Ceahlăul, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1353-1430)

1972-09-27 / nr. 1427

"I* CEAHLĂUL Pag. 2 VIATA CULTURALA In curînd — între 1 și 20 octombrie — va avea loc deschiderea noului an de invăță­­mînt în cele zece universități populare din județ. Apropierea acestui eveniment ne-a determinat să medităm din timp și mai atent asupra măsurilor ce se impun pentru asigurarea unui caracter profund funcțional acestor instituții, pentru ca uni­versitățile populare să contribuie, cu ade­­vărat, eficient, la in­strucția și educația maselor, la perfecțio­narea lor profesiona­lă, în conformitate cu cerințele crescînde ale societății noastre. In vederea organi­zării în bune condi­­țiuni a învățămîntu­­lui popular, o atenție sporită am acordat în acest an precizării ri­guroase a obiective­lor, alegerii tematicii adecvate, diversifică­rii corespunzătoare, a sporirii eficienței for­­melor de transmitere a cunoștințelor. încă în a doua jumătate a lunii august, la Comitetul județean de cultură și educație socialistă a avut loc în acest scop o consfătuire de lucru la care au participat reprezentanți ai consiliilor științifice ale universităților populare și re­prezentanți ai forurilor județene tutelare (C.J.C.E.S., Consiliul județean al U.G.S.R. și Comitetul județean U.T.C.) care a avut ca obiect definitivarea profilului fiecărei uni­versități populare, a structurii lor orga­nizatorice, stabilirea măsurilor necesare pentru buna desfășurare a activității. Am hotărît o mai mare diversificare a cursurilor, o lărgire sensibilă a evantaiului problematicii abordate în cadrul universită­ților populare. Acest lucru se va concretiza cu precădere în programul universităților care funcționează în municipii și orașe (în cele de la Piatra Neamț, Roman, Tg. Neamț și Bicaz, unde sunt mai mari disponibili­tăți culturale). La Piatra Neamț, de pildă, vor funcționa nu mai puțin de nouă cursuri de cultură generală, patru de cul­tură tehnică, cursuri de limba engleză și franceză eșalonate pe trei ani, de limbă germană (anii I și II), de limba italiană și rusă (anul I), precum și cursuri de pregă­tire școlară (de pregătire pentru examenul de admitere în clasa IX-a, de pregătire pentru examenele de bacalaureat și de ad­mitere în învățămîntul superior) ș.a. Ase­menea cursuri mai mult sau mai puțin nu­meroase, vor avea loc și în celelalte orașe. Vom pune apoi, în acest an, un mai mare accent pe orientarea programelor în sprijinul perfecționării și integrării­ profe­sionale a cursanților. Este vorba de ex­tinderea numărului de cursuri cu caracter practic (de pildă, de zootehnie — la Ză­­nești și Săbăoani, croitorie, împletituri nuiele, tricotaje ( Roznov), ca și de răs­pîndire a cunoștințelor cu caracter apli­cativ. La sugestia consiliilor științifice, vom gene­raliza în universitățile populare (mai ales la cele din mediul sătesc : Borca, Secueni, Săbăoani, Zănești, Pîngărați) cursurile de educație juridică, moral-cetățenească și de educație materi­alist-științifică. Notăm apoi, creșterea in acest an, la cererea oamenilor muncii, a numărului cursurilor de limbi străine. Prin felul cum este concepută tematica cursurilor, prin me­todele preconizate, se va urmări mai insis­tent, formarea convin­gerilor, preocuparea pentru înțelegerea faptelor, a fenomene­lor, noțiunilor, cate­goriilor, legităților, pentru însușirea și a­­plicarea lor în prac­­ti­că și t­o­t­o­d­a­­tă pentru for­marea unui mod de gândire științific, a de­prinderii și capacității de a observa, com­para, analiza, fapte și fenomene. Aceasta se va asigura prin folosirea unor lectori competenți, bine orientați din punct de vedere politic și profesional, cu experien­ță în această activitate. Toate aceste preocupări ne dau convin­gerea că, alături de celelalte­­ forme ale muncii de educație, universitățile popu­lare vor contribui mai activ, cu un plus de vitalitate, la procesul complex de instruc­ție și educație a adultului, la dezvoltarea conștiinței socialiste a maselor. George PODANI, inspector principal la Comitetul județean de cultură și educație socialistă Un program de largă funcționalitate educativ-formativă . In preajma deschiderii universităților populare din județ ACCENTE Bl Sîmbătă, 30 septembrie, încep la Roman manifestările prilejuite de sărbătorirea cen­tenarului liceului „Roman Vo­dă". Vom reveni cu amănunte. El Intre 8 și 11 octombrie a.c., la Iași are loc cea de III-a ediție a Festivalului bie­a­nal de poezie „Mihai Emines­­cu“. Pusă sub semnul versurilor „La trecutu-ți mare, mare vii­tor“, această ediție este închi­nată jubileului Republicii, fi­ind concepută ca un omagiu a­­dus patriei, Luceafărului poe­ziei românești.­­ La Clubul ziariștilor de la sediul Redacției ziarului „Ceahlăul“ este deschisă ex­poziția personală de pictură și grafică Dumitru Simionescu.­­ Casa corpului didactic organizează un nou curs pen­tru Învățarea limbilor străine. Cursul este conceput de data aceasta pentru cadrele didacti­ce care doresc să învețe limba franceză. Informații suplimen­tare se pot obține de la secre­tariatul Casei corpului didac­tic, Piatra Neamț, str. V. I. Le­nin, nr. 24 tel. 11052.­­ Un interesant grupaj de poeme în proză publică în „Ro­mânia literară" profesoara Ro­­dica Teofănescu-Cocan din Pia­tra Neamț. Orchestra populară „Cerneg­ura“ — înaintea celei de-a III-a stagiuni Pentru orchestra populară „Cer­­negura", deschiderea noii sta­giuni depășește semnificația fap­tului obișnuit, simplul moment inaugural dinaintea unei noi pre­zențe spectacologice, înființată cu aproape trei ani în urmă fiind astfel singura formație mu­si zicală profesionistă din „Cernegura“ era chemată să judei, în­scrie o prezență vie în viața noastră artistică, să inițieze preo­cupări sistematice pentru valorifi­carea în spectacol a autentic, specific zonei folclorului noastre spirituale. După două stagiuni e­­xistă, firește, un bilanț cu reali­zări mai mult sau mai puțin con­cludente. Stadiul atins la această oră este marcat însă, în continua­re, de aceleași căutări, specifice începutului de drum, pentru con­turarea unei personalități distinc­te, pentru lărgirea ariei de re­­verbație a acestei formații în viața spirituală a județului. Ne amintim în acest sens de entu­ziasmul care a marcat festivitatea de constituire a acestei formații, de promisiunile făcute de factorii responsabili la începutul fiecărei stagiuni. Mai mult poate deciț oricînd, acum înaintea deschiderii celei de a III-a stagiuni, ,Cerne­gura“ anunță cîteva noutăți în măsură să ilustreze mai convin­gător, ambiția membrilor orches­trei de a atinge maturitatea artis­tică, preocuparea pentru calitate. Semnificativ este, de pildă, fap­tul că, urmărindu-se mai atent pregătirea profesională, în pe­rioada dinaintea deschiderii noii stagiuni, toți componenții forma­ției au participat la cursuri de teorie muzicală și solfegii. S-au organizat, de asemenea, prelegeri pe teme de estetică, acțiuni de aprofundare a documentelor de partid și de stat, privind educa­ția politico-ideologică a membri­lor formației , s-a accentuat, cu deosebire, asupra problemelor privind responsabilitatea și exi­gențele actului artistic. Aflăm a­­poi cu satisfacție despre preocu­pările consacrate alcătuirii unui repertoriu bogat, autentic, cu piese de specific local. In vede­rea elaborării acestui repertoriu, în perioada de vară s-au organi­zat primele acțiuni de culegere a folclorului din scurta istorie a „Cernegurei“. Spre deosebire de ceilalți ani, cînd repertoriul cu­prindea destule producții hibride, contra­făcute, în noua stagiune ni se promite un repertoriu in­teresant, respectînd acuratețea stilistică, elementele autentice ale zonei noastre etno-folclorice. Cu­lese cu deosebire din zona de munte — Pipirig, Hangu, Borca, Dămuc ș.a. — cele 25 de noi piese ale­­ Cernegurei“ vor alcătui pro­gramul spectacolului inaugural (anunțat pentru sîmbătă, 7 octom­brie, la Casa de cultură a sindi­catelor din Piatra Neamț) inti­tulat ,La poalele Ceahlăului". Sunt incluse hore, sîrbe, cîntece bătrînești culese de la rapsozi populari sau bătrîni lăutari, pre­cum și piese din folclorul nou. Tot în scopul punerii în valoare a feciorului specific județului nostru, în locul saxofonului sau acordeonului, care nu erau spe­cifice acestei zone, publicul va putea audia piese de virtuozitate executate de soliști instrumentiști la cimpoi, cobză, fluier și țambal. Așadar, un început promițător — se pare nu doar o simplă am­biție teoretică — în măsură revitalizeze prezența artistică să acestei formații, prea de timpuriu a intrată în zona unei existențe ce­nușii, neconvingătoare. Dacă a­­dăugăm aici lărgirea numărului de interpreți, numirea unui nou dirijor (este vorba de Mihai Tă­­nase), intenția colectivului artis­tic de a colabora mai larg cu formații ale artiștilor amatori, ca și stabilirea riguroasă a unui bogat program de spectacole în toate localitățile județului, avem, poate mai revelator ca altă dată, datele unei noi etape, calitativ superioare, în existența orchestrei populare „Cernegura". Rămîne doar ca acest început să ducă la depășirea unei anumite suficiențe care a dominat aici pînă nu de mult, să se concretizeze în spec­tacole mai multe, de calitate, In­tr-o prezență de ținută artistică superioară în viața spirituală a județului și țării. Viorel TUDOSE CARNET CINEMATOGRAFIC si Ferma din Arizona" producție a studiourilor americane ; regia — William Wyler ; cu — Gregory Peck, Jean Sim­mons, Carroll Baker, Charlton Heston etc. A venit pe lume într-o țară plictisită de sex-appeal, de blinda enoriașă care păcă­­tuia cu ora și de vampa cu arsenic in priviri. A apărut cu mai bine de 60 de ani in urmă și nimeni nu putea să spună exact ce îl așteaptă, dacă intr-adevăr îl aștepta ceva! Western-ul... Sau îl iubești sau îl detești. Este în el o întreagă epopee, este istorie, legendă și aven­tură. Este curaj, loialitate și prietenie. Pe urmă sunt eroii. Gregory Peck și Charlton Heston. E în mersul lor ceva de pîndă, de așteptare, de ne­liniște. Este și o anume obo­seală. Gregory Peck vine de departe, de pe un vas la care renunță pentru a deveni cres­cător de vite. Se lasă umilit, batjocorit, i se spune laș, la­șul romantic, gânditor, dezlăn­țuit. Și totuși, Peck nu pune mina pe armă, nu dă cu pum­nii. Peck Gregory este un a­­postol al blindeții, al nonvio­­lenței, a „friendly persuation“­­ismului. Fata cu care se logo­dește căpitanul de vas este fiica maiorului Terrill, sin­gurul făcător de lege în Ari­zona și care e angajat într-o veche rivalitate cu clanul Han­­nassey (tatăl și cei patru fii). Mărul discordiei — ferma Big Muddy — proprietatea insti­tutoarei Julie, pe al cărei teren curge singurul rîu în care cei doi rivali își pot adăpa vitele. Fiecare vrea să cumpere moșia fetei pentru ca celălalt latifundiar să se ruineze. Gregory Peck rezolvă istoria, cumpărînd moșia și se căsăto­rește cu institutoarea. Acesta este filmul. De obicei western­urile nu se povestesc. Dar este foarte greu să reproduci o în­treagă acuză la adresa violen­ței în două-trei cuvinte. Filmul este fructul fuziunii a doi mari producători : Wil­liam Wyler — regizorul („Cum să furi un milion“) și Gregory Peck — eroul principal („Moby Dick“, „Să ucizi o pasăre cântătoare­­). Deși tema „a mai fost", filmul nu lasă impre­sia de „deja vii“. Wyler are idei, alege actori geniali, un operator ilustru (Franz Planer), soluțiile sale sunt de un rafinament egoist. Dis­tribuția ? Magnifică. Gregory Peck, Charlton Heston, Jean Simmons (in această ordine) improvizează și dezvoltă in timp ce realizează. Gregory Peck: „Fiți pașnici și mo­dești : e genul de orgoliu care displace cel mai puțin“. Eugen TURESCHI a Miercuri, 27 septembrie 19721 ÎN OBIECTIV Caratele unui rod ..de Am vizitat din nou — de data aceasta și în compania aparatu­lui de fotografiat — piața agroalimentară a municipiului Piatra Neamț. Ameliorarea stării timpului se făcea simțită nu numai în aerul tare al dimineții, ci și în forfota cumpărătorilor, a producăto­rilor care și-au făcut apariția cu noi produse de sezon. Este timpul gogoșarilor, al verzei, al gogonelelor și al conservelor , iar tarabele, golite parțial de aversele care au căzut aproape fără contenire, au început din nou să geamă sub belșugul de rod. Zilele acestea, odată cu intensificarea recoltatului, „aurul" toamnei va umple în cantități sporite sacoșele și cămările, sporind bună dispoziția gos­podinelor aflate în plină campanie de aprovizionare. Oameni care caută, se interesează de prețuri, examinează cu ochi ,de gospodar produsele și părăsesc piața aproape niciodată cu mîinile goale. Iată imagini pe care le-am surprins ieri, în vizita noastră. O parte din spațiul de depozi­tare al magazinului Agrocoop nr. 3 a fost blocat cu cartofi de pămînt ,aduși din cîmp plini fără a fi spălați. Rezultatul: operați­uni suplimentare de manipulare, ei urmînd să fie expediați la de­pozit pentru spălare și abia pe urmă readuși la vînzare. „Cînd nu-i cap...“, în permanență bine aprovizionată, unitatea de legume și fructe nr. 5 (responsabil Constantin Popovici) asigură numeroșilor săi vizitatori o servire promptă, abundența produselor făcînd casă bună cu spiritul gospodăresc al gestionarului. Ceapa de Țibucani nu mai are nevoie de recomandări pentru cumpărătorii din localitățile Moldovei. Cu atit mai puțin ele sînt necesare în piața din Piatra Neamț, unde acest produs se simte demult „ca la el acasă“.... Cultivatorii locali — o prezență familiară pentru pietreni și o garanție a abundenței de zarzavat proaspăt, de bună calitate. Și în această toamnă, ei dau culoare și.... substanță belșugului din piața orașului. STUDIUL POLITICO-IDEOLOGIC (Urmare din pagina I) în unele unități s-au făcut reor­ganizări sau completări de perso­nal, mai ales în unitățile care se dezvoltă. In aceste situații vor fi luate măsuri corespunzătoare pen­tru organizarea studiului politi­co-ideologic al membrilor de partid, de UTC și celorlalți oa­meni ai muncii. Este de înțeles deci că acum, cînd mai avem timpul necesar să se procedeze la toate schimbările eventuale ce se cer, să se așeze cît mai bine posibil organizarea învățămîntu­­lui politico-ideologic, care să cu­prindă cît mai bine cursanții în forme de studiu adecvate cerin­țelor locului de muncă, posibili­tăților și preferințelor acestora. Cît privește conținutul temati­cilor de studiu ce se preconizea­ză în noul an de învățămînt, a­­cesta va consta, așa cum este și firesc, din problemele care se desprind din documentele Con­gresului al X-lea și ale Conferin­ței Naționale a partidului din iu­lie a.c. De reținut ideea că toate activitățile programate prin în cursurile din acest an organiza­țiile noastre de partid trebuie să faciliteze cursanților cunoaș­terea adîncită a sarcinilor ce revin­ în primul rînd comuniști­lor, din recentele documente de partid pentru îndeplinirea cinci­nalului mai devreme. De curînd plenara Comitetului județean de partid, din 19 septembrie 1972, a adoptat un amplu program de lu­cru, care are la bază situațiile concrete din județul nostru, pen­tru îndeplinirea mai devreme, și în județul Neamț, a sarcinilor ac­tualului cincinal. S-a adresat, cu același prilej, către toți oamenii muncii din județ, vibranta chema­re : „Inițiativă, spirit creator, dă­ruire în muncă, demnitate și echi­tate socialistă”, a cărei traduce­re în viață să se materializeze în fapte de muncă și de viață, în sporuri cît mai Însemnate, mai ales în domeniul producției mate­riale. Iată de ce se cere organelor și organizațiilor de partid de a re­vedea cu atenție tematicile sta­bilite anul trecut și de a elabora noile tematici în așa fel încît în toate formele de invățămînt, indiferent de profilul lor, să fie integrate organic în studiu te­zele și ideile dezbătute la Con­ferința Națională a partidului din luna iulie 1972. Se va proceda în așa fel încît primele două dezba­teri din acest an să fie consacrate unor probleme de sinteză rezul­tate din documentele Conferinței Naționale cum sunt: principalele direcții ale dezvoltării economi­­co-sociale planificate a României, problemele perfecționării condu­cerii de către partid a vieții eco­nomice și sociale, problemele care vizează dezvoltarea statului, națiunii și democrației socialiste, activitatea țării noastre pe plan internațional etc. Pentru aceasta, de un mare ajutor ne sînt ultimele numere ale „Muncii de partid“, respectiv 9 și 10 din 1972. Abordînd unele probleme ge­nerale, de sinteză, ce se desprind din lucrările Conferinței Naționa­le, trebuie să se creeze condițiile ca în tot cursul anu­lui de î­n­v­ă­ț­ă­m­î­nt să se elucideze cît mai multe din bo­gatele idei și teze ce se desprind din aceste documente. Rolul în­semnat îl joacă aici lectorul și propagandistul, care, cunoscînd că studierea documentelor Con­ferinței Naționale nu se poate li­mita la unele teze de ansamblu, va căuta ca alte numeroase însemnate idei, aprecieri și mă­și­suri să fie tratate în contextul temelor din programul cursurilor, în mod diferențiat în funcție de profilul acestora, de preocupări­le și cerințele specifice ale cursanților. Scopul fundamental al studiu­lui politico-ideologic, așa cum se știe, îl constituie formarea u­­nor constructori activi și conști­enți ai societății socialiste mul­tilateral dezvoltate. De aceea co­muniștilor și celorlalți participanți la învățămînt, luînd cunoștință de cele mai de seamă probleme pre­văzute în tematicile cursurilor, trebuie, totodată, să li se ofere cadrul adecvat pentru a realiza un larg schimb de opinii, de idei, să-și poată spune cuvîntul des­pre ele, să le analizeze prin prisma intereselor fundamentale ale societății noastre socialiste. Aceasta depinde în mod hotărîtor, așa­ cum de altfel ne-o demons­trează viața, de alegerea modali­tăților, formelor și mijloacelor de efectuare a studiului, care să a­­sigure tuturor cursanților con­dițiile firești pentru o responsabilă și creatoare a însușire te­melor de studiu, o participare e­­fectivă la clarificarea ideilor dis­cutate, la conturarea învățămin­telor care să orienteze activitatea practică a cursanților. Forma cea mai indicată a fi ex­tinsă în întregul învățămînt po­litico-geologic o constituie dez­baterile, discuțiile deschise, dia­logul activ, schimburile active de păreri. Viața a demonstrat viabilitatea acestora și totul de­pinde de măiestria celui conduce cursul. Acestea pot care fi realizate în moduri diferite, în funcție de natura temei studiate, de pregătirea și necesitățile cursanților, de inițiativa și price­perea propagandiștilor. Condiția esențială a unei pregă­tiri politico-ideo­logice necesare o constituie studiul individual al cursanților. In acest sens îndru­marea competenta a studiului in­dividual al tuturor participanți­lor la învățămîntul politico-ideolo­­gic este o cerință elementară, da­că se poate spune așa. Din acest punct de vedere sînt extrem de valoroase indicațiile tematice bibliografice ce se dau la finele ac­ti­tivităților, acordarea de consulta­ții colective și individuale între două ședințe ale cursului, dis­cuțiile individuale pe care le face propagandistul cu cursantul la locul de muncă, la cabinetul de științe sociale, răspunsurile la întrebări etc. Am vrea să menționăm în final cu atit deschiderea cursurilor cît și desfășurarea corespunzătoare a acestora pe tot parcursul anului, asigurarea unei crescute eficien­te a pregătirii politico-ideologi­­ce depind numai și numai de res­ponsabilitatea sporită pe care tre­buie s-o manifeste organele și organizațiile de partid față de a­­cest important domeniu al muncii lor. Conducerea de către co­mitetele­­ de partid municipale, o­­rășenești și comunale, de către birourile organizațiilor de bază a pregătirii politico-ideologice a membrilor de partid, ai Uniunii Tineretului Comunist, a celorlalți oameni ai muncii, constituie o cerință de prim ordin. Este recomandabil ca des­chiderea învățămîntului, acolo un­de sînt condiții, să se facă în mo­d festiv, cu participarea cursanților, lectorilor și propagan­diștilor, membrilor organelor a­­lese, iar expunerea cu tema „Conferința Națională a Partidu­lui Comunist Român — eveni­ment politic de excepțională în­semnătate în viața partidului, a întregului nostru popor* să fie făcută de primii secretari, secre­tarii birourilor comitetelor muni­cipale, orășenești și comunale, din întreprinderi și instituții, alți membri ai birourilor, lectori etc, r ) y­

Next