Ceahlăul, aprilie-iunie 1974 (Anul 7, nr. 1895-1931)

1974-04-17 / nr. 1908

[ ANUL VII, NR. 1.908 MIERCURI, 17 APRILIE 1974 4 PAGINI — 30 BANI] Cuvîntarea președintelui Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUȘESCU la deschiderea lucrărilor sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare In prezenta președintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, marți 16 aprilie, la Palatul Marii A­­dunări Naționale a avut loc ședința inaugurală a s­esiunii de primăvară a Uniunii Inter­parlamentare. La ceremonia deschiderii au luat parte tovarășii Emil Bod­­naraș, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Dumitru Po­­pescu, Gheorghe Rădulescu, Ștefan Voitec, Cornel Burti­că, Mihai Dalea, Ștefan An­drei. De asemenea, au fost pre­zenți vicepreședinți ai Marii Adunări Naționale, rul Consiliului de Stat, secreta­mi­nistrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat, președinți ai comisiilor per­manente ale Marii Adunări Naționale, reprezentanti ai vieții publice din România. Erau de față șefi ai misiu­nilor diplomatice acreditați la București. Sosind la Palatul Marii A­­dunări Naționale, președinte­le Republicii a­­ fost salutat cu in­­cordialitate ele, președin­tele ad-interim al Consiliului Interparlamentar, G. S. Dlril­­lon (India) și vicepreședinte­le E. J. Derwinski (SUA), de secretarul general al Uniunii Interparlamentare,­ P. C. Te­­renzio, precum ș­i de personalități politice care alte au adus președintelui­­ României un cald omagiu. A urm­at o scurtă conversație caracteriza­tă de convingerea exprimată de președintele Nicolae Ceaușescu în succesul misi­unii de pace și largă coope­rare pe care Uniunea Inter­parlamentară și-a asumat-o, in contribuția pozitivă aș­teptată din partea sesiunii de la București. Cei prezenți au exprimat sentimente de gra­titudine pentru aprecierile și cuvintele încurajatoare rostite de șeful statului român, mul­țumiri pentru ospitalitatea o­­ferită de România lucrărilor sesiunii din această primăva­ră. Ora 10. Cei aproape 400 de parlamentari din 62 de țări au salutat cu vii aplauze se­(Continuare In pag. a l­l­a) * I * I Doamnelor și domnilor, Onorată asistență, Stimați tovarăși. Doresc să încep prin a vă a­­dresa un salut cordial dumnea­voastră, participanților la lucră­rile sesiunii de primăvară a U­­niunii Interparlamentare, perso­nalități marcante ale vieții poli­tice din peste 60 de țări ale lu­mii, și să-mi exprim satisfacția că România găzduiește această importantă reuniune internațio­nală. Fără îndoială că lucrările sesiunii, care abordează probleme majore ale situației politice in­ternaționale actuale, vor contribui la mai buna cunoaștere recipro­că, la dezvoltarea contactelor și a relațiilor dintre parlamente, dintre factorii politici ai țărilor participante, la progresul efortu­rilor generale pentru instaurarea pe planeta noastră a unei lumi mai bune și mai drepte. Reuniunea dumneavoastră iși propune să dezbată probleme de importanță capitală pentru așe­zarea relațiilor dintre state pe baze noi, pentru lichidarea vechii politici de dominație și dictat, de amestec in treburile interne ale altor state, a colonialismului și neocolonialismului, pentru impul­sionarea lu­p­tei de eliberare nă­ț­­ion­ală a popoarelor și respec­tarea dreptului sacru al fiecă­rei națiuni de a-și hotărî singură destinele. Abordarea unui aseme­nea larg cerc de probleme de către acest important for politic internațional va putea neîndoios aduce o contribuție prețioasă la unirea eforturilor popoarelor, ale forțelor înaintate de pretu­tindeni In vederea afirmării in lume a unei politici noi, de ega­litate și respect reciproc intre națiuni, de pace și colaborare in­tre state. O importanță deosebită are faptul că sesiunea reunește parla­mentari din țări cu orinduiri so­ciale diferite, reprezentînd opi­nia publică de pretutindeni, nă­zuințele tuturor popoarelor de a pune cu hotărîre capăt vechii politici, de a inaugura o eră nouă a relațiilor interstatale, bazate pe principii de egalitate și democra­tice. aceasta subliniez in mod deosebit pornind de la faptul că in condițiile de astăzi opinia pu­blică și reprezentanții ei, masele largi populare din toate țările joacă un rol tot mai mare in de­terminarea evoluției politice mon­diale, în promovarea păcii și co­laborării. Tocmai ca rezultat al intensificării activității politice in viața internaționala a maselor populare, a afirmării tot mai pu­ternice a voinței popoarelor de a se dezvolta liber și nestînje­­nit, în lumea de astăzi s-au produs și se produc profunde transformări revoluționare, sociale și naționale, mari mutații în ra­portul de forțe mondial, au loc o serie de procese pozitive în di­recția destinderii și colaborării. O expresie elocventă a aces­tor tendințe noi o constituie fap­tul că în ultimii ani au fost so­luționate un șir de probleme ce afectau in mod grav pacea și se­curitatea planetei, s-au intensi­ficat contactele și tratativele din­tre state, s-a amplificat colabo­rarea intre națiuni. O semnifi­cație deosebită are, în acest sens de asemenea, trecerea la înfăp­tuirea dezideratului securității europene, realizarea de pași con­creți în direcția normalizării ra­porturilor dintre statele continen­tului nostru, începerea și desfă­șurarea conferinței general-eu­­ropene. In același timp însă, trebuie să constatăm că în lume mai sunt forțe politice interesate să per­petueze vechea politică de ine­galitate, dominație și dictat, de agresiune și război, să frîneze și să tragă înapoi procesul des­tinderii și păcii, al înțelegerii și colaborării dintre toate popoare­le. Aceasta face necesară conti­nuarea cu și mai mare fermitate și consecvență a eforturilor de­puse de forțele democratice, de toate popoarele împotriva încer­cărilor de reeditare a spiritului „războiului rece", pentru norma­lizarea întregului climat inter­național. Pornind de la aceste conside­rente, Republica­­ Socialistă Ro­mânia desfășoară o largă acti­vitate din toate internațională, acționează puterile pentru acce­lerarea proceselor pozitive care au loc pe arena mondială, pen­tru promovarea noilor principii de relații dintre state, pentru triumful colaborării și prieteniei intre toate popoarele lumii. Ca țară socialistă, România dezvoltă continuu relații de prietenie, a­­lianță și colaborare cu toate sta­tele socială, care edifică noua orinduire Totodată, amplificăm permanent colaborarea cu po­poarele care pășesc pe calea dezvoltării economico-sociale in­dependente, promovăm raporturi tot mai largi cu toate țările lumii, fără deosebire de orinduire so­cială. In cadrul contactelor frec­vente pe care le avem cu con­ducătorii și reprezentanții unui număr mare de state, milităm ac­tiv pentru soluționarea probleme­lor care confruntă omenirea con­temporană in interesul tuturor statelor și popoarelor, al respec­tării dreptului lor de a fi pe deplin libere și suverane. In ul­timii ani, Republica Socialistă Ro­mânia a semnat importante do­cumente de stat — Tratate, De­clarații comune și Acorduri — cu numeroase țări ale lumii, mari și mici, de pe toate continentele, in care este exprimată hotărirea reciprocă de a întemeia relațiile bilaterale pe principiile egalității și respectului mutual și, in a­­celași timp, de a acționa pentru întronarea unor norme noi, de­mocratice, in întreaga viață in­ternațională. Punem la baza re­lațiilor principiile noastre cu celelalte state independenței și su­veranității naționale, egalității în drepturi, neamestecului in tre­burile ciproc, interne și avantajului re­eliminarea forței și a­­menințării cu forța ca mijloc de rezolvare a diferendelor și liti­giilor, respectarea dreptului sacru a­ fiecărei națiuni de a-și decide de sine stătător calea dezvol­tării economico-sociale, de­ a fi stăpină pe destinele sale. Consi­derăm că numai pe baza acestor principii și norme se poate asi­gura o colaborare neîngrădită în­tre toate statele, în interesul fie­căruia in parte și al cauzei pro­gresului și civilizației umane în ansamblu, se poate evita izbuc­nirea unei noi conflagrații mon­diale, se poate clădi o lume a păcii și prieteniei. Unul din obiectivele de prim ordin ale politicii externe româ­nești este participarea activă la înfăptuirea securității pe conti­nentul european. Dat fiind ma­rele potențial material și spiri­tual de care dispune Europa, precum și faptul că numai in a­­cest secol ea a fost punctul de pornire a două războaie mondia­le, este evident că înfăptuirea securității europene reprezintă astăzi o problemă fundamentală a întregii vieți internaționale. Con­știentă de aceasta, România a luat parte activă la pregătirea și desfășurarea conferinței gene­­ral-europene pentru securitate și colaborare și este hotărită să facă și în viitor totul pentru succe­sul deplin al acestei reuniuni. (Continuare in pag. a lll­a) Primiri la tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU Membrii Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare Președintele Republicii Socia­liste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, marți, pe G. S. Dhilion, președintele ad-inte­rim al Consiliului Interparlamen­tar și Comitetului Executiv al U­­niunii Interparlamentare, E. J. Derwinski, ■ vicepreședinte al Co­mitetului Executiv, P. C. Terenzio, secretar general al Uniunii In­terparlamentare, și pe membrii ■ Comitetului Executiv al Uniunii — ,J. A. England (Australia), A. E. Cuvelier (Belgia), R. Said (R.A. Egipt), W. Hofer (Elveția), G. Vedovato (Italia), K. Fukunaga (Japonia), A. Carrillo (Mexic), A. P. Șitikov (U.R.S.S.). La întrevedere au participat Emil Bodnaraș și Ștefan Voitec, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-mi­­nistru al guvernului, Miron Con­­stantinescu, președintele Marii Adunări Naționale, George Ma­­covescu, ministrul afacerilor ex­terne, Corneliu Mănescu, mem­bru al Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare, pre­ședintele grupului român din U­­niunea Interparlamentară. Întreținîndu-se cordial cu re­prezentanții conducerii Uniunii Interparlamentare, președintele Nicolae Ceaușescu a relevat rolul important pe care uniunea, parla­mentele și parlamentarii pot și trebuie­ să-l joace în în­făptuirea unei politici noi, în statornicirea în relațiile intersta­tale a principiilor dreptului inter­național, în edificarea unei lumi mai bune și mai drepte, o lume a păcii, înțelegerii și cooperării. In acest sens, s-a subliniat cu sa­tisfacție că pe agenda sesiunii de primăvară a Uniunii Interparla­mentare sunt înscrise probleme de larg interes. Dialogul dintre șeful statului român și membrii Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare a reliefat faptul că evoluția vieții internaționale pune în evidență noi elemente pozitive în această direcție, că tot mai multe țări își aduc con­tribuția la rezolvarea probleme­lor ce confruntă omenirea. In cadrul convorbirii au fost abordate, de asemenea, unele as­pecte privind materiile prime — problemă aflată în prezent în dezbaterea a Adunării sesiunii extraordinare Generale a O.N.U. — subliniindu-se, în context, con­tribuția pe care trebuie să și-o aducă Uniunea Interparlamen­tară și in acest domeniu. In de­plin consens, s-a relevat necesi­tatea așezării relațiilor economice pe bazei noi, echitabile, expri­­mîndu-se convingerea că actuala sesiune a Adunării O.N.U. va oferi cadrul Generale a adecvat pentru ca toate țările — mici, mijlocii și mari — să participe la găsirea, in comun, a soluțiilor pe care le reclamă rezolvarea pro­blemei materiilor prime în inte­resul progresului economic și social al tuturor popoarelor. Intîlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă prietenie. Senatorul american Edward Kennedy d­ Președintele Republicii Socialis­România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, marți la a­­miază, pe senatorul democrat a­­merican Edward Kennedy, care face o vizită în țara noastră. Senatorul Edward Kennedy și-a exprimat satisfacția de a se re­­întîlni cu președintele Nicolae Ceaușescu, de a continua discu­țiile rodnice avute cu prilejul vizitei șefului statului român în S.U.A. In cursul întrevederii au fost abordate probleme­­ ale relațiilor dintre România și SUA, consta­­tîndu-se cu satisfacție evoluția lor pozitivă îndeosebi în ultimii ani. S-a exprimat dorința reci­procă de a acționa în continuare pentru dezvoltarea colaborării și înțelegerii dintre cele două state, pentru apropierea și prietenia dintre popoarele român și ame­rican. In acest context a fost relevat rolul pe care îl au în promovarea acestor relații con­tactele directe între oamenii po­litici, precum și între reprezen­tanți ai cercurilor economice, ai vieții culturale și științifice din cele două țări. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unui cerc larg de probleme ale vieții internaționale. In acest cadru s-a subliniat cu satisfacție îmbu­nătățirea climatului politic in lume și s-a relevat necesitatea consolidării cursului spre des­tindere, prin promovarea unor relații noi intre state, bazate pe echitate și deplina egalitate în drepturi, care să corespundă as­pirațiilor legitime de pace, pro­gres și bunăstare ale tuturor na­țiunilor lumii. In aceeași zi, tovarășa Elena Ceaușescu a avut o întrevedere prietenească cu soția senatorului american, doamna Joan Kennedy. Președintele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au reținut apoi la dejun pe senato­rul Edward Kennedy și soția sa, Joan Kennedy. Convorbirile și dejunul s-au desfășurat într-o atmosferă cor­dială, prietenească. Șeful delegației egiptene la lucrările Uniunii Interparlamentare Marți după-amiază, tovarășul Nicolae Republicii Ceaușescu, președintele Socialiste România, l a primit pe deputatul Mahmoud Abou-Waffa, șeful delegației e­­giptene la sesiunea Uniunii In­terparlamentare, membru al Con­siliului Interparlamentar. La întrevedere a fost de față Osman Assal, ambasadorul Re­publicii Arabe Egipt la București. Oaspetele a transmis președin­telui Nicolae Ceaușescu un cald salut din partea președintelui Republicii Arabe Egipt, Anwar Sadat, a poporului egiptean, îm­preună cu admirația sa față de personalitatea șefului statului român. Mulțumind, președintele Nicolae Ceaușescu a rugat să se trans­mită președintelui Anwar Sadat un­­ cordial salut prietenesc, pre­­­cum și urări de pace și prospe­ritate poporului egiptean, și Președintele Nicolae Ceaușescu deputatul Mahmoud Abou- Waffa au avut, apoi, o convor­bire cordială, in cursul căreia au fost abordate probleme pri­vind dezvoltarea relațiilor bila­terale. Cu acest prilej, s-a dat o deosebită apreciere raporturi­lor de prietenie și cooperare sta­tornicite intre țările și popoare­le noastre, raporturi care, spre satisfacția ambelor părți, se ex­tind pe multiple planuri, în spi­ritul convorbirilor și înțelegeri­lor convenite între președinții Nicolae Ceaușescu și Anwar Sadat. A fost exprimată dorința comună de a se pune in valoare, într-o măsură și mai mare, posi­bilitățile­ existente pentru inten­sificarea și diversificarea în­­ continuare a conlucrării recipro­ce, in interesul celor două po­poare, al cauzei generale a pă­cii și colaborării internaționale. Totodată, au fost discutate as­pecte actuale ale vieții interna­ționale, îndeosebi cele referitoa­re la situația din Orientul Mij­lociu. Oaspetele a relevat acți­­­unile pozitive întreprinse de­ Ro­mânia, personal de președintele Nicolae Ceaușescu, in direcția soluționării politice a probleme­lor care confruntă zona Orientu­lui Mijlociu, in conformitate cu interesele legitime ale popoare­lor din această regiune, în folo­sul păcii și destinderii în­ lume, întrevederea s-a desfășurat in­tr-o atmosferă caldă, prieteneas­­­­că. / în pagina a IV-a Ameridiane Consfătuirea organizată de redacție la Roman a demonstrat că Populația din cartiere confruntă numeroase prob­le­me edilitar - gospodărești , ciuda „concurenței“ unui meci internațional de­otbal care se transmitea pe micile ecrane la acea zi de după-amiază, consfătuirea organizată de re­acție cu populația din cartierele Smirodava și inten Pana ale municipiului Roman s-a bucurat de participare largă și activă a cetățenilor, constr­­uindu-se ca una dintre cele mai reușite intîlniri e acest gen. Cu aceeași satisfacție am putut con­sta și prezenta responsabililor tuturor comparti­­mentelor de activitate economică și socială de pe axa municipiului, care au venit pregătiți să dea­ăspunsuri la problemele ridicate și să rețină, even­­tal, pe cele ce urmează să fie soluționate pe par­curs. Dintre aceștia amintim pe Vasile Maxim, di­rectorul Exploatării de gospodărie comunală­­ și lo­­cativă, Ioan Furduiescu, directorul întreprinderii comerciale de stat mixte, Cicerone Vornicel, direc­torul Spitalului municipal, ing. Dan Marin, șeful Șantierului nr. 2 construcții, V. Brașoveanu, șeful centrului de legume și fructe, Gh. Lapeș, șef de birou la Cooperativa meșteșugărească „Munca ma­nuală", Nicolae Feneșan, președintele Cooperativei meșteșugărești „Tehnica", și alții. Remarcăm, de a­­semenea sprijinul prețios la reușita acestei acțiuni acordat de Comitetul executiv al Consiliului popu­­­lar municipal, prin Petre Enache, prim-vicepreședinte. Ponderea problemelor dezbătute au avut-o cele din domeniul de gospodărie comunala și locativa. Pe bună dreptate, Apolonia Foa­ier din­ cartierul Smirodava arăta necesitatea afișării unor extrase din Hotărirea nr. 10 a Con­­siliului popular Județean pentru a fi cunoscute de toți cetățenii :are sunt chemați să contribuie la păstrarea fondului locativ de stat și a spațiilor verzi înconjurătoare, aceasta cu atît mai mult acum, în primăvară, cind se fac noi eforturi pentru gospodărirea­­ și înfrumuse­­­area orașului. în aceeași­­ ordine la idei, Mihai Pricope din Fundă­­tura Păcii semnala existenta unor boxa pentru­ depozitat rezi­­duurile menajere neintreținute, fără uși, ceea­ ce permite răspin­­direa lor de către vînt și ani­male pînă la mari distanțe. La a­­ceste neajunsuri se adaugă și faptul pe care-l sesiza J. Zabulic, că pe unele străzi iluminatul pu­blic pe timpul nopții este cu mult sub normele indicate de decretul in vigoare. Lipsa terenurilor de joacă pentru copii — obiectul de intervenție al mai multor vorbi­tori, dintre care notăm pe Juliana Lăcătușu­, Dumitru Colea, Nicolae Pîslaru — afectează în mare măr­sură spațiile verzi din jurul blocurilor, liniștea locatarilor și siguranța copiilor. Așa, de pildă in strada Tudor Vladimirescu, în­tre cele cinci blocuri distanțele sunt foarte­ reduse și foarte aglo­merate. Acest neajuns ar­­ putea ,fi­ oarecum diminuat dacă copiii de vîrsta școlară ar avea acces la terenurile de joacă din unitățile de învățămint, respectindu-se ast­fel hotărirea referitoare la dez­voltarea educației fizice și spor­tului. Alți vorbitori, între care Dumitru Vasiliu și Vasile Moldo­veanul, s-au referit la­ răspunderea re­te­rm­a comitetelor de cetățeni pentru influențarea in bine a unor familii mai recent așezate în­ aceste cartiere, pentru integra­rea lor din toate punctele de ve­dere in colectivitatea in care trăiesc. Un capitol important al proble­melor de gospodărie l-a consti­tuit cel referitor la construcția, întreținerea și exploatarea spații­lor de locuit. Un exemplu în acest sens îl constituie blocul 11 din Fundătura Păcii, unde constructo­rul — Șantierul nr. 2 — a lăsat destul de multe codițe : mate­riale neridicate, lucrări neterminate sau făcute de mîntuială, din ca­re cauze in momentul de față : cinci apartamente sînt aproape nelocuibile, iar la parter grămezi­le de moloz rămase ajung pină la geamurile locatarilor. Aproa­pe aceleași problema se ridică și la blocul 2 de pe str. Tineretu­lui, arată Constantin Pod­aru, dar conducerea șantierului n-a dat nici o atenție nenumăratelor intervenții făcute de locatari. O situație mai curioasă intimnda la blocul 2 din microcartierul 12, care de doi ani și jumătate de la instalarea locatarilor n-a fost încă luat in primire de către a­­ceștia datorită acelorași­­ negli­jente ale constructorului care n-au executat remedierile nece­sare. Multi participanți la dez­bateri au­­ semnalat proasta funcționare a instalațiilor, sa­nitare, infundarea, coloanelor principale, pierderile­­ de apă pro­vocate din această cauză și localizarea clădirilor­­ acesteia la subsolul fapt care pericli­tează stabilitatea­­ construcțiilor și diminuează­­ debitul­­ de apă curentă. Unele necazuri au lo­catarii de la etajele trei și patru care nu beneficiază tot timpul de apă rece și, mai ales, de apă caldă. Nemulțumiri sunt și in raporturile asociațiilor de locatari cu centralele ter­mice și cu Exploatarea de gos­podărie comunală și locativă ca­re le coordonează și le conduce. Referindu-se la rea, Iuliana Lăcătușu arăta aces­că la centrala termică nr. 8 sunt mari dificultăți tocmai din cau­ză că au fost schimbați fochiștii buni, cei din prezent, probabil, r­efăcînd față sarcinilor. Ea în­trebă pe reprezentanții unită­ții de ce asociația de locatari plătește trei fochiști, cind de fapt lucrează numai doi și de ce costul întreținerii este atît de ridicat — problemă pe care au pus-o de altfel majoritatea­­ vor­bitorilor, printre care și Ioan Blejușcă, Nicolae Pîslaru, Cor­neliu Bătrînu, Ștefan Aposto­­lescu- întrebarea o socotim sus­ M. ASMARANDET M. MERU­CARU (C­ ontinuare In pag. a­ll­a) OMAGIU ANULUI XXX . In contextul vieții cul­turale a județului, al manifes­tărilor omagiale din ultima perioadă, cel de al III-lea Salon al cărții (Piatra Neamț, 4—13 aprilie a.c.) a consti­tuit, neîndoielnic, un eveni­ment remarcabil. Invederind, încă o dată, existența în ju­dețul nostru a unor eforturi și preocupări statornice in direcția realizării unui con­tact cu­ mai larg al maselor cu valorile culturii naționale, cu producția editorială româ­nească din ultima perioadă, înlesnind unor categorii di­verse de cititori dialoguri cu scriitori, graficieni și tentanți ai unor edituri repre­z­acțiunile din cadrul recent încheiatei ediții a salonului au dobîndit, credem, semni­ficații și dimensiuni care ne îndreptățesc să vorbim des­pre această manifestare, de acum tradițională, ca despre un act de autentică cultură. rul . Consemnăm apoi, din: și­acțiunilor cu caracter omagial care au marcat acti­vitatea instituțiilor culturale din județ, expunerile prezen­tate la Casa de cultură sindicatelor din Piatra Neamț: a „30 de ani de la făurirea Frontului Unic Muncitoresc" și „Victoria insurecției na­ționale antifasciste armate din august 1944 — rezultat al acțiunii celor mai largi forțe sociale și politice naționale în frunte cu PARTIDUL CO­MUNIST ROMÂN“. Sg Din rândul acțiunilor­­ găzduite de aceeași instituție amintim și spectacolul for­mațiilor artistice ale sindica­tului sanitar, susținut cu pri­lejul „Zilei sănătății" (in ca­drul ciclului „Omagiu mun­cii"), precum și noi evoluții ale unor formații artistice de amatori in concursul „Pe­­trodava 74".­­ La Roman, casa de cul­tură din municipiu a găzduit, săptăm­îna trecută, reuniunea tematică „Revoluția tehnico­­științifică contemporană și implicațiile ei sociale" (din ciclul „Știința și viața so­cială") și concursul pentru recitatori ai versului patri­otic intitulat „Luminile lui august".­­ O expoziție omagială, cuprinzind lucrări de pictură, grafică, sculptură­­ și artă de­corativă aparținînd elevilor Școlii generale de muzică și arte plastice din localitate, a fost inaugurată, în cursul săptăminii trecute, la galeri­ile­ „Arta" din Piatra Neamț.­­ Municipiul Piatra Neamț va găzdui, în zilele de 18 și 19 aprilie, una dintre fazele re­publicane ale Festivalului de teatru și poezie patriotică al pionierilor și școlarilor „Partid inima țării“. Vor participa formații artistice din județele: Bacău, Botoșani, Covasna, Galați, Harghita, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui și Vrancea. V. în pagina a H-a Cadran cetățenesc

Next