Ceahlăul, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1353-1430)

1972-07-04 / nr. 1355

ANUL V., NR. 1.355 MARȚI, 4 IULIE 1972 4 pagini — 30 bani U ♦ WU Wuf­ff ffff în pag, a­ll-a SPORT 1 CUVINTUL I OPINIEI I PUBLICE INIȚIATIVA ENTUZIASM ȘI DĂRUIRE ÎN ÎNTÎMPINAREA CONFERINȚEI NAȚIONALE A PARTIDULUI I* 1 *——— ——*— ■ A­­ T*FI FI HF A YYU—& M vuL­I­UL­M Aa» M ~~ymsM~kWpuBOoT in marea Întrecere AJ.C.M. Neamț realizează sarcinile cincinalului ÎN NUMAI PATRU ANI înfăptuind cu tenacitate sar­cinile puse de de conducerea partid­ei fața de stat în coopera­ției găzești, meșteșu­l ICM Neamț — u­­niune fruntașă pe țară —, a­cordă, concomitent, atenție deo­sebită realizării producției desti­nate exportului. Astfel, în timp ce producția marfă pe uniune a crescut în perioada 1970—1972 de două ori, volumul exportului este de șase ori mai mare. Ponde­rea la export — cu mult peste 50 la sută — o dețin devizele li­bere. Această evoluție spectaculoasă se datorește studiului atent al conjuncturii, al cererilor pieții externe, diversificării continue și îmbunătățirii calității produselor. La intervale scurte, cooperative­le meșteșugărești nemțene au oferit produse noi, diversificate : mobilier, obiecte din fier forjat, împletituri de nuiele, confecții. Colectivele de creație de la ni­velul uniunii și al cooperativelor au îmbogățit gama produselor cu obiecte noi, artistic executate. Nu s-a înregistrat în acești ani nici un refuz, ci din contră, s-au pri­mit scrisori de mulțumire și de recunoaștere a superiorității ca­lității produselor de la partenerii externi. Pe 1972, producția destinată ex­portului (inclusiv schimbului de mărfuri) se evaluează la peste 70.000.000 lei. Pe primele șase luni planul de export este realizat în proporție de 111 la sută. Toate cooperativele din județ contribuie la înfăptuirea acestor sarcini, dar ponderea o dețin „înfrățirea" Pia­tra Neamț, „Tehnica“ Roman, „Arta decorativă" Tîrgu Neamț și „Avîntul" Roz­­nov. De ase­menea, trebuie evidențiat a­­portul­­ celor peste 1.500 ar­tizani și lucră­tori cu munca la domiciliu (în _______________ majoritate fe­mei). Am înfățișat aici, mai pe larg, situația favorabilă a exportului dar succesele vizează multiple planuri. Există create premisele ca în acest an, cinstind Confe­rința Națională a P.C.R. și cea de-a XXV-a aniversare a Republi­cii, meșteșugarii nemțeni să rea­lizeze în jur de 30.000.000 lei de­pășiri la producția marfă și pres­tări de servicii, față de 25.000.000 lei angajamentul suplimentar al uniunii. De asemenea, din studiul efectuat asupra posibilităților și rezervelor de care dispune, AJCM Neamț a desprins conclu­zia și s-a angajat să realizeze sar­cinile ce-i revin în cincinalul 1971—1975 în numai 4 ani. — 30.000.000 LEI DEPĂȘIRI LA PRO­DUCȚIA MARFA IN ACEST AN, FAȚA DE 25.000. 000 LEI — ANGAJAMENTUL SUPLI­MENTAR — ÎN 1972 PRODUCȚIA DESTI­NATA EXPORTULUI VA FI DE PESTE 70.000. 000 LEI O nouă inițiativă la I.M. I.Ceahlău“: „FIECARE SALARIAT­­UN OM AL DISCIPLINEI, ORDINEI ȘI RĂSPUN­DERII IN MUNCA“ Ce-și propun măsurile gru­pate sub acest generic ? în primul rînd, se va insista în continuare asupra folosirii in­tegrale și eficiente a timpului de lucru. Se va acționa cu mai multă insistență decit pînă în prezent împotriva absențe­lor nemotivate, a întîrzierilor, învoirilor și plimbărilor fără rost de la un loc de muncă la altul. Un alt obiectiv al ini­țiativei : fiecare muncitor să fie un bun gospodar, să eco­nomisească materia primă, sculele, să se ocupe îndeaproa­pe de întreținerea și exploa­tarea corectă a mașinilor și u­­tilajelor, să aibă o compor­tare cuviincioasă față de co­legi. Se prevede, totodată, ca fiecare salariat să răspundă nu numai de îndeplinirea can­titativă a planului, ci și de respectarea întocmai a condi­țiilor de calitate. Cu alte cu­vinte, e vorba de extinderea autocontrolului în toată între­prinderea: în legătură cu acest aspect, trebuie să arătăm că în secțiile zincare și meca­nic șef — care au lansat a­­ceastă inițiativă — la ora ac­tuală se lucrează fără contro­lori de calitate. La Complexul avicol izvoare a fost dată­­ ferma nr. 1 în ziua de 30 iunie ,la Com­plexul avicol Izvoare din ca­drul IAS Girov a fost dată în exploatare ferma nr. 1 de creștere a păsărilor pentru carne. Momentul marchează fi­nalizarea primei unități de producție din cadrul acestui mare complex, unitate care a început să fie deja populată, încadrarea în termen a lu­crării — la care se constatau la un moment dat întîrzieri considerabile — se eforturilor depuse în­datorește ultima perioadă de timp de muncito­rii echipelor conduse de Cons­tantin Șerbănică (tinichigii), Gh. Boțu (zidari), Costică Liciu și Aurel Gondoș (instalatori). Lucrările continuă în ritm intens în scopul finalizării o­­biectivului următor — ferma nr. 2. La Uzina de fibre sintetice Săvinești Calitatea - o problemă majoră a întregului colectiv Din producția firelor de reloR, peste 90 la sută este de calitatea i în aria largă a activității chi­miștilor săvineșteni. Ia loc de frunte se situează , cola­borarea dintre sectoarele cer­cetare, laboratoare, producție­­— colaborare din care cîș­­tigă în primul rînd calitatea. Această rodnică conlucrare, în­drumată îndeaproape de organi­zațiile de partid, a făcut posibil ca producția de fire zeton să-și a­­dauge însușiri superioare, în spe­cial la firele răsucite și urzite, asigurîndu-se astfel­ o bună pre­­lucrabilitate la beneficiari. Drept urmare, în prezent cantitatea de fire­reton de calitatea I a cres­cut cu aproape 5 la sută față de sațm­­ațli stabylite. Succese laserat nate s-au­ consemnat și în ceea ce privește­ calitatea caprolactamei. Un rezultat firesc al căutărilor susținute își găsește corespon­dent­­ în curba mereu ascendentă pe ,care o înregistrează cifra de permanganat ’— principalul indi­cator în aprecierea însușirilor a­­cestui produs. De exemplu, în comparație­, cu sfîrșitul anului precedent, acest parametru, cu­noaște acum o creștere de 1.350 secunde­­ în instalația I și de 3.900 secunde în instalația a II-a. . Tot în vederea îmbunătățirii calității, Uzina de fibre sintetice Săvinești a introdus și își men­ține în activitatea sa o legătură strîn­să cu beneficiarii, fotonijigii­le periodice, discuțiile și analize­le care se fac împreună cu re­prezentanții unităților prelucră­toare sunt un bun prilej­­ pentru a li se indica chimiștilor fazele pro­cesului tehnologic unde ei tre­buie să-și concentreze, în con­tinuare, eforturile, în concluzie, datorită­­ întreținerii și exploatării cu atenție a instalațiilor, datorită verificărilor atente care se fac de-a lungul întregului flux, pu­tem spune că la Uzina de fibre sintetice Săvinești se fabrică as­tăzi produse comparabile cu cele similare de pe piața mondială, ■ IVMU». SMARA&U La întreprinderea mecanică din Roman principala preocupare vizează creșterea indicilor de utilizare a mașinilor. Ioan Havrici, unul din tinerii lăcătuși fruntași, este un susținător activ al eforturilor pentru creșterea randamentului utilajelor la care lucrează. CONFERINȚA NAȚIONALĂ A P.C.R. DIN 1967- MOMENT HOTĂRÎTOR ÎN DEZVOLTAREA ECONOMICO - SOCIALĂ A ȚARII NOASTRE SINDICATELE participante la îndeplinirea cu succes a sarcinilor in actuala etapă a construcției socialiste în contextul dezvoltării pro­a­funde și ample democrației socialiste, a in­tensificării parti­cipării active și conștiente a ma­selor la conducerea societății so­cialiste, rolul sindicatelor a că­pătat valențe noi și multiple. în aprecierea rolului și locului pe care sindicatele le ocupă în so­cietatea noastră trebuie pornit de la realitatea fundamentală că oamenii muncii din țara noastră au o calitate dublă, aceea de producători ai tuturor bunurilor materiale și spirituale și de pro­prietari ai mijloacelor de produc­ție, ai avuției naționale. Pornind de la adevărul că socialismul este orînduirea participării di­recte și conștiente la conduce­rea societății a celor mai largi mase de oameni ai muncii, sin­dicatelor le revine rolul de a a­­sigura cadrul organizat prin care oamenii muncii își exercită drep­turile cât și obligațiile ce le re­vin. Pentru înfăptuirea acestui atri­but fundamental, organele și or­ganizațiile sindicale din județul nostru și-au intensificat activita­tea pentru afirmarea lor mai di­rectă în viața colectivelor din întreprinderi și instituții pentru creșterea contribuției lor în re­zolvarea tuturor problemelor e­­conomice și sociale, în ansam­blul măsurilor luate de partidul și statul nostru, instituționaliza­rea conducerii colective a preprinderilor în, a­­sigură cadrul de participare lar­gă a oamenilor muncii, a sindica­­telor, la activita­tea de conducere a treburilor e­­conomice și de stat. Organismele de conducere colectivă la toate nivelele — comitetele oameni­lor muncii în întreprinderi, con­siliile oamenilor muncii în uni­­­tățile cu statut de centrală —• oferă și în județul nostru un cadru dintre cele mai propice pentru valorificarea experienței înaintate, a inițiativei și capaci­tății oamenilor muncii în luarea unor decizii optime, pentru solu­ționarea problemelor complexe ala dezvoltării fiecărei unități în parte și a economiei naționale în ansamblu. Crearea în întreprinderi a co­mitetelor oamenilor muncii ca formă de conducere colectivă permite cuprinderea și rezolva­rea în condiții mai bune a mul­tiplelor probleme pe care le ri­dică activitatea economică a u­­nităților, înlăturarea arbitrariu­­lui, a subiectivismului în luarea deciziilor, atragerea masei de sa­lariați la organizarea și condu­cerea producției, la asigurarea u­­nor condiții optime de muncă și de viată a oamenilor muncii, fructificînd într-o măsură sporită experiența specialiștilor și initia­ (Continuare In pag. a II-a) Ion DIACONU, membru al biroului Comitetului județean Neamț al P.C.R., președintele Consiliului județean al sindicatelor Neamț Deși ploile îngreuează activitatea Se efectuează în ritm susținut prașila a IV-a la sfeclă și cea de a II­-a la porumb COOPERATIVE AGRICOLE FRUNTAȘE: — la executarea prașilei a IV-a la sfeclă : Bo­țești, Butnărești, Căciulești, Dochia, Ghigoești, Girov, Ștefan cel Mare. — la executarea prașilei a III-a la porumb : Ștefan cel Mare, Ghigoești, Miron Costin, Secueni, Războieni. O puternică emulație a cuprins cooperatorii și mecanizatorii, pe toți cei care lucrează pe ogoare pentru executarea unor lucrări de întreținere superioare calitativ, pa­ralel cu pregătirea minuțioasă a campaniei de recoltare a păroa­selor. Ploile din această perioadă stînjenesc în mare măsură desfă­șurarea normală a prașilelor me­canice, de aceea întreținerea cul­turilor — prașila a IlI-a la po­rumb și prașila a IV-a la sfeclă —­ se face aproape în întregime manual. La CAP Timișești se încheiase pe 1 iulie efectuarea prașilei a III-a anuală la floa­rea soarelui (100 ha), a cartofu­lui (300 ha), a soiei (15 ha), a sfeclei de zahăr (10 ha). Din su­prafața de 575 ha cu porumb fu­seseră prășite a 3-a oară 120 hectare.­­ In marea majoritate a unități­lor a fost terminată cea de-a do­ua prașilă la porumb, iar pra­șila a III-a este în curs de des­fășurare. înaintate la această prașilă sunt cooperativele agrico­le, Ștefan cel Mare cu 300 ha din 527, Ghigoești cu 200 din 425, Miron Costin cu 350 din 500, Secueni cu 220 din 450, Războieni cu 250 din 560 și altele. Zi de zi, folosind fiecare ceas bun de lucru, cooperatorii se apleacă cu răbdare și sîrguință asupra culturilor, ajutând plantele să se dezvolte în condiții cît mai favorabile. La cultura sfeclei de zahăr, cea de a IV-a prașilă a fost executată în întregime în multe unități cum sunt: Botești, Butnărești, Dochia, Ghigoești, Gi­rov, Ștefan cel Mare, Căciulești. întreruperile din lucru datorate ploilor îngreuiază, desigur, foar­te mult efectuarea mai rapidă a lucrărilor, dar nu putem aștepta nepăsători ca buruienile să inva­deze ogoarele. De aceea toți membrii coopera­tori trebuie să pună umărul la lucru pentru păstrarea cît mai curată a culturilor, de aceasta de­­pinzînd — așa cum bine se știe — ca viitoarea recoltă să răs­plătească investițiile materiale și de muncă înmagazinate în fie­care palmă de teren cultivat. LUCRĂTORI AI OGOARELOR! Efectuați, in aceste zile, între­ținerea tuturor culturilor prășitoa­­re. Combateți buruienile pentru a realiza culturi curate, și — pe această bază — producții înalte! II I I I I I I­I I liaHM În pagina a lll-a începe marea a strângerii bătălie Al II punii 4 Curier PROMOȚIA ’72 DE ÎNVĂȚĂTORI ȘI EDUCATOARE Recent, Inspectoratul școlar ju­dețean a procedat la repartizarea noii promoții de învățători și e­­ducatoare în unitățile școlare și preșcolare din județ. Noul con­tingent de dascăli cuprinde peste 100 învățători și 50 educatoare. Repartizarea s-a făcut conform le­gilor în vigoare, în ordinea me­diilor, respectîndu-se și preferin­țele fiilor satelor de a se întoar­ce să lucreze în locurile lor na­tale. După vacanță, la 1 septem­brie, tinerii absolvenți se vor pre­zenta la posturi. PESCARI AMATORI NEMȚENI PE PRIMUL LOC Duminică, 2 iulie, a avut loc la Galați concursul pescarilor a­­matori, faza interjudețeană, la care au participat concurenți din cinci județe moldovene: Neamț, Bacău, Vaslui, Vrancea și Galați. Echipa de tineret reprezentantă a județului nostru — compusă din Claudiu Divijinschi, Gigel Fe­­răstrăuaru și Chirilă Cosma —• întrunind punctajul maxim, situat pe locul I. Ca urmare, l­a a­­ceeași echipă va participa și la faza pe țară a concursului pesca­rilor amatori, care va avea loc la 20 iulie 1972. SIMPOZION Astăzi, la orele 18, sala mică a Casei de cultură a sindicatelor din municipiul Piatra Neamț găz­duiește un simpozion intitulat „Rolul alimentației în dobindirea și menținerea sănătății". Se a­­nunță participarea medicilor Er­­mina Albu, Rodica Diminescu și Nicolae Albină. ACȚIUNI DE ÎNFRUMUSEȚARE Alături de asociațiile de loca­tari și de comitetele de cetățeni, secția spații verzi a întreprinde­rii comunale din Roman desfă­șoară o susținută activitate de înfrumusețare a municipiului. Du­pă cum ne informează corespon­­dentul nostru Mihai Stoleriu, lu­crătorii I.C.R. au plantat în acest an pe străzile orașului peste 170.000 fire flori, 1.000 de tranda­firi și alte plante de mozaici pa o suprafață totală de aproximativ 3.500 mp. La aceasta se adaugă o suprafață de 19.000 mp cu ga­zon în cvartalele de blocuri di­n­ cartierele Smirodava, Anton Pann și Piața 23 August. Măiestria a­­cestui harnic colectiv de muncă este reprezentată cu cinste de nu­­mele unor lucrători cum sîntt Iosif Budău, Tas»­jjalpac, Nicola U ..bi Gttm­uk?

Next