Ceahlăul, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1510-1584)

1973-03-21 / nr. 1575

y Fabrica de volvatir Tîrgu Neamț Producție ritmică, peste nivelul angajamentului asumat Conectat relativ de puțină vre­me la circuitul economiei națio­nale, noul obiectiv industrial de la Tîrgu Neamț — fabrica de volvatir — și-a croit încă de la început drumul spre cotele de eficiență stabilite , sarcinile de plan pentru primele perioade au fost îndeplinite și chiar depăși­te, tînărul colectiv de aici inte­­grîndu-se efortului general de realizare a prevederilor acestui cincinal cu șase luni mai devre­me. Buna utilizare a capacități­lor de producție, a întregului po­tențial de muncă au constituit și constituie obiective majore înscri­se pe agenda comitetului oame­nilor muncii — organism creat la recenta adunare a oamenilor muncii— prilej cu care colecti­vul respectiv și-a asumat pentru acest hotărîtor an al cincinalu­lui un mobilizator angajament : depășirea în 1973 a principali­lor indicatori , cu 1,8 milioane lei producția globală, 2 milioane lei producția marfa, 60.000 mp vol­vatir, 8 tone fire etc. Se consta­tă cu satisfacție că prevederile a­­cestui angajament se îndeplinesc exemplar, colectivul întreprinde­rii fiind hotărît să încheie acest prim trimestru din 1973 cu rea­lizări dintre cele mai bune. Așa cum ne informa directorul fa­bricii, ing. Serafim Lungu, față de angajamentul trimestrial s-a realizat în numai două luni mai mult cu 6.000 mp volvatil, iar producția globală a fost depășită cu 300.000 lei și producția mar­fă cu 450.000 lei. Aceste reali­zări, ca și cele din perioada ce a trecut din luna martie, evi­dențiază preocuparea susținută ce se manifestă pentru asigurarea unei bune ritmicități în îndepli­nirea prevederilor de plan și an­gajamentelor în întrecere. Timpul nefavorabil din săptămîna ce a trecut nu a influențat ritmul acestor realizări. Muncitorii din secțiile fabricii au dovedit înaltă conștiință profesională, lucrînd u­­neori cîte două schimburi pen­tru a asigura activitatea neîn­treruptă. Pe un alt plan al preocupări­lor economice se situează acțiu­nea întreprinsă încă de la intra­rea­­ în funcțiune pentru atinge­rea parametrilor proiectați la in­stalațiile productive înaintea ter­menului planificat. Pînă acum graficul întocmit a fost respec­tat, preconizîndu-se realizarea parametrilor cu cel puțin patru luni mai devreme. f CENTRAL A UN Í VERDIT At A I „M. EMINLSCH' IAȘI Acționînd în spiritul recentei Plenare a C.C. al P.C.R. SA ÎNFĂPTUIM exemplar hotaririle CONFERINȚEI JUDEȚENE DE PARTID 0 discordantă care trebuie imediat înlăturată B­aza materială a zootehniei in creștere, producția de lapte in scădere Ne referim deseori la faptul că zootehnia județului înregistrează, în mod consecvent, progrese. Referirea are acoperire certă. Se investesc su­me considerabile pentru moderniza­rea bazei materiale (se construiesc grajduri, maternități, îngrășătorii), au crescut și continuă să crească e­­fectivele de animale, se îmbunătă­țește, prin eforturi bănești și de muncă, baza furajeră. Niciodată, pînă acum această ramură a econo­miei nu s-a bucurat de atîta aten­­­­ție din partea statului, n-a avut la dispoziție asemenea fonduri și în­drumare calificată. Grija și sprijinul material au drept scop final realizarea unei producții sporite de bunuri de consum. Con­struim sectoare zootehnice și com­plexe, înmulțim efectivele de ani­male pentru a obține mai mult lap­te, mai multă carne. Pentru a aco­peri mai deplin nevoile de consum ale populației. Satisface zootehnia județului, în acest prim trimestru pe care îl în­cheiem, acest deziderat ? S-a resim­țit în mod pozitiv pe piață saltul înregistrat ? Cifrele — și nu numai cifrele — arată fără echivoc că nu ! Pînă la ora actuală (și preliminar pe întregul trimestru), nu se realizea­ză la producția de lapte nici mă­car nivelul atins în perioada cores­punzătoare a anului trecut, deși sar­cinile, în conformitate cu creșterea potențelor, sunt considerabil mai mari. Deși foarte neplăcut adevă­rul este acesta , se estimează o nerealizare la produsul lapte, pe total județ, de circa 25.000 hl. Adică, un minus de plan de peste 28 la sută. In expresie valorică, pre­­supunînd că întreagă această canti­tate s-ar fi livrat sub formă de lap­te pentru consum, reprezintă peste 5 milioane fol. Privind resorturile mai intime ale mișcării produselor, constatăm că întreprinderea de in­dustrializare a laptelui nu-și poate realiza planul de fabricație. De aici , penuria de derivate în comerț. O seamă de beneficiari, cum ar fi marele combinat de la Bacău, a cărui activitate industrială se spri­jină în parte pe livrări de materie primă din județul nostru, sunt a­­menințate cu golul de producție. Pentru ca populația din municipiul Piatra Neamț să poată primi obiș­nuitele cantități zilnice de lapte proaspăt, au fost necesare transfe­ruri (care în mod curent nu se fac) din zonele Tîrgu Neamț și Roman. De ce s-a ajuns aici, cînd dimpo­trivă ar fi trebuit să se­ resimtă în mod pozitiv toate măsurile luate pe parcurs ? Cînd ar fi trebuit să se constate o mai mare abundență ca anul trecut, spre exemplu ? Explicația poate fi dată în cîteva cuvinte : majoritatea producătorilor nu-și realizează planul. Acel plan întocmit în cunoștință de cauză, pe criterii științifice, avînd la bază efective, potențial biologic, resurse de furajare. Singura unitate care se înscrie pe cifrele de plan (fără a fi și ela scutită de oscilații și compen­sări de la o perioadă la alta) este Trustul județean IAS. Sectorul particular (în care sunt incluse zona de munte, necoopera­­tivizată a județului și gospodăriile individuale din celelalte comune) nu-și onorează pe deplin contractele încheiate cu statul, deși este benefi­ciarul unor avantaje substanțiale : preț stimulativ (2 lei litrul în pe­rioada de iarnă), avansuri în bani asupra producției, furaje concentra­te, credite de la stat — de la caz la caz — pentru procurarea de ani­male de rasă. Se pune întrebarea : de ce în­treprinderea de industrializare laptelui nu acționează pentru res­a­pectarea contractelor, în măsura în care acordă zootehniștilor drepturile legale ? Adică se poate scoate din buzunarul statului cu mărinimie (ca să nu zicem altfel), dar cînd trebuie pus înapoi — mai așa­ și-așa. Oare punctele de preluare din sate sînt stabilite corect, pe criteriile de a­­ltuire, se respectă cu strictețe cir­cuitele orare ale cisternelor ? Sîn­­­­­tem sesizați că nu. Mai sunt cazuri în care producătorii trebuie să par­curgă distanțe mari, au mai fost cazuri în care producția s-a decla­sat datorită neridicării la timp. Con­ducerea întreprinderii este datoare să reflecteze și să acționeze în con­secință. Mai multe lucruri trebuie spu­se despre felul în care se achită de sarcini cooperativele agricole de producție. Cel puțin acestea (sau mai ales acestea) au capacitatea să realizeze ritmic și neabătut produc­ția stabilită prin plan, în majorita­tea unităților activitatea este orga­nizată pe principiul fermelor, înca­ D. BUZNEA (Continuare in pag. a lll­ a) Șantierul de construcții nr. 1 Piatra Neamț Se extinde lucrul în acord global . Aplicînd în viață sarcinile stabilite de Conferința organi­zației județene de partid, ac­ționînd în spiritul hotărîrilor plenarelor C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972 și februarie — martie a.c., colectivele între­prinderii județene de construc­­ții-montaje sunt preocupate pen­tru continua îmbunătățire organizării activității producti­a­­e. Introducerea și extinderea lucrului în acord global ocupă în această direcție un loc prin­cipal. De la o perioadă la alta, în cadrul șantierelor de con­strucții, crește numărul forma­țiilor care lucrează în acord global. In momentul de față, spre exemplu, 1 Piatra Neamț, la Șantierul nr. din numărul total al muncitorilor, aproxima­tiv 35 la sută lucrează în acord global. Aici, de mai multă vre­me, numeroase formații, între care am aminti brigada de fie­rari betoniști condusă de Ion Mureșan, aplică această nouă și eficientă metodologie de lucru. Și pentru acest an, formația respectivă s-a angajat să execu­te toate obiectivele pe bază de acord global. De asemenea, se fac pregătiri de aplicare a acordului global și în cadrul lotului de instalații, preconizîn­du-se a fi cuprins și personalul tehnico-administrativ. De altfel, așa cum ne spunea șeful șan­tierului, ing. Ioan Mancea, pî­nă la sfîrșitul acestui an între­gul efectiv al șantierului va lu­cra în acord global ,metodă ca­re și-a dovedit din plin eficien­ța economică. în toate unitățile agricole EVACUAREA APEI o problemă la ordinea zilei Temperatura ridicată din ul­timele zile, faptul că se anunță în continuare ploi fac ca pe­ricolul inundațiilor să fie mai mare ca oricînd. Ce măsuri tre­buie luate la nivelul unități­lor agricole cooperatiste din ju­deț pentru a preveni și a reduce la minimum pagubele ? Pen­tru a răspunde la aceas­tă întrebare ne am adresat tovarășului inginer Constantin Grigorescu, director general ad­junct la Direcția generală a a­­griculturii, care ne-a declarat : —. Cantitatea de zăpadă că­zută pe teritoriul județului în săptămîna trecută transformată în apă, adaugă la fiecare mp cir­ca 60 1 apă ceea ce înseamnă că, în condițiile acestei primăveri, cînd nivelul apelor freatice s-a întîlnit cu cel al apelor de su­prafață, solul fiind suprasaturat, o topire bruscă a zăpezilor poa­te produce o inundație cu toa­te consecințele cunoscute. Pentru a se înlesni acțiunile de prevenire a inundațiilor, la nivelul fiecărei comune există o comisie special constituită care controlează și ia măsurile care se impun în toate a­­ceastă situație. Cum apa nu are posibilități de infiltrație in sol, există pe­ricolul ca unele obiective cum ar fi construcțiile zootehnice, importante suprafețe cu culturi semănate din toamnă, să fie puse în pericol. Pentru a preveni și reduce la minim pagubele, consiliile de conducere în colaborare cu co­misiile comunale vor trebui să alcătuiască un plan de apărare împotriva inundațiilor. In fiecare unitate se vor depista depresiunile naturale, care adună obișnuit apele, și se va folosi toată forța de muncă manuală existentă precum și utilajele, cum ar fi plugurile cu o sin­gură brazdă, pentru efectuarea de șanțuri, rigole etc. care să înlesnească scurgerea acestora. De asemenea, vor fi supravegheate capetele tarlalelor unde, din cauza unor greșuri făcute în timpul arăturilor din toamnă, apa băltește. Se impune de urgență cură­țarea canalelor existente, repara­rea și punerea în stare de funcționare a tuturor motopom­­pelor și celorlalte utilaje care pot fi folosite la evacuarea apelor. In cooperativele situate în lunca Siretului consiliile de con­ducere vor instala mire ca să înregistreze cotele apelor pentru ca, în funcție de nivelul acestora, să se ia măsurile care se impun odată cu „cota de atenție". t t ANUL VI, NR. 1.575 MIERCURI, 21 MARTIE 1973 4 PAGINI — 30 BANI în pagina a II-a La întreprinderea mecanică Roman COMPETITIVITATE ÎNALTĂ, REZULTATE REMARCABILE I IN ACTIVITATEA DE EXPORT I I I i I Consiliilor locale ale Frontului Unității Socialiste ATRIBUȚII MAI [ARGI, RĂSPUNDERE SPORITA I­otărîrea­­ Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste pri­vind perfecționarea activității și creșterea rolului acestor organisme în viața social-economică a țării, pune în fața tuturor consiliilor locale ale Frontului Unității Socia­liste sarcini deosebit de importan­te. Așa cum spunea la recenta ple­nară a Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, secre­tarul general al partidului și pre­ședintele Consiliului Național Frontului Unității Socialiste, tovo­ar rășul Nicolae Ceaușescu — hotărî­­rea are în vedere în primul rînd creșterea acestui rol în direcția co­ordonării pe diferite domenii de activități desfășurate de­ organiza­țiile componente ale Frontului. In momentul de față trebuie să se pună accentul în mod deosebit pe soluționarea unor probleme ob­ștești, edilitare, de ridicare a nive­lului de trai, pentru înfăptuirea programului stabilit de Conferința Națională a partidului în vederea dezvoltării generale a economiei și ridicării bunăstării materiale și spi­rituale a oamenilor muncii. în al doilea rînd, se are în vedere o mai bună coordonare a activității de control obștesc, pentru ca echipele constituite în acest scop să-și în­deplinească în și mai bune condiții rolul pe care-l au. Aceste sarcini și atribuții sporite rezultă din necesitatea de a situa toate organismele Frontului Uni­tății Socialiste în miezul proble­melor economico-sociale și a crește răspunderea, competența și eficaci­tatea lor în dezvoltarea generală a României socialiste. Printr-o muncă organizatorică pricepută și coordonare consecven­tă, consiliile Frontului Unității So­cialiste din județul Neamț, sub conducerea atentă și competentă a organelor de partid, au inițiat fruc­tuoase întîlniri și­ acțiuni comune privind soluționarea unor proble­me economice, edilitare, social-cul­­turale și științifice. In acest sens pot fi amintite consiliile Frontului Unității Socialiste din Piatra Neamț, Roman, Tîrgu Neamț,­­ Bi­­caz, precum și cele din comunele Bălțătești, Bodești, Agapia, Crăcă­­oani, Moldoveni, Borca, Viișoara, Roznov, Dulcești și altele. Pe linia răspîndirii cunoștințelor științifice s-au organizat anul a­­cesta, sub auspiciile consiliilor Frontului Unității Socialiste, cîte­va sute de expuneri, conferințe și simpozioane care s-au bucurat de aprecierea unanimă din partea au­ditorilor. Cele 760 echipe de control ob­ștesc, coordonate de Frontului Unității Socialiste, consiliile aduc o substanțială contribuție la perfec­ționarea activității în sectoarele de servire publică. Consider totuși că și în județul Neamț multe acțiuni ale organiza­țiilor componente nu au fost su­ficient de bine coordonate, nu s-a făcut totul pentru a pune în va­loare toate resursele materiale și umane de care dispunem. In activitatea de control obștesc se mai manifestă încă formalism atît în efectuarea controlului cît și în rezolvarea constatărilor fă­cute. Astfel de carențe se observă în sectoarele de transport în co­mun, cooperație meșteșugărească, cultură, cinematografie, poștă-tele­­foane, cantine și internate, unde consiliile locale ale Frontului Uni­tății Socialiste i-au imprimat controlului obștesc spiritul activ, di­namic și competent în spiritul legii. Pentru înlăturarea acestor defi­ciențe și traducerea în viață a H.- V. MERLUȘCĂ, vicepreședinte al Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste (Continuare in pag. a II a) r Măsura omeniei ...Spitalul ru­ral din Bozieni era în­conjurat de nămeți de zăpadă. Drumurile spre cen­trele urbane — complet în­fundate. Și totuși fetița Ma­ria Apetrei, de numai o lună și jumătate, trebuia transpor­tată la spitalul din Roman, trebuia salvată. Medicul șef, Valeriu Birjoveanu, s-a folo­sit de unicul mijloc posibil: un tractor. El însuși a înso­țit fetița pînă acolo. Astăzi ea este sănătoasă. ...La Mărgineni sînt doi medici. Dar pe doctoriță în­­zăpezirile au prins-o la Pia­tra Neamț, iar medicul — accidentat — se afla internat in spital. Oficiantul sanitar și cele două moașe au avut de rezolvat un caz foarte grav. Maria Ginga, care năs­cuse cu o săptămînă înainte, avea o infecție ce nu putea fi îndepărtată prin mijloace­le existente în comună. A fost găsită totuși o soluție. La sania dispensarului a fost înhămat și un cal de la CAP. Și pe drumurile, aproape de nerecunoscut, peste care se îngrămădiseră munți de ză­padă, mama a fost transpor­tată la spitalul din Roznov. Soțul a comunicat ulterior că femeia i-a fost salvată. ...Intr-o seară, la Brusturi, unei alte femei ii venise vre­mea nașterii, dar casa de naș­teri e tocmai la Poiana. Paznicul de noapte de la CAP e însă om de omenie. A intervenit repede la con­ducerea cooperativei, obținînd permisiunea ca femeia să fie transportată cu o sanie CAP. Medicul circumscripției, a ținînd o permanentă legătură cu secția maternitate a spi­talului din Tîrgu Neamț, reușit ca nașterea, deși difi­­­cilă, să se termine cu bine. ...Și, cu o zi înainte, un alt caz. La spitalul din Tîrgu Neamț s-a primit un telefon : Elvira Mihai Baru, din Păs­­trăveni era trimisă din co­mună spre spital. La 37 de ani, nașterea se anunța în condiții mai grele. Și atunci, în întîmpinarea ei au fost trimiși oficiantul sanitar Va­sile Iacob și șoferul Gh. Cim­­peanu cu o autosanitară în­soțită de un tractor. Prin ză­padă și viscol au ajuns pînă la Urecheni. Pînă acolo răz­bise și sania care transportat gravida de la Păstrăveni. A­­colo, la Urecheni, in prezența medicului de circumscripție, i s-a acordat asistența nece­sară. Copilul și mama sunt acum bine. M. A. Traficului rutier, siguranță deplină . Este cunoscut că dezvoltarea impetuoasă a circulației rutiere în județul nostru, la fel ca în întreaga țară, determinată de cerințele mereu sporite ale economiei naționale, de creșterea continuă a nive­lului de trai al populației și de amplificarea turismului, pune tot mai numeroase și mai complexe probleme de ordin economic, social și politic. Rezolvarea lor stă permanent în atenția organelor locale de partid și de stat. In ideea aceasta, Comitetul executiv al Consiliului popular județean a organizat recent o amplă consfătuire privind problemele siguranței traficului rutier în județul nostru, consfătuire care printr-o participare foarte largă (conducătorii întreprinderilor care dețin mijloace de transport și o serie de cadre tehnice din aceste unități, reprezentanți ai organelor de masă și obștești cu sar­cini pe tărîmul educării cetățenilor, primarii comunelor de pe tra­seele de mare trafic, vicepreședinții consiliilor populare municipale și orășenești, organele de miliție cu sarcini exprese în domeniul cir­culației rutiere), prin dezbaterile vii, deschise și prin măsurile adop­tate se înscrie ca una din cele mai importante acțiuni organizate în ultima vreme pe plan local. Transporturile — în creștere. Care este starea drumurilor ? In informarea, bogat documenta­tă, pe care a prezentat-o colonel Ioan Robu, șeful Inspectoratului ju­dețean al Ministerului de Interne, s-a precizat că și în județul nostru volumul de trafic a sporit în toate anotimpurile anului și pe întreaga rețea. Astfel, pe traseul Piatra Neamț — Roznov, în 24 de ore s-au înregistrat valori de trafic de peste 6.000 automobile, față de nu­mai 3.600 în 1968. Valori mari de trafic sunt pe toate drumurile na­ționale dar și pe unele județene, cum ar fi Roznov — Tazlău, Girov — Războieni — Tupilați, Roman — Gîdinți — Sagna etc. In locali­tățile urbane, pe arterele de pene­trație și pe cele de tranzit se con­centrează zilnic în orele de vîrf un mare număr de autovehicule care produc în mod curent perturbații în desfășurarea fluentă a traficu­lui și chiar blocări de circulație. Care este starea drumurilor noas­tre în raport cu aceste mari soli­citări ? Ing. Petre Diaconescu, șeful sec­ției de drumuri naționale, a recu­noscut că degradările sunt cu greu compensate prin lucrări de întreți­nere, nu destul de operative. Cea mai grea situație este, desigur, pe șoseaua de-a lungul lacului Bicaz, unde alunecările au făcut să se cheltuiască și fondurile de întreți­nere prevăzute. Promițînd o preo­cupare mai intensă a formațiilor din subordine, a scos în evidență și alte cauze care împiedică circulația : depozitarea de materiale pe margi­nea drumurilor naționale (de e­­xemplu drumul Petru Vodă), cir­culația unor vehicule cu gabarit de­pășit, traversări neorganizate, mur­dărirea șoselelor cu materiale și no­roi cărat de pe drumurile laterale. Ion Radu, de la Autobaza Roman, informa că în raza de activitate a unității sale există încă poduri ne­­corespunzătoare sau cu tonajul ne­indicat,­­ spre Valea Ursului, Poe­­nari etc., ceea ce este evident în dezavantajul unei circulații normale. Ing. Iuliu Dorohonceanu, vicepreședintele Consiliului popular Piatra Neamț, arhitect Liviu Ni­­culiu, directorul I.J.P., și lt. colonel Victor Matei, adjunct al șefului miliției municipale Piatra Neamț, au readus în atenție marile deficiențe în transportul urban din Piatra Neamț : nerezolvarea unor intersecții de mare trafic, cum sunt cele din fața spitalului și a consiliu­lui popular municipal, greutățile în menținerea viabilității străzilor etc. făcute Dacă unele din propunerile vizează viitorul, altele s-au oprit la măsurile ce pot fi între­prinse în acest an, începînd chiar din momentul de față (de la ampla­sarea de indicatoare luminoase și pînă la repararea urgentă a străzi­lor intens circulate). Pe cînd amenajările în folosul călătorilor ? La ora actuală ca și în trecut, la capetele de linii ale transportului în comun și pe trasee, grupurile de călători care așteaptă autobuzele stau încă în zloată și frig. Dacă pe șoselele naționale din județ s-au realizat locuri de parcare a auto­vehiculelor și refugii suficiente (în comparație cu numărul lor redus pe drumurile județene), adăposturile pentru călători sunt tot în stadiul promisiunilor. Ing. P. Diaconescu promitea că în acest an se vor con­strui circa 40 de stații ITA. Căpita­nul Gh. Radu, șeful formațiunii cir­culație din Miliția Roman, ridica problema stației de autobuz și a refugiului nepotrivit amplasat la Horia, în apropierea intersecției șo­ M. ASMARANDET (Continuare în pag. a lll-a) I

Next