Ceahlăul, octombrie-decembrie 1972 (Anul 5, nr. 1431-1509)

1972-12-07 / nr. 1488

J [ORGan Al COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ AI P.C.R. ȘI AI CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN] a­///////////////////////// ///////////////////Z­///////////////////////////////////////////////////////////Z­/ZI////////////////////Z­.," § In cinstea celei d­e-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii îndeplinind exemplar sarcinile stabilite de recenta Plenară a C.C. al P.C.R. OAMENII MUNCII DIN JUDEȚ PUN IN VALOARE ÎNTREAGA LOR CAPACITATE, PRICEPERE ȘI INIȚIATIVĂ AUTOUTILAREA COMPETENȚĂ = EFICIENTA í I ­ Fabrica „Zorile noi" Preocupat de modernizarea procesului tehnologic, colecti­vul Fabricii de produse cera­mice „Zorile noi" desfășoară ample preocupări privind con­fecționarea, prin forțe proprii, a importante mașini și utilaje necesare activității de pro­ducție. De la începutul anului și pînă în prezent, de exem­plu, valoarea realizărilor în această direcție depășește suma de 620.000 lei. Instalația electrică de măsurare centra­lizată a temperaturii la uscă­­torii, sistemul de împingere a vagoneților tunel în preîn­­călzitor, mecanizarea sistemu­lui de manevră a vagoneților tunel în zona de scoatere, sunt doar cîteva din cele mai însemnate lucrări executate. Din dorința de a obține și pe viitor rezultate din cele mai bune pe linia valorificării competenței tehnice, nu de mult muncitorii atelierului mecanic au devenit autorii u­­nei importante inițiative „Bri­gada autodotării“ — inițiativă ce-și propune o intensificare a eforturilor în această direcție și deci crearea de noi condi­ții pentru depășirea sarcinilor de plan și a angajamentelor. Fabrica „Reconstrucția" Pentru asigurarea tuturor condițiilor necesare unei acti­vități cât mai rodnice, încă de la începutul anului colecti­vul fabricii „Reconstrucția“ și-a propus să realizeze prin autoutlare mai multe utilaje foarte mult solicitate de pro­ducție. Aprovizionarea la timp cu materialele necesare, utili­zarea eficientă a timpului de lucru au fost condițiile au permis ca pînă acum care să fie realizate toate sarcinile stabilite pentru acest an pe linie de autodotare. Au fost confecționate, printre altele, centriclinere la mașina nr. 1 de hîrtie, sortizor pentru sor­tarea fibrei de celuloză, dis­pozitiv de distribuire a ma­terialului tocat. In prezent, preocupările sa­lariaților atelierului sunt concentrate pentru mecanic con­fecționarea unui transportor de alimentare și evacuare lemnului tocat de la tocătorul­­ nr. 5. Cu aceasta, valoarea rea­lizărilor la capitolul autodo­tare de la fabrica „Recons­trucția“ va depăși 300.000 lei. Fabrica „Comuna din Paris" Prin recepționarea ultimelor lucrări executate prin torțe proprii, la Fabrica „Comuna din Paris, planul anual de autoutilare a fost îndeplinit in proporție de 124 la sută. Rezultatul reflectă preocupări­le susținute ale muncitorilor și specialiștilor fabricii privind valorificarea tuturor rezerve­lor pentru sporirea producției și reducerea permanentă costurilor. Din șirul realizări­i lor, prin importanța lor, cineva atrag atenția in mod deosebit. Este vorba de cutiile sugare la mașina de hîrtie, de tăiat capace pentru mașina­role ambalate, mașina de tras coa­ie carton dar, în continuare, colectivul a­­telierului mecanic al fabricii își concentrează eforturile pentru confecționarea altor u­­tilaje impuse de perfecționa­rea activității productive. Sînt vizate atît lucrări care să per­mită încheierea unui bilanț cit mai rodnic în acest an, cit și pentru înregistrarea unor însemnate succese pe viitor. în industria locală. PRODUCȚIA BUNURILOR ■­I DE CONSUM NU SE RIDICA LA NIVELUL EXIGENTELOR Convorbire cu ing. Nicolae IoNESCU, șeful serviciului producție de la Direcția județeană de industrie locală . Una din sarcinile indus­triei locale, și iu cea din urmă ,este de a produce bu­­­­nuri de uz cât mai larg ce­rute de populație. Ați putea să precizați, tovarășe inginer, care este pe Direcție aria a­­cestei preocupări ? — Capitolul bunurilor de larg consum, chiar fără să includem aici produsele de panificație, fă­­ina și peștele asigurate de noi în proporții an de an mai mari, este destul de important, repre­­zentînd o pondere de circa 31 la sută în volumul producției to­tale al­­ întreprinderilor subordo­nate.. Producem la ora mobilă și mobilier într-o actuală variată, articole diverse din gamă ca­uciuc­, împletituri din ră­ci­tă, obiecte din metal și mase plas­tice etc. Care dintre aceste produse sînt in prezent foarte solici­tate de populație ? — N-aș vrea să spun că arti­colele mărunte de uz casnic pro­duse la noi nu sînt cerute. Ele se produc și se vînd în mod cu­rent. Dar populația, datorită po­sibilităților economice crescînde, se orientează tot mai mult spre obiecte de folosință îndelungată. Mobila produsă de unele unități ale noastre, ca să dau doar un exemplu, corespunde solicitărilor actuale. — Ați putea cita întreprin­deri din subordinea Direcției de industrie locală care dau M. ASMARANDEt (Continuare in pag. a lll-a) v: toT PORUM CIT MAI REPEDE LA AD­APOST I ■ în ultimele zile, ritmul transporturilor s-a inten­sificat, dar eforturile nu-s peste tot susținute, utilajele nu sunt folosite la întreaga capacitate. □ Statului — toate produsele contractate și numai de bună calitate! ! Producția mare de porumb ob­ținută anul acesta, a creat pro­bleme in ceea ce privește elibe­rarea terenului și depozitarea re­coltei. Mijloac­ele proprii de transport ale cooperativelor a­­gricole precum și cele puse la dispoziție de către ITA și alte unități, se dovedesc a fi însufi­­eien­e. Se lucrează intens la că­­ratul de pe ogor la cintar și de aici un pătule sau pentru achita­rea c­on­­tad­elor. Ultimele zile, marchează o creștere a eforturi­­lor în acest domeniu. Cantitățile livrate statului pentru munci SMA și la contract, cresc consi­derabil de la o zi la alta. Nivelul eforturilor nu este însă pretutindeni același, organizarea mai lasă de dorit. Utilajele nu sunt folosite la capacitatea ma­­xim­ă, se produc stagnări și alte numeroase piedici pe parcurs. In primul rind, se resimte faptul că, unitățile care sunt obligate să trimită cu fiecare autocamion cite patru însoțitori — uită să trimită oamenii necesari pentru descărcare. CAP Ștefan cel Mare face din acesta un sistem, însușit și de alții. Duminică, bunăoară, CAP Mărgineni a trimis cinci auto­camioane cu știuleți fără nici un om de ajutor. Mașinile au fost descărcate, din această pricină abia luni. S-a repetat situația și luni cu alte trei mașini, care au fost descărcate abia La adresa cooperativelor marii a­­gricole Girov, Piatra Neamț și Roznov nu se pot formula nici un fel de critici .Acestea sunt cu planul deja realizat Marfa li­vrată a fost în întregime de bu­nă calitate, în schimb CAP Măr­gineni, Ghigoești, Bălă­­nești, Dumbrava Roșie, stre­coară și ceea ce au mai rău, poate cu gîndul că la grămadă nu se vede. Poate și dato­rită faptului că livrează canti­tăți mai mari, numeroase greu­tăți creează și CAP Căciulești. Acest lucru este cu atît mai ne­firesc, cu ci­ în general porum­bul a ajuns la maturitate și can­titățile de știuleți în lapte și țin­te sunt mici și se pot folosi acum la furajarea animalelor ori pentru insclozarea în amestec cu coceni, așa cum se procedează in aceste zile la Bodeștii de Sus (unitate care între noi fie vorba, mai cade și ea în acest păcat). Sîntem datori să amintim că u­­nele cantități de porumb necores­­punzător care sînt livrate, pot determina pagube mari, stricîn­­du-l și pe cel bun. Dacă asta nu este un act deliberat, trebuie să deducem că se manifestă prea puțin interes la sortarea produc­ției încă din cîmp. Concluzia firească, este aceea de a se termina în cel mai scurt timp eliberarea terenului și în­treaga producție să fie pusă la adăpost. Ceea ce se cuvine sta­tului să se livreze cu maximă urgență, fără însă ca graba să constituie o justificare a negli­jențelor. Statului — numai mar­fă bună, care poate fi păstrată în condiții corespunzătoare! ! I I. M. Roman.­­ Consultările dinaintea fiecărei lucrări sunt o garanție în plus pentru calitate. Fotoreporterul a surprins un dialog fructuos intre maistrul Alexandru Ianoș și lăcătușul Cons­tantin Ciobanu. Foto : Ș. POMPEI Comuna Girov, pe drumul transformărilor Grea Încercare, chiar și pentru o pană mai experimen­tată decit cea a semnatarului acestor rlnduri, să cuprinzi Intr-un spațiu atît de limitat, toate Înnoirile și transformări­le pe care le-a cunoscut In ultimul pătrar de veac comuna Girov. Cu ce aș putea în­cepe acest reportaj despre dezvoltarea în anii Republicii a uneia dintre cele mai mari comune ale județului, a celor 11 sate care o consti­tuie, străvechi așezări de pe valea Cracăului. Este bine, cred, să înce­pem a arăta că dezvoltarea co­munei este direct legată de ac­tivitatea celor trei­­ cooperative de producție și a Întreprinderii agricole de stat. Este recu­noscută hărnicia și priceperea oamenilor de pe aceste locui oglindite în bunele rezultate obținute de unitățile men­ționate mai sus. „Anul acesta — îmi spunea tov. Gheorghe Orza, secretarul comitetului comunal de partid s-au obți­nut In toate cooperativele a­­gricole de­ producție cit și la IAS cele mai mari producții de porumb din istoria comunei, intre 4000 kg și 5200 kg boabe .In­ hectar, producții care sunt de 3—4 ori mai mari decit cele ce se realizau In anii 1947 — 1948. La sfecla de zahăr, una dintre plantele tehnice ce ocupă o suprafață însemnată din terenul arabil al comunei noastre producțiile medii din acest an au fost de 40 tone la CAP Girov, 30 tone la CAP Căciulești și 27 tone la Do­chia, depășindu-se contractuale pe total sarcinile comună cu 4.000 tone. Cantitatea de zahăr care se va obține din această cantita­te de sfeclă livrată peste plan este echivalentă (fiind ca bază de comparație canti­tatea de zahăr desfăcută pe raza comunei de unitățile co­operației de consum In acest an) cu consumul pe Întreaga comună ln 18 ani". O dezvoltare continuă cu­noaște și zootehnia, atât in unitățile cooperatiste, IAS cit și 111 gospodăriile populației, comuna participând cu o pon­dere Însemnată la constituirea fondului centralizat al statului la cârpe,­­lapte, lină,, ouță. . Electrificarea întregii comune a Înlesnit pătrunderea in toa­te satele comunei a radioului, televizorului. In prezent sunt In comună 1201 aparate de radio, fată de 23 In 1948, 402 televizoare, numeroase araga­­ze, mașini de spălat, cit și alte aparate de uz casnic. S-au construit In cei 25 de ani peste 600 case noi, o mare parte din ele In ultimii 10 ani. Dacă în 1948 erau în comu­nă doar cîteva săli de clasă, acum numărul acestora a crescut la 46. Rețeaua sanitară acum două dispensare, cuprinde două case de naștere, un staționar, cabinet dentar, 17 cadre­le­__________ dicale din care 4 medici ve­ghează asupra sănătății să­tenilor. Datorită acestui fapt indicele mortalității generale a scăzut față de anul 1948 de la 65 la sută la 28 la sută, iar natalitatea a crescut de la 7­2 la sută la 12 la sută. Cele șase cinematografe, biblioteca comunală cu cele opt filiale, c&le trei culturale, sunt locurile cămine unde după o zi de muncă, locuitorii comunei se adună să-și satis­facă setea de cultură. Desigur, sunt Încă multe In Dan URSACHI (Continuare in pag a II-a) 1947 • PATRAR DE VEAC ÎNNOITOR • 1972 TURNEUL TEATRULUI „MIHAI EMINESCU“ DIN BOTOȘANI Ne vizitează la Piatra Neamț, vineri, 8 decembrie a.c., Teatrul „Mihai Eminescu“ din Botoșani, care va oferi în sala Teatrului Tineretului, de la orele 17 și 20, două s­­r­­tacole cu piesa „EU SUNT TATAL COPIILOR“. Prezen­tată de colectivul artistic bo­­toșănean în premieră pe țară, piesa Angelei Bocancea a fost montată pe scena „Mihai Eminescu“ de Teatrului cunos­cuta regizoare Marietta Sado­va. Au colaborat la realizarea spectacolului Elen­a Buzdugan (scenografia), H. Mălineanu (muzica) și Dinu Kivu (asis­tent de regie) In distribuție­ Doina Alexe-Popescu, Ana Vlădescu-Aron, Virgil Baiciu, Costin Iliescu, Silvia Brădes­­cu,Mircea Olariu, Boris Pe­­revoznic ș.a. PE AGENDA CASEI DE CULTURA DIN TIRGU NEAMȚ­ UL „Clubul 303“ înscrie în programul său din seară, începînd de la această orele 18,30 o întîlnire a tinerilor din oraș cu tovarășul Teodor Popa, secretar al Comitetului orășenesc UTC, o­­ audiție mu­zicală și­­— în reluare — „Voci celebre pe discuri“ — (Artistul poporului, Gheorghe Calboreanu). Urmează dans.­­ Tot astăzi, de la orele 18, în sala de lectură a Casei de cultură are loc o seară li­terară (susținută de Margare­ta Schönfeld, directoarea bi­bliotecii și prof. Aurelia Stîn­­gu) sub genericul „Prefață la România de mîine“. A FOST EXTINS MAGAZINUL ALIMENTAR DIN COLONIA SAVINEȘTI di In colonia Săvinești au fost terminate ieri lucrările de mo­­dernizare și extindere a maga­zinului alimentar nr 61, al cărui spațiu comercial a cres­cut cu încă 30 m.p. pe seama acoperirii terasei din apropi­ere, integrată astfel în supra­fața de desfacere­­ a acestei u­­nități Odată cu terminarea lucrărilor, s-a realizat și reamplasare­a raioanelor, ser­o­virea cumpărătorilor urmînd să se facă începînd de astăzi în cadrul a patru raioane : pline, mezeluri-brînzeturi, ar­ticole cu bucata și articole la cintar.­­ Tot pentru îmbunătățirea aprovizionării populației din colonia Săvinești, OCL Ali­mentara Piatra Neamț a tre­cut la reprofilarea unității nr. 58, desființînd depozitul de vinuri și amenajînd în vechiul local o băcănie, care va asi­gura desfacerea către consu­matori a unui bogat sortiment de produse alimentare. Se a­­preciază că și aceste lucrări vor fi terminate curînd, astfel că noul magazin își va putea primi vizitatorii în jurul datei de 15 decembrie a." ZILELE ACESTEA, IN LIBRARII ® .MOROMEȚII" lui Marin Preda se află la cea de a treia ediție (revăzută și adăugită), cele două volume văzînd din nou lumina tiparului în Edi­tura „Cartea Românească" f­ „SCENE DIN VIAȚA DE BOEM", romanul lu­­ Henry Murger, care a stat la baza libretului operei „Boema" de Puccini, ridică la 702 numă­rul aparițiilor în colecția B.T.T. • „JAGOARUL". Sub acest titlu, Vasile își reunește nuvelele Rebreanu într-un volum găzduit de Editura „Eminescu". • „ AMlNDOI LA STRATFORD" de Horia Panaitescu, volum datorat E­­diturii „Cartea Românească". • „EXPRESII UZUALE IN FRANCEZA MODERNĂ“ este o foarte utilă culegere alcătui­tă de Aristița Negreanu și publicată în Editura științifi­că.­­ numărul „AUTO" se intitulează 51 leidoscop", pe al colecției „Cu­care Editura „Ceres" o dedică sfaturilor practice. BILETE PENTRU TRATAMENT Oficiul județean de turism (Piatra Neamț, telefon 11'61) anunță persoanele interesate că pentru luna decembrie mai dispune de bilete pentru tra­tament la următoarele stațiuni : Borsec, Căciulata, Călimănești, Felix (hotel), Herculane, Olă­­nești, Sovata și Vatra Dornei. SCRISORI PE ADRESA REDACȚIEI Tache Vasilache — Cîn­­dești­­ Constantin Bulz — Să­­vineș­i — Mitiță Bâra — Bise­­ricani ; Doina Breban — Nem­­țișor ; Petrea I. Toader — Icu­șești ; Vasile M. Cîrloman — Drăgănești­; Rodica Piștea — Grințieș; Gheorghe Scorțanu Roman. 1

Next