Ceahlăul, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1353-1430)
1972-07-04 / nr. 1355
ANUL V., NR. 1.355 MARȚI, 4 IULIE 1972 4 pagini — 30 bani U ♦ WU Wufff ffff în pag, all-a SPORT 1 CUVINTUL I OPINIEI I PUBLICE INIȚIATIVA ENTUZIASM ȘI DĂRUIRE ÎN ÎNTÎMPINAREA CONFERINȚEI NAȚIONALE A PARTIDULUI I* 1 *——— ——*— ■ A T*FI FI HF A YYU—& M vuLIULM Aa» M ~~ymsM~kWpuBOoT in marea Întrecere AJ.C.M. Neamț realizează sarcinile cincinalului ÎN NUMAI PATRU ANI înfăptuind cu tenacitate sarcinile puse de de conducerea partidei fața de stat în cooperației găzești, meșteșul ICM Neamț — uniune fruntașă pe țară —, acordă, concomitent, atenție deosebită realizării producției destinate exportului. Astfel, în timp ce producția marfă pe uniune a crescut în perioada 1970—1972 de două ori, volumul exportului este de șase ori mai mare. Ponderea la export — cu mult peste 50 la sută — o dețin devizele libere. Această evoluție spectaculoasă se datorește studiului atent al conjuncturii, al cererilor pieții externe, diversificării continue și îmbunătățirii calității produselor. La intervale scurte, cooperativele meșteșugărești nemțene au oferit produse noi, diversificate : mobilier, obiecte din fier forjat, împletituri de nuiele, confecții. Colectivele de creație de la nivelul uniunii și al cooperativelor au îmbogățit gama produselor cu obiecte noi, artistic executate. Nu s-a înregistrat în acești ani nici un refuz, ci din contră, s-au primit scrisori de mulțumire și de recunoaștere a superiorității calității produselor de la partenerii externi. Pe 1972, producția destinată exportului (inclusiv schimbului de mărfuri) se evaluează la peste 70.000.000 lei. Pe primele șase luni planul de export este realizat în proporție de 111 la sută. Toate cooperativele din județ contribuie la înfăptuirea acestor sarcini, dar ponderea o dețin „înfrățirea" Piatra Neamț, „Tehnica“ Roman, „Arta decorativă" Tîrgu Neamț și „Avîntul" Roznov. De asemenea, trebuie evidențiat aportul celor peste 1.500 artizani și lucrători cu munca la domiciliu (în _______________ majoritate femei). Am înfățișat aici, mai pe larg, situația favorabilă a exportului dar succesele vizează multiple planuri. Există create premisele ca în acest an, cinstind Conferința Națională a P.C.R. și cea de-a XXV-a aniversare a Republicii, meșteșugarii nemțeni să realizeze în jur de 30.000.000 lei depășiri la producția marfă și prestări de servicii, față de 25.000.000 lei angajamentul suplimentar al uniunii. De asemenea, din studiul efectuat asupra posibilităților și rezervelor de care dispune, AJCM Neamț a desprins concluzia și s-a angajat să realizeze sarcinile ce-i revin în cincinalul 1971—1975 în numai 4 ani. — 30.000.000 LEI DEPĂȘIRI LA PRODUCȚIA MARFA IN ACEST AN, FAȚA DE 25.000. 000 LEI — ANGAJAMENTUL SUPLIMENTAR — ÎN 1972 PRODUCȚIA DESTINATA EXPORTULUI VA FI DE PESTE 70.000. 000 LEI O nouă inițiativă la I.M. I.Ceahlău“: „FIECARE SALARIATUN OM AL DISCIPLINEI, ORDINEI ȘI RĂSPUNDERII IN MUNCA“ Ce-și propun măsurile grupate sub acest generic ? în primul rînd, se va insista în continuare asupra folosirii integrale și eficiente a timpului de lucru. Se va acționa cu mai multă insistență decit pînă în prezent împotriva absențelor nemotivate, a întîrzierilor, învoirilor și plimbărilor fără rost de la un loc de muncă la altul. Un alt obiectiv al inițiativei : fiecare muncitor să fie un bun gospodar, să economisească materia primă, sculele, să se ocupe îndeaproape de întreținerea și exploatarea corectă a mașinilor și utilajelor, să aibă o comportare cuviincioasă față de colegi. Se prevede, totodată, ca fiecare salariat să răspundă nu numai de îndeplinirea cantitativă a planului, ci și de respectarea întocmai a condițiilor de calitate. Cu alte cuvinte, e vorba de extinderea autocontrolului în toată întreprinderea: în legătură cu acest aspect, trebuie să arătăm că în secțiile zincare și mecanic șef — care au lansat această inițiativă — la ora actuală se lucrează fără controlori de calitate. La Complexul avicol izvoare a fost dată ferma nr. 1 în ziua de 30 iunie ,la Complexul avicol Izvoare din cadrul IAS Girov a fost dată în exploatare ferma nr. 1 de creștere a păsărilor pentru carne. Momentul marchează finalizarea primei unități de producție din cadrul acestui mare complex, unitate care a început să fie deja populată, încadrarea în termen a lucrării — la care se constatau la un moment dat întîrzieri considerabile — se eforturilor depuse îndatorește ultima perioadă de timp de muncitorii echipelor conduse de Constantin Șerbănică (tinichigii), Gh. Boțu (zidari), Costică Liciu și Aurel Gondoș (instalatori). Lucrările continuă în ritm intens în scopul finalizării obiectivului următor — ferma nr. 2. La Uzina de fibre sintetice Săvinești Calitatea - o problemă majoră a întregului colectiv Din producția firelor de reloR, peste 90 la sută este de calitatea i în aria largă a activității chimiștilor săvineșteni. Ia loc de frunte se situează , colaborarea dintre sectoarele cercetare, laboratoare, producție— colaborare din care cîștigă în primul rînd calitatea. Această rodnică conlucrare, îndrumată îndeaproape de organizațiile de partid, a făcut posibil ca producția de fire zeton să-și adauge însușiri superioare, în special la firele răsucite și urzite, asigurîndu-se astfel o bună prelucrabilitate la beneficiari. Drept urmare, în prezent cantitatea de firereton de calitatea I a crescut cu aproape 5 la sută față de sațmațli stabylite. Succese laserat nate s-au consemnat și în ceea ce privește calitatea caprolactamei. Un rezultat firesc al căutărilor susținute își găsește corespondent în curba mereu ascendentă pe ,care o înregistrează cifra de permanganat ’— principalul indicator în aprecierea însușirilor acestui produs. De exemplu, în comparație, cu sfîrșitul anului precedent, acest parametru, cunoaște acum o creștere de 1.350 secunde în instalația I și de 3.900 secunde în instalația a II-a. . Tot în vederea îmbunătățirii calității, Uzina de fibre sintetice Săvinești a introdus și își menține în activitatea sa o legătură strînsă cu beneficiarii, fotonijigiile periodice, discuțiile și analizele care se fac împreună cu reprezentanții unităților prelucrătoare sunt un bun prilej pentru a li se indica chimiștilor fazele procesului tehnologic unde ei trebuie să-și concentreze, în continuare, eforturile, în concluzie, datorită întreținerii și exploatării cu atenție a instalațiilor, datorită verificărilor atente care se fac de-a lungul întregului flux, putem spune că la Uzina de fibre sintetice Săvinești se fabrică astăzi produse comparabile cu cele similare de pe piața mondială, ■ IVMU». SMARA&U La întreprinderea mecanică din Roman principala preocupare vizează creșterea indicilor de utilizare a mașinilor. Ioan Havrici, unul din tinerii lăcătuși fruntași, este un susținător activ al eforturilor pentru creșterea randamentului utilajelor la care lucrează. CONFERINȚA NAȚIONALĂ A P.C.R. DIN 1967- MOMENT HOTĂRÎTOR ÎN DEZVOLTAREA ECONOMICO - SOCIALĂ A ȚARII NOASTRE SINDICATELE participante la îndeplinirea cu succes a sarcinilor in actuala etapă a construcției socialiste în contextul dezvoltării proafunde și ample democrației socialiste, a intensificării participării active și conștiente a maselor la conducerea societății socialiste, rolul sindicatelor a căpătat valențe noi și multiple. în aprecierea rolului și locului pe care sindicatele le ocupă în societatea noastră trebuie pornit de la realitatea fundamentală că oamenii muncii din țara noastră au o calitate dublă, aceea de producători ai tuturor bunurilor materiale și spirituale și de proprietari ai mijloacelor de producție, ai avuției naționale. Pornind de la adevărul că socialismul este orînduirea participării directe și conștiente la conducerea societății a celor mai largi mase de oameni ai muncii, sindicatelor le revine rolul de a asigura cadrul organizat prin care oamenii muncii își exercită drepturile cât și obligațiile ce le revin. Pentru înfăptuirea acestui atribut fundamental, organele și organizațiile sindicale din județul nostru și-au intensificat activitatea pentru afirmarea lor mai directă în viața colectivelor din întreprinderi și instituții pentru creșterea contribuției lor în rezolvarea tuturor problemelor economice și sociale, în ansamblul măsurilor luate de partidul și statul nostru, instituționalizarea conducerii colective a preprinderilor în, asigură cadrul de participare largă a oamenilor muncii, a sindicatelor, la activitatea de conducere a treburilor economice și de stat. Organismele de conducere colectivă la toate nivelele — comitetele oamenilor muncii în întreprinderi, consiliile oamenilor muncii în unitățile cu statut de centrală —• oferă și în județul nostru un cadru dintre cele mai propice pentru valorificarea experienței înaintate, a inițiativei și capacității oamenilor muncii în luarea unor decizii optime, pentru soluționarea problemelor complexe ala dezvoltării fiecărei unități în parte și a economiei naționale în ansamblu. Crearea în întreprinderi a comitetelor oamenilor muncii ca formă de conducere colectivă permite cuprinderea și rezolvarea în condiții mai bune a multiplelor probleme pe care le ridică activitatea economică a unităților, înlăturarea arbitrariului, a subiectivismului în luarea deciziilor, atragerea masei de salariați la organizarea și conducerea producției, la asigurarea unor condiții optime de muncă și de viată a oamenilor muncii, fructificînd într-o măsură sporită experiența specialiștilor și initia (Continuare In pag. a II-a) Ion DIACONU, membru al biroului Comitetului județean Neamț al P.C.R., președintele Consiliului județean al sindicatelor Neamț Deși ploile îngreuează activitatea Se efectuează în ritm susținut prașila a IV-a la sfeclă și cea de a II-a la porumb COOPERATIVE AGRICOLE FRUNTAȘE: — la executarea prașilei a IV-a la sfeclă : Boțești, Butnărești, Căciulești, Dochia, Ghigoești, Girov, Ștefan cel Mare. — la executarea prașilei a III-a la porumb : Ștefan cel Mare, Ghigoești, Miron Costin, Secueni, Războieni. O puternică emulație a cuprins cooperatorii și mecanizatorii, pe toți cei care lucrează pe ogoare pentru executarea unor lucrări de întreținere superioare calitativ, paralel cu pregătirea minuțioasă a campaniei de recoltare a păroaselor. Ploile din această perioadă stînjenesc în mare măsură desfășurarea normală a prașilelor mecanice, de aceea întreținerea culturilor — prașila a IlI-a la porumb și prașila a IV-a la sfeclă — se face aproape în întregime manual. La CAP Timișești se încheiase pe 1 iulie efectuarea prașilei a III-a anuală la floarea soarelui (100 ha), a cartofului (300 ha), a soiei (15 ha), a sfeclei de zahăr (10 ha). Din suprafața de 575 ha cu porumb fuseseră prășite a 3-a oară 120 hectare. In marea majoritate a unităților a fost terminată cea de-a doua prașilă la porumb, iar prașila a III-a este în curs de desfășurare. înaintate la această prașilă sunt cooperativele agricole, Ștefan cel Mare cu 300 ha din 527, Ghigoești cu 200 din 425, Miron Costin cu 350 din 500, Secueni cu 220 din 450, Războieni cu 250 din 560 și altele. Zi de zi, folosind fiecare ceas bun de lucru, cooperatorii se apleacă cu răbdare și sîrguință asupra culturilor, ajutând plantele să se dezvolte în condiții cît mai favorabile. La cultura sfeclei de zahăr, cea de a IV-a prașilă a fost executată în întregime în multe unități cum sunt: Botești, Butnărești, Dochia, Ghigoești, Girov, Ștefan cel Mare, Căciulești. întreruperile din lucru datorate ploilor îngreuiază, desigur, foarte mult efectuarea mai rapidă a lucrărilor, dar nu putem aștepta nepăsători ca buruienile să invadeze ogoarele. De aceea toți membrii cooperatori trebuie să pună umărul la lucru pentru păstrarea cît mai curată a culturilor, de aceasta depinzînd — așa cum bine se știe — ca viitoarea recoltă să răsplătească investițiile materiale și de muncă înmagazinate în fiecare palmă de teren cultivat. LUCRĂTORI AI OGOARELOR! Efectuați, in aceste zile, întreținerea tuturor culturilor prășitoare. Combateți buruienile pentru a realiza culturi curate, și — pe această bază — producții înalte! II I I I I I II I liaHM În pagina a lll-a începe marea a strângerii bătălie Al II punii 4 Curier PROMOȚIA ’72 DE ÎNVĂȚĂTORI ȘI EDUCATOARE Recent, Inspectoratul școlar județean a procedat la repartizarea noii promoții de învățători și educatoare în unitățile școlare și preșcolare din județ. Noul contingent de dascăli cuprinde peste 100 învățători și 50 educatoare. Repartizarea s-a făcut conform legilor în vigoare, în ordinea mediilor, respectîndu-se și preferințele fiilor satelor de a se întoarce să lucreze în locurile lor natale. După vacanță, la 1 septembrie, tinerii absolvenți se vor prezenta la posturi. PESCARI AMATORI NEMȚENI PE PRIMUL LOC Duminică, 2 iulie, a avut loc la Galați concursul pescarilor amatori, faza interjudețeană, la care au participat concurenți din cinci județe moldovene: Neamț, Bacău, Vaslui, Vrancea și Galați. Echipa de tineret reprezentantă a județului nostru — compusă din Claudiu Divijinschi, Gigel Ferăstrăuaru și Chirilă Cosma —• întrunind punctajul maxim, situat pe locul I. Ca urmare, la aceeași echipă va participa și la faza pe țară a concursului pescarilor amatori, care va avea loc la 20 iulie 1972. SIMPOZION Astăzi, la orele 18, sala mică a Casei de cultură a sindicatelor din municipiul Piatra Neamț găzduiește un simpozion intitulat „Rolul alimentației în dobindirea și menținerea sănătății". Se anunță participarea medicilor Ermina Albu, Rodica Diminescu și Nicolae Albină. ACȚIUNI DE ÎNFRUMUSEȚARE Alături de asociațiile de locatari și de comitetele de cetățeni, secția spații verzi a întreprinderii comunale din Roman desfășoară o susținută activitate de înfrumusețare a municipiului. După cum ne informează corespondentul nostru Mihai Stoleriu, lucrătorii I.C.R. au plantat în acest an pe străzile orașului peste 170.000 fire flori, 1.000 de trandafiri și alte plante de mozaici pa o suprafață totală de aproximativ 3.500 mp. La aceasta se adaugă o suprafață de 19.000 mp cu gazon în cvartalele de blocuri din cartierele Smirodava, Anton Pann și Piața 23 August. Măiestria acestui harnic colectiv de muncă este reprezentată cu cinste de numele unor lucrători cum sîntt Iosif Budău, Tas»jjalpac, Nicola U ..bi Gttmuk?