalul acestei convorbiri aș vrea să dau asigurarea că pe baza fondului de­ marfă re­partizat de Direcția comercială județeană prin IJECOOP și prin atragerea unor mărfuri din alte surse, garantăm apro­vizionarea în bune condiții pe tot timpul rece a populației din Tîrgu Neamț și din zona învfecinată. M. ASMARANDEI Convorbire cu Gh. ANDRON, președintele Cooperativei orășenești de consum Tîrgu Neamț Inscripție de oțe­ar Abia luase în primire pos­tul de comandă. A verificat totul, a făcut cîteva mane­vre de control; mașina de descărcat tagle răspundea docilă la toate comenzile. Dar .. . iată, la un moment dat brațul cel lung cu țagla în gheare a rămas blocat în cuptor ! Zadarnic se frămînta operatorul Petre Zabocarschi apăsînd insistent pe chei­le de comandă, într-o frac­țiune de secundă s-a stră­fulgerat un gînd .­­. Ce conse­cințe ar putea avea blocarea laminorului de 0 teți? După cum se știe, minutele de stag­­nare costă, la această mare u­­zină siderurgică, zeci și chiar­ sute de mii de lei. Hotărîrea de a acționa l-a împiedicat să se gîndească mai departe la consecințe. în aceste clipe grele i-au sărit în ajutor co­legii lui, oțelarii. Mihai Ciobanu, șef de echipă la cuptoare, a trecut rapid la reglarea regimului termic al cuptorului, căci exista peri­colul supraîncălzirii țaglelor, carbonizării și degradării­ lor. Lamînoriștii Perlele Varb­u­­ca, Ton Popa și Petre Bălăiță, ajutați de maistrul Petre Băi­­teanu, au trecut imediat la­ scoaterea manuală a brațu­lui din cuptor, ajutîndu-se de troliu. între timp, echipe de lăcătuși și electricieni au ac­ționat imediat pentru depis­tarea defectului care a fost descoperit în mai puțin de 5 minute. Se rupsese un cordon la instalația electrică, defec­­tîndu-se astfel contactorul electric al mașinii de descăr­cat. Doar 5 minute au fost­ necesarp etect rînienilor­­ Mi­hai Botezatu, Mihai Moldso­veanu și maistrului Gheorghe Munteanu pentru a înlătura defectul, timp în care fluxul de laminare n-a suferit a­­proape cu nimic. Este acesta un fapt de eroism ? Este un fapt oa­re obișnui! ? Cine poate, să știe? ... Vasile CIOBANU, corespondent

Next