Ceahlăul, octombrie-decembrie 1972 (Anul 5, nr. 1431-1509)

1972-12-07 / nr. 1488

É Pag. 2 Deși rezultatele obținute de C.A.P. sunt bune Gospodărirea și înfrumusețarea comunei au rămas mult în urmă Cu cîteva zile în urmă, în co­muna Făurei a avut loc un eve­niment important în viața și ac­tivitatea comuniștilor: conferin­ța organizației comunale de partid pentru dare de seamă și alegeri. Bilanțul realizărilor în producția anului 1972 la cooperativa agrico­lă este bun. Astfel, planul la principalele culturi a fost înde­plinit și depășit : 2.850 kg grîu la ha față de 2.650 planificat, 3.100 kg porumb boabe din 3.100 kg plan, 1.500 kg la ha la floarea soarelui din tot atîtea plan, 27.000 kg la ha la sfecla de zahăr față de 22.500 kg planificat etc. Re­zultatele obți­nute au permis cooperativei să-și achite în în­tregime obliga­țiile contractuale față de stat. Va­loarea producți­ei globale a crescut de la 13 milioane lei în 1971 la 15 milioa­ne lei la sfîrșitul acestui an. Aceste realizări exprimă preo­cupările multiple pentru buna or­ganizare a muncii și a producției în timpul campaniilor agricole, utilizarea unor forme eficiente de cointeresare — îndeosebi a­­cordul global etc. Totodată ele exprimă eficiența măsurilor apli­cate de către organele și organi­zațiile de partid, hărnicia și priceperea cadrelor de specialiști, a tuturor cooperatorilor care n-au precupețit eforturile pentru exe­cutarea lucrărilor agricole la timp și de calitate. Așa cum arătau însă vorbitorii Vasile Bratu, Mircea Ungureanu, Constantin Maxim, Constantin A­­postol, Gh. Asaftei, Catinca Popa și C. Lăpușneanu, rămîneri în urmă se constată în problemele de gospodărire comunală. Așa, bunăoară, una din problemele ri­dicate se referă la întreținerea drumurilor și podurilor, care au devenit impracticabile nu numai pentru autovehicule, ci și pentru atelajele cooperativei agricole de producție. Drumurile din satele Micșunești și Budești, drumul care trece prin centrul comunei sunt grav avariate, consiliul popular comunal manifested o slabă preocupare pentru întreți­nerea lor. La moara din Budești, arătau vorbitorii, nu se poate in­tra nici cu piciorul din cauza no­roiului, situație care se menține de mai mulți ani. Copiii, bătrînii, femeile aproape că nu pot ieși din curți dacă nu au cisme de cauciuc. Primarul comunei, Ioan Rață, a încercat să arunce vina pe inginerul Ștefan Avădanei de la șantierul Direcției județene pentru drumuri și poduri Roman, care n-ar fi asigurat asistența tehnică, dar a ocolit faptul că a cheltuit fără rost banii alocați pentru întreținerea în plus este știut că drumurilor, repararea podurilor din comună și a dru­murilor nu necesită aprobări spe­ciale ci este un atribut al consi­liului popular comunal. Delegații la conferința comu­nală de partid au criticat și lip­sa iluminatului public, cetățenii comunei neputîndu-se deplasa pe timp de noapte din cauza întune­ricului. Credem că în parte acest neajuns revine și IRB, care nu a onorat cererile îndreptățite ale populației, mulțumindu-se să fa­că promisiuni. Comitetul comunal de partid și consiliul popular au fost criti­cate sever pentru lipsa de preo­cupare în ceea ce privește asi­gurarea condițiilor materiale pen­tru învățămîntul de stat. Astfel, în școlile generale sobele nu funcționează, activitatea desfășu­­rîndu-se în fum și frig. De ase­menea, au fost criticate cadrele medico-sanitare care nu acordă toată atenția cerințelor populației, după orele de program nu fac de gardă, oamenii bătînd în zadar la ușă. Lipsa localurilor corespun­zătoare pentru magazinele cope­­rativei de consum, a mărfurilor intens solicitate : încălțăminte, sare, ulei vărsat, pîine — în can­tități suficiente, materiale de construcții — tablă zincată, ci­ment, bile­­manele, cherestea etc., —, a fost de a­­semenea vehe­ment criticată. Președintele co­operativei de consum Mărgi­neni, Vasile Flo­­rea, a vorbit frumos, și-a făcut auto­critica, dar oamenii au nevoie nu de vorbe, ci de mărfurile ne­cesare. Delegații care au luat cuvîntul în conferință au făcut, în același timp și propuneri valoroase pen­tru îmbunătățirea muncii noului comitet comunal, care trebuie să conducă cu mai multă competen­ță și răspundere activitatea din toate sectoarele, să-și îmbună­tățească formele de îndrumare și control, să tragă la răspundere pe cei care nu-și fac datoria, să militeze pentru întărirea discipli­nei de partid și de stat, educarea marxist-leninistă a și oamenilor muncii, comuniștilor atragerea lor la soluționarea problemelor arzătoare ale comunei. Măsurile adoptate de conferința comunală exprimă hotărîrea comuniștilor din Făurar de a munci neabătut pentru dezvoltarea economică și social-culturală a comunei, pen­tru ridicarea bunăstării locuitori­lor acesteia. D. GRIGORE Adunări și conferințe pentru dări de stamol și alagari In organizatiila de partid Concursul nostru PENTRU CEL MAI BUN CORESPONDENT VOLUNTAR După cum am mai anunțat, în cinstea Conferinței Națio­nale a partidului din 19—21 iulie a.c. și a celei de a XXV-a aniversări a Republicii, redacția ziarului ,Ceahlăul" a orga­nizat un concurs deschis tuturor corespondenților săi vo­luntari din orașe și sate, din industrie și agricultură, din cele­lalte domenii ale vieții județului. Concursul, care se află în plină desfășurare, își propune să stimuleze activitatea cores­pondenților voluntari consacrată reflectării prin ziar a efor­turilor deosebite pe care le fac în această perioadă muncito­rii, țăranii și intelectualii, în frunte cu comuniștii, angajați în marele front al realizării mai devreme a cincinalului. Aștep­tăm, așadar, în continuare, de la dumneavoastră, stimați co­­repondenți voluntari, informații, note și reportaje, prin care să reliefați realizările deosebite obținute de colectivele de muncă din întreprinderi, de pe șantierele de construcții și din agricultură pentru înfăptuirea mai devreme a planului și angajamentelor asumate în­­ marea întrecere socialistă; să ne vorbiți despre fruntașii în muncă, despre manifestările po­litice, cultural-educative și artistice ce au loc în județ în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii. Concursul se va încheia la 30 Decembrie 1972. Pentru cele mai multe și mai bogate corespondențe în date și fapte pu­blicate în ziar se vor acorda următoarele premii I — Un premiu I — a 1.000 lei; — Două premii II și două premii III — în obiecte ; — Cinci mențiuni constînd din cîte un abonament la zia­rul „Ceahlăul“ pe șase luni. Corespondențele vor fi trimise pe adresa Redacției ziaru­lui „Ceahlăul" Piatra Neamț, cart­er Lenin, cu mențiunea­­ „Pentru concurs*. * A CEAHLĂUL Numele celebrului compo­zitor vienez este legat de as­censiunea valsului — dansul care va domina muzica bine de 100 de ani — și mai de afirmarea operetei, principa­lul gen al teatrului muzical de la sfîrșitul veacului trecut și începutul secolului nostru. „Singe vienez“ este in acest­­sens o culme. Este binecunos­cutul vals, care, alături de „Dunărea albastră“, „Povestiri din pădurea vieneză“, „Valsul imperial“, „Viață de artist“, ș.a a făcut ocolul lumii. Este deci Însăși „Valsul nemuri­tor" dar, in același timp, popu­lara operetă pe care Opera de stat din Iași o propune celor dornici să se reintîlnească cu fermecătoarele pagini st­raus­­siene. Ceea ce a asigurat suc­cesul operetei Încă de la pri­ma ei reprezentație a fost mu­zica, melodiile nemuritoare, antrenantele valsuri toate a­­devărate modele in istoria ge­nului. Această muzică avea să salveze chiar libretul naiv, ticluit In fugă de regizorii de la Carlttheater din Viena Ei au avut de ales pentru un li­bret pueril partituri dintr-o Întreagă Ladă cu note muzica­le ale compozitorului cuprin­­zînd muzica de dans adunată timp de aproape jumătate de veac. Le Îngăduise compozito­rul, care simțea că nu mai are puterea necesară pentru a definitiva opereta comandată de conducerea teatrului. In ciuda acestei elaborări, opere­ta, reprezentată 4 luni după moartea lui J. Strauss, va constitui o chintesență a mu­zicii de dans a marelui com­pozitor vienez Opereta este de fapt o sui­tă de numere muzicale legate intre ele de citeva personaje, care insăilează o acțiune simplă cu travestiuri, scene amoroase Încheiate In final cu o Împăcare generală. O În­viorare a acțiunii este adusă de Pepi, fostă balerină și de valetul Josef, oameni simpli dar plini de isterițime și umor. Fundalul pe care se petrece acțiunea 11 constituie societa­tea vremii, „high-life“-ul Vie­­nei veacului trecut, cu mora­vurile ei ușoare pe care ope­reta le biciuiește Eroul principal, ambasadorul Eduard, un Don Juan al tim­pului, reeditează situația per­sonajului principal din „Lilia­cul fiind determinat, în ur­ma unor scene care stirnesc visul, să-și recunoască greșe­lile și să se impare cu sofia. Dintre cele mai populare nu­mere ale operetei menționate , aria „Te trebuie salut, lăcaș de vise...“, In care solia ambasadorului, un prototip al soției ideale. Își amintește de dragostea de odinioară a so­țului rătăcitori duetul de îm­păcare a celor doi soli, pe melodia celebrului vals care dă numele operetei; polca „Azi la Hietzing“, ce surprin­de atmosfera unei petreceri populare; aria „Tu ești crăia­sa din povești“, strălucitorul final al celui de-al 11-lea act, care antrenează un număr de opt valsuri pline de farmec și prospețime, ca și finalul ope­retei,a cărei atmosferă opti­mistă este statornicită prin a­­celași vals constituind în a­­cest fel, un adevărat leit-mo­tiv de mari dimensiuni. Insușirile deosebite ale mu­zicii au asigurat operetei pe­renitate. Înscrierea ei In re­pertoriile celor mai multe teatre muzicale din lume Prof. V. VASILE 99 SINGE VIENEZ de J. Strauss Avancronică muzicală Afi] PIATRA NEAMȚ — Panoramic (tel. 12247) : „Am încălcat legea“ — un film american (cinemascop, color) rea­lizat de regizorul John Frankens­heim­er, cu Gregory Peck Weld în fruntea distribuției și Tuesday (10 : 15; 17: 19: 21). — Pietricica (tel. 12404) : „Un can­­didat la președinție“ — producție a studiourilor americane, al cărei in­­terpret principal este Henry Fonda , intr-un rol episodic — cîntăreața Mattalia Jackson (10,30 ; 14,30 ; 16,30; 18.30 20,30). ROMAN — 23 August (tel. 1572 : „Cu­­ mîinile curate“ — un bun film polițist românesc, realizat de Nicolaescu ,,a la Incoruptibilii“ Sergiu (10 , 15. 17; 19. 21). — Biblioteca municipală : ,,Neînfri­catul Gyula vara și iarna“ — pro­ducție a studiourilor maghiare dedi­cată nefericitului sfîrșit al unui e­­rou de serial al televiziunii (14,30 ; 16.30 ; 13,30 ; 20,30). TÂRGU NEAMȚ - Victoria (tel. 3Q6) : „Ultimul tren din Gun-Hill“ — western american, cu doi mari ac­tori in rolurile principale t Anthony Quinn și Kirk Douglas (16 - 18 : 20). TARCAU — Popular : „Waterloo“ — coproducție italo-sovieticä, aducînd în centrul acțiunii, în interpretarea actorului american Rod Steiger, per­sonalitatea lui Napoleon (două serii), expoziții BISTRICIOARA — Căminul cultural : Ștefan Luchian — reproduceri color: GRINȚIEȘ — Căminul cultural : Arta plastică românească contemporană — reproduceri color: POIANA LARGU — Căminul cultu­ral : Expoziție de grafică militantă. VINATORI NEAMȚ - Muzeul me­morial „M Sadoveanu“ j Iulia flă*­lăucescu — Linii și armonii sadove­­niene. TIRGU NEAMȚ - Casa de cultură s Expoziție de pictură Georgeta Gh­eor­ghiu—Horobeț (Iași). Vremea Vremea se menține umedă cu ce­rul acoperit. Local și temporar se vor semnala burnițe slabe Vîntul va sufla slabi temperatura aerului sta­ționară minimele vor oscila între 0 și 14 grade iar maximele între 5 și 9 grade, în cea mai mare parte a Moldovei dimineața și seara se va produce ceață. cruri de spus despre oamenii comunei, despre modul în care au reușit să-și strângă, de exemplu în această toamnă roadele din timp. Aici primarul comunei Gheorghe Amocances cit și Constantin Cozma secretarul consiliului popular comunal au vorbit cu mindune despre locuitorii comunei, despre a­­portul acestora la moderniza­rea și Înfrumusețarea comunei. „In următorii ani aportul co­munei noastre cu produse a­gricole și animaliere la fondul centralizat al statului va crește, ne-a spus tovarășul Gheorghe Orza — secretarul Girovul comitetului comunal de partid Prin dezvoltarea celor trei unități cooperatiste, prin creș­terea producțiilor la hectar, avind în vedere puternica bază materială de care dispu­nem și hărnicia oamenilor, puterea economică a comunei Girov va fi serios Întărită. Do­rim ca producțiile din CAP să ajungă la nivelul celor rea­lizate la IAS“. Sunt obiective pe care girovenii, hotărîți să-și apropie cotele superioa­re ale bunăstării, s-au angajat să le realizeze într-un ritm mereu accelerat. Integrindu­­se astfel In marea familie celor care, angrenați cu e­­­­tuziasm In opera de dezvolta­re economică a țării. Își unesc torțele pentru devansarea cincinalului. (Urmare din pagina 1) căminul culturai am vocma, JL Joi, 7 decembrie 1972 \ ■ jTjiTn-i 1 ■- ,n„oijnrm-rrp, O adevărată bancă populară Pe drept cuvînt din Pipirig compară locuitorii agenția locală C.E.C. cu o adevărată bancă populară în timp ce la începutul anului 1970 soldul mediu pe libret era de 1.282 lei, iar gradul de pătrundere de un libret la 61 de locuitori, în prezent soldul mediu este de 1.590 lei și fiecare al ze­celea locuitor este depunător la C.E.C. Prin această unitate, oamenii din Pipirig au primit 1i importante sume pentru con­tractele de animale, lână, lap­te și alte produse. Astfel, în anul 1970, ei au primit peste 800.000 lei, în 1971 peste un milion lei, iar în 1972, pînă la data cînd scriu aceste duri — 1.160.000 lei. Și pîn­­în viitor, „banca populară“ va sta la dispoziția locuitorilor, asi­­gurîndu-le o servire cit mai bună. Ion ȘERBANESCU Pipirig Vești dintr-o comună vecină Cunosc din copilărie comu­na Rediu. Știu că și acolo, ca în multe alte părți ale țării, pe vremea burgheziei, țără­nimea cunoaștea foametea, a­­nalfabetismul, mizeria. Acum, în satele comunei vecine sunt 4 școli, dintre care 3 recent clădite, o bibliotecă comuna­lă cu mii de volume, o sală de cinema îa care rulează filme de două ori pe săptămînă. Apoi dispensar, casă de naș­tere, farmacie, fiecare cu ca­drele necesare. De cîțiva ani, Rediu se pare că a depășit Cîndeștii din punct de vedere edilitar-gospodăresc Ia­tea locuitorilor din Rediu frun­ta acțiuni de acest gen s-au si­tuat mereu comuniști și depu­tați ca T. Năstase, D. Pisan­g, Gh. Tintiuc, Gr. Merticaru Tache VASILACHE Cîndești Prin contribuția populației de curind a avut loc în sala de cinema a căminului cultural din Zănești, adunarea delegaților pe comună pentru reașezarea sumelor la contri­buția populației. Față de suma de 210.240 lei stabilită în luna februarie 1972, se vor încasa în 2 ani de la populație, drept contribuție bănească doar 113.950 lei, revenind cîte 25.100 lei pentru cei impuși. In acest an a fost ridicată pînă la centură construcția școlii cu 4 săli de clasă din S­fatul Traian, cu posibilități de § -------­­....... V I la etajare, s-au curățat 100 pășune s-a efectuat o pistă de­­ fotbal de 1.200 m.p. la Școala­­ nr 2 Zănești, iar pe drumuri s-au împrăștiat 1.100 m.c. ba­last. In 1973 se va continua lu­crul la școală și se va con­strui pînă în luna septembrie un dig la apa Bistriței, care în prezent amenință o parte din gospodăriile populației - Ion AXINTE Zănești Instaurarea cu 25 de ani în urmă a Republicii reprezintă îm­plinirea unor năzuințe, a unor concepții și tradiții înaintate ale reprezentanților de seamă ai gîn­­dirii progresiste care, de-a lungul istoriei, au militat pentru forme mai evoluate de organizare po­litică a societății, pentru _ asigu­rarea unor condiții materiale și culturale mai bune maselor popu­lare. Ideea de republică făcea parte organică din gîndirea social-pol­tică înain­tată­ a societății românești, com­ponentă a ideologiei democratice și progresiste, afirmată în con­fruntarea de idei și concepții cu forțele social-politice retrograde. Partidul Comunist Român, punînd la baza activității sale învățătura marxist-leninistă a subordonat dezideratul înfăptuirii unui stat republican luptei general-revolu­­ționare a proletariatului, inte­­grîndu-l în programul făuririi ci­vilizației comuniste pe pămîntul României. în anii celui de al II-lea război mondial partidul a știut să strîn­­gă în jurul său cele mai largi forțe democratice și patriotice, fiind un adevărat călăuzitor al luptei de rezistență, un organiza­tor abil al înfăptuirii insurecției naționale antifasciste armate, înlăturarea dictaturii militaro­­fasciste la 23 August 1944 a dat o lovitură puternică pozițiilor politi­ce deținute de clasele exploatatoa­re, marcînd începutul procesului de transformări democratice a statu­lui, a organelor sale. A fost re­pusă în vigoare Constituția din 1923. Procesul revoluționar ire­versibil este reprezentat de in­staurarea la 6 martie 1945 a gu­vernului democratic dr. Petru Groza, legiferarea reformei agra­re, măsuri­­­e refacere economi­că a țării etc. în același timp monarhia se împotrivea transfor­mărilor democratice, încercînd să oprească desfășurarea luptei re­voluționare dusă de poporul ro­mân sub conducerea comuniștilor pentru eliberarea națională și socială, din cadrul acestei silmpo­triviri făcînd parte și așa zisa „grevă regală" din vara și toam­na anului 1945 prin care regele, exponent al intereselor claselor exploatatoare a încercat să răs­toarne guvernul democratic dr. Petru Groza. Monarhia a devenit, din ce în ce mai mult , piedică în calea progresului social al ță­rii. Amplificarea continuă a proce­sului revoluționar a determinat schimbarea raportului de forțe în fa­voarea clasei muncitoare și a aliaților să. Desfășurarea între­gului proces revoluționar aduse­se la ordinea zilei monarhiei care devenise aboprea patibilă cu noil« rasifități incom­pusi­Democratizarea aparatului de stat și a armatei, victoria for­țelor democratice în alegerile din 1946, alungarea din guvern a ul­timilor reprezentanți ai burghe­ziei, larga muncă politică de ma­să desfășurată de forțele revolu­ționare contribuiseră la îngusta­rea permanentă a influ­enței pe care regele o mai avea ft­ rîndurile unor cate­gorii de cetățeni. Acționînd în vederea abolirii monarhiei, P. C. R. a luat în considerație toate posibilitățile și a adoptat măsurile corespunzătoare incit abdicarea monarhului s-a reali­zat fără violență el fiind Pus în Ri­ftPiîoteci e fică că orima este voința poporului și că orice încercare de împotrivire este sor­­tiită eșecului. La 30 decembrie 1947 Româ­nia a devenit Republică. Legea dată de Adunarea deputaților pro­clamă republica populară, iar în declarația dată de guvern se ex­prima convingerea că „noua for­mă de stat — Republica Populară Română — deschide calea t«făp­turii tuturor năzuințelor crea­toare ale poporului nostru pentru noi cuceriri democratice". Dezideratul de veacuri al for­țelor democratice înaintate ale ță­rii noastre s-a transformat în realitate. După mai bine de opt decenii poporul român se elibera­u ast­fel dreptul sacru al poporului de a fi singur stăpîn în patria stră­moșească, angrenindu-se cu toate forțele, în opera de construire a socialismului. Sub conducerea P.C.R., România a parcurs în anii republicii întreagă epocă istorică — epoca a trecerii de la capitalism la socia­lism. In lumina obiectivelor de Congresul al X-lea al trasate P.C.R. și de Conferința Naționala din iulie 1972, statul nostru se preo­cupă în actuala etapă de întă­rire a bazei tehnico-materiale a socialismului, acordînd atenție deosebită înfăptuirii politicii de industrializare, de dezvoltare in­tensivă și multilaterală a agricul­turii — ca rezultat al introducerii mijloacelor moderne în producția agricolă, ca factor de progres și Civilizație, asigură condiții pentru ridicarea la un nivel mai înalt a activității de cercetare științi­fică, corespunzător cerințelor re­voluției tehnico-științifice contem­porane, se preocupă de dezvolta­rea și Înflorirea literaturii, artei. Țara noastră își înscrie cu un înalt prestigiu numele pe traiec­toria civilizației umane, se afirmă cu demnitate între țările lumii prim succesele sale în construc­ția pașnică, prin activitatea cons­tructivă în sprijinul cauzei so­cialismului și a progresului social, al păcii și colaborării internațio­nale. Eleonora TUHAN, șefi catedrei de istorie la IpaeSBW de ped­­id REPUBLICA SOCIALISTA creație a luptei maselor conduse de Partidul Comunist Român In­otejar Tov. Clolu D. Constantin din Tîrgu Neamț satul Brebea , este pensionar de invaliditate II din CAP, iar soția este gradul mem­bră cooperatoare, dar nu realizea­ză numărul minim de zile muncă pentru a putea beneficia de aju­tor pentru copii, întreabă dacă în această situație poate bene­ficia el de acest ajutor. Răspuns. Potrivit titlui pentru aplicarea Regulamen­Hotăririi Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Pro­ducție, ajutorul pentru familiile cu copii se acordă și familiilor în care soții sunt pensionari de invaliditate sau de bătrînețe cooperativelor agricole de pro­­­­ducție. In situația dv. nu puteți beneficia de acest ajutor deoare­ce soția dv. nu este pensionară. Tov. Lipovanu Mihai — comu­na Viișoara , la data de 17 iunie 1972 s-a angajat prin transfer la IJECOOP Neamț, venind de la Autobaza Piatra Neamț. Ambele unități refuză să-i achite alocația de stat pentru copii pe luna iu­nie, trimițîndu-l de la una la alta, întreabă care unitate avea obli­gația să-i achite alocația. Răspuns . Deorece trecerea de la o unitate la alta s-a făcut prin transfer, indiferent de natura acestuia vă păstrați vechimea ne­întreruptă în muncă și ca atare potrivit art. 8 lit. a­­l. 6 din De­cretul 285/1960 vi s-a născut dreptul la alocație chiar din mo­mentul trecerii la noua unitate. Dacă în cursul lunii respective nu ați avut mai mult de 3 ab­sențe nemotivate, IJECOOP avea obligația să vă achite alocația. Tov. Apetrei Petru Păntilică — Tîrgu Neamț. In timpul efectuării stagiului militar s-a accidentat, fiind clasat cu gradul III de inva­liditate. După primirea deciziei de pensionar s-a angajat cu con­tract de muncă pe durată nede­terminată, datorită cărui fapt O­­ficiul de asigurări sociale și pen­sii i-a sistat pensia, întreabă dacă s-a procedat legal. Răspuns. S-a procedat corect. Pensionarii de invaliditate gradul III angajați în muncă primesc pe lângă salariul funcției îndeplinite și pensia de invaliditate, fără ca acestea împreună să depășească salariul actual al funcției avute la data ivirii invalidității, iar în situația dv. a salariului avut­­ la data cînd ați plecat, militar. Pla­ta pensiei se face prin unitatea la care lucrați și ea poate fi redusă sau anulată în funcție de salariul pe care îl primiți. Soli­citați unității să vă calculeze și achite diferența de pensie pînă la salariul avut la data în conpo­rtă lr

Next