Ceahlăul, aprilie-iunie 1974 (Anul 7, nr. 1895-1931)
1974-04-17 / nr. 1908
[ ANUL VII, NR. 1.908 MIERCURI, 17 APRILIE 1974 4 PAGINI — 30 BANI] Cuvîntarea președintelui Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUȘESCU la deschiderea lucrărilor sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare In prezenta președintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, marți 16 aprilie, la Palatul Marii Adunări Naționale a avut loc ședința inaugurală a sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare. La ceremonia deschiderii au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, Mihai Dalea, Ștefan Andrei. De asemenea, au fost prezenți vicepreședinți ai Marii Adunări Naționale, rul Consiliului de Stat, secretaministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat, președinți ai comisiilor permanente ale Marii Adunări Naționale, reprezentanti ai vieții publice din România. Erau de față șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București. Sosind la Palatul Marii Adunări Naționale, președintele Republicii a fost salutat cu incordialitate ele, președintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar, G. S. Dlrillon (India) și vicepreședintele E. J. Derwinski (SUA), de secretarul general al Uniunii Interparlamentare, P. C. Terenzio, precum și de personalități politice care alte au adus președintelui României un cald omagiu. A urmat o scurtă conversație caracterizată de convingerea exprimată de președintele Nicolae Ceaușescu în succesul misiunii de pace și largă cooperare pe care Uniunea Interparlamentară și-a asumat-o, in contribuția pozitivă așteptată din partea sesiunii de la București. Cei prezenți au exprimat sentimente de gratitudine pentru aprecierile și cuvintele încurajatoare rostite de șeful statului român, mulțumiri pentru ospitalitatea oferită de România lucrărilor sesiunii din această primăvară. Ora 10. Cei aproape 400 de parlamentari din 62 de țări au salutat cu vii aplauze se(Continuare In pag. a lla) * I * I Doamnelor și domnilor, Onorată asistență, Stimați tovarăși. Doresc să încep prin a vă adresa un salut cordial dumneavoastră, participanților la lucrările sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare, personalități marcante ale vieții politice din peste 60 de țări ale lumii, și să-mi exprim satisfacția că România găzduiește această importantă reuniune internațională. Fără îndoială că lucrările sesiunii, care abordează probleme majore ale situației politice internaționale actuale, vor contribui la mai buna cunoaștere reciprocă, la dezvoltarea contactelor și a relațiilor dintre parlamente, dintre factorii politici ai țărilor participante, la progresul eforturilor generale pentru instaurarea pe planeta noastră a unei lumi mai bune și mai drepte. Reuniunea dumneavoastră iși propune să dezbată probleme de importanță capitală pentru așezarea relațiilor dintre state pe baze noi, pentru lichidarea vechii politici de dominație și dictat, de amestec in treburile interne ale altor state, a colonialismului și neocolonialismului, pentru impulsionarea luptei de eliberare nățională a popoarelor și respectarea dreptului sacru al fiecărei națiuni de a-și hotărî singură destinele. Abordarea unui asemenea larg cerc de probleme de către acest important for politic internațional va putea neîndoios aduce o contribuție prețioasă la unirea eforturilor popoarelor, ale forțelor înaintate de pretutindeni In vederea afirmării in lume a unei politici noi, de egalitate și respect reciproc intre națiuni, de pace și colaborare intre state. O importanță deosebită are faptul că sesiunea reunește parlamentari din țări cu orinduiri sociale diferite, reprezentînd opinia publică de pretutindeni, năzuințele tuturor popoarelor de a pune cu hotărîre capăt vechii politici, de a inaugura o eră nouă a relațiilor interstatale, bazate pe principii de egalitate și democratice. aceasta subliniez in mod deosebit pornind de la faptul că in condițiile de astăzi opinia publică și reprezentanții ei, masele largi populare din toate țările joacă un rol tot mai mare in determinarea evoluției politice mondiale, în promovarea păcii și colaborării. Tocmai ca rezultat al intensificării activității politice in viața internaționala a maselor populare, a afirmării tot mai puternice a voinței popoarelor de a se dezvolta liber și nestînjenit, în lumea de astăzi s-au produs și se produc profunde transformări revoluționare, sociale și naționale, mari mutații în raportul de forțe mondial, au loc o serie de procese pozitive în direcția destinderii și colaborării. O expresie elocventă a acestor tendințe noi o constituie faptul că în ultimii ani au fost soluționate un șir de probleme ce afectau in mod grav pacea și securitatea planetei, s-au intensificat contactele și tratativele dintre state, s-a amplificat colaborarea intre națiuni. O semnificație deosebită are, în acest sens de asemenea, trecerea la înfăptuirea dezideratului securității europene, realizarea de pași concreți în direcția normalizării raporturilor dintre statele continentului nostru, începerea și desfășurarea conferinței general-europene. In același timp însă, trebuie să constatăm că în lume mai sunt forțe politice interesate să perpetueze vechea politică de inegalitate, dominație și dictat, de agresiune și război, să frîneze și să tragă înapoi procesul destinderii și păcii, al înțelegerii și colaborării dintre toate popoarele. Aceasta face necesară continuarea cu și mai mare fermitate și consecvență a eforturilor depuse de forțele democratice, de toate popoarele împotriva încercărilor de reeditare a spiritului „războiului rece", pentru normalizarea întregului climat internațional. Pornind de la aceste considerente, Republica Socialistă România desfășoară o largă activitate din toate internațională, acționează puterile pentru accelerarea proceselor pozitive care au loc pe arena mondială, pentru promovarea noilor principii de relații dintre state, pentru triumful colaborării și prieteniei intre toate popoarele lumii. Ca țară socialistă, România dezvoltă continuu relații de prietenie, alianță și colaborare cu toate statele socială, care edifică noua orinduire Totodată, amplificăm permanent colaborarea cu popoarele care pășesc pe calea dezvoltării economico-sociale independente, promovăm raporturi tot mai largi cu toate țările lumii, fără deosebire de orinduire socială. In cadrul contactelor frecvente pe care le avem cu conducătorii și reprezentanții unui număr mare de state, milităm activ pentru soluționarea problemelor care confruntă omenirea contemporană in interesul tuturor statelor și popoarelor, al respectării dreptului lor de a fi pe deplin libere și suverane. In ultimii ani, Republica Socialistă România a semnat importante documente de stat — Tratate, Declarații comune și Acorduri — cu numeroase țări ale lumii, mari și mici, de pe toate continentele, in care este exprimată hotărirea reciprocă de a întemeia relațiile bilaterale pe principiile egalității și respectului mutual și, in același timp, de a acționa pentru întronarea unor norme noi, democratice, in întreaga viață internațională. Punem la baza relațiilor principiile noastre cu celelalte state independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi, neamestecului in treburile ciproc, interne și avantajului reeliminarea forței și amenințării cu forța ca mijloc de rezolvare a diferendelor și litigiilor, respectarea dreptului sacru a fiecărei națiuni de a-și decide de sine stătător calea dezvoltării economico-sociale, de a fi stăpină pe destinele sale. Considerăm că numai pe baza acestor principii și norme se poate asigura o colaborare neîngrădită între toate statele, în interesul fiecăruia in parte și al cauzei progresului și civilizației umane în ansamblu, se poate evita izbucnirea unei noi conflagrații mondiale, se poate clădi o lume a păcii și prieteniei. Unul din obiectivele de prim ordin ale politicii externe românești este participarea activă la înfăptuirea securității pe continentul european. Dat fiind marele potențial material și spiritual de care dispune Europa, precum și faptul că numai in acest secol ea a fost punctul de pornire a două războaie mondiale, este evident că înfăptuirea securității europene reprezintă astăzi o problemă fundamentală a întregii vieți internaționale. Conștientă de aceasta, România a luat parte activă la pregătirea și desfășurarea conferinței general-europene pentru securitate și colaborare și este hotărită să facă și în viitor totul pentru succesul deplin al acestei reuniuni. (Continuare in pag. a llla) Primiri la tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU Membrii Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare Președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, marți, pe G. S. Dhilion, președintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar și Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare, E. J. Derwinski, ■ vicepreședinte al Comitetului Executiv, P. C. Terenzio, secretar general al Uniunii Interparlamentare, și pe membrii ■ Comitetului Executiv al Uniunii — ,J. A. England (Australia), A. E. Cuvelier (Belgia), R. Said (R.A. Egipt), W. Hofer (Elveția), G. Vedovato (Italia), K. Fukunaga (Japonia), A. Carrillo (Mexic), A. P. Șitikov (U.R.S.S.). La întrevedere au participat Emil Bodnaraș și Ștefan Voitec, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Miron Constantinescu, președintele Marii Adunări Naționale, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, membru al Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare, președintele grupului român din Uniunea Interparlamentară. Întreținîndu-se cordial cu reprezentanții conducerii Uniunii Interparlamentare, președintele Nicolae Ceaușescu a relevat rolul important pe care uniunea, parlamentele și parlamentarii pot și trebuie să-l joace în înfăptuirea unei politici noi, în statornicirea în relațiile interstatale a principiilor dreptului internațional, în edificarea unei lumi mai bune și mai drepte, o lume a păcii, înțelegerii și cooperării. In acest sens, s-a subliniat cu satisfacție că pe agenda sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare sunt înscrise probleme de larg interes. Dialogul dintre șeful statului român și membrii Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare a reliefat faptul că evoluția vieții internaționale pune în evidență noi elemente pozitive în această direcție, că tot mai multe țări își aduc contribuția la rezolvarea problemelor ce confruntă omenirea. In cadrul convorbirii au fost abordate, de asemenea, unele aspecte privind materiile prime — problemă aflată în prezent în dezbaterea a Adunării sesiunii extraordinare Generale a O.N.U. — subliniindu-se, în context, contribuția pe care trebuie să și-o aducă Uniunea Interparlamentară și in acest domeniu. In deplin consens, s-a relevat necesitatea așezării relațiilor economice pe bazei noi, echitabile, exprimîndu-se convingerea că actuala sesiune a Adunării O.N.U. va oferi cadrul Generale a adecvat pentru ca toate țările — mici, mijlocii și mari — să participe la găsirea, in comun, a soluțiilor pe care le reclamă rezolvarea problemei materiilor prime în interesul progresului economic și social al tuturor popoarelor. Intîlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă prietenie. Senatorul american Edward Kennedy d Președintele Republicii SocialisRomânia, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, marți la amiază, pe senatorul democrat american Edward Kennedy, care face o vizită în țara noastră. Senatorul Edward Kennedy și-a exprimat satisfacția de a se reîntîlni cu președintele Nicolae Ceaușescu, de a continua discuțiile rodnice avute cu prilejul vizitei șefului statului român în S.U.A. In cursul întrevederii au fost abordate probleme ale relațiilor dintre România și SUA, constatîndu-se cu satisfacție evoluția lor pozitivă îndeosebi în ultimii ani. S-a exprimat dorința reciprocă de a acționa în continuare pentru dezvoltarea colaborării și înțelegerii dintre cele două state, pentru apropierea și prietenia dintre popoarele român și american. In acest context a fost relevat rolul pe care îl au în promovarea acestor relații contactele directe între oamenii politici, precum și între reprezentanți ai cercurilor economice, ai vieții culturale și științifice din cele două țări. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unui cerc larg de probleme ale vieții internaționale. In acest cadru s-a subliniat cu satisfacție îmbunătățirea climatului politic in lume și s-a relevat necesitatea consolidării cursului spre destindere, prin promovarea unor relații noi intre state, bazate pe echitate și deplina egalitate în drepturi, care să corespundă aspirațiilor legitime de pace, progres și bunăstare ale tuturor națiunilor lumii. In aceeași zi, tovarășa Elena Ceaușescu a avut o întrevedere prietenească cu soția senatorului american, doamna Joan Kennedy. Președintele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au reținut apoi la dejun pe senatorul Edward Kennedy și soția sa, Joan Kennedy. Convorbirile și dejunul s-au desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Șeful delegației egiptene la lucrările Uniunii Interparlamentare Marți după-amiază, tovarășul Nicolae Republicii Ceaușescu, președintele Socialiste România, l a primit pe deputatul Mahmoud Abou-Waffa, șeful delegației egiptene la sesiunea Uniunii Interparlamentare, membru al Consiliului Interparlamentar. La întrevedere a fost de față Osman Assal, ambasadorul Republicii Arabe Egipt la București. Oaspetele a transmis președintelui Nicolae Ceaușescu un cald salut din partea președintelui Republicii Arabe Egipt, Anwar Sadat, a poporului egiptean, împreună cu admirația sa față de personalitatea șefului statului român. Mulțumind, președintele Nicolae Ceaușescu a rugat să se transmită președintelui Anwar Sadat un cordial salut prietenesc, precum și urări de pace și prosperitate poporului egiptean, și Președintele Nicolae Ceaușescu deputatul Mahmoud Abou- Waffa au avut, apoi, o convorbire cordială, in cursul căreia au fost abordate probleme privind dezvoltarea relațiilor bilaterale. Cu acest prilej, s-a dat o deosebită apreciere raporturilor de prietenie și cooperare statornicite intre țările și popoarele noastre, raporturi care, spre satisfacția ambelor părți, se extind pe multiple planuri, în spiritul convorbirilor și înțelegerilor convenite între președinții Nicolae Ceaușescu și Anwar Sadat. A fost exprimată dorința comună de a se pune in valoare, într-o măsură și mai mare, posibilitățile existente pentru intensificarea și diversificarea în continuare a conlucrării reciproce, in interesul celor două popoare, al cauzei generale a păcii și colaborării internaționale. Totodată, au fost discutate aspecte actuale ale vieții internaționale, îndeosebi cele referitoare la situația din Orientul Mijlociu. Oaspetele a relevat acțiunile pozitive întreprinse de România, personal de președintele Nicolae Ceaușescu, in direcția soluționării politice a problemelor care confruntă zona Orientului Mijlociu, in conformitate cu interesele legitime ale popoarelor din această regiune, în folosul păcii și destinderii în lume, întrevederea s-a desfășurat intr-o atmosferă caldă, prietenească. / în pagina a IV-a Ameridiane Consfătuirea organizată de redacție la Roman a demonstrat că Populația din cartiere confruntă numeroase probleme edilitar - gospodărești , ciuda „concurenței“ unui meci internațional deotbal care se transmitea pe micile ecrane la acea zi de după-amiază, consfătuirea organizată de reacție cu populația din cartierele Smirodava și inten Pana ale municipiului Roman s-a bucurat de participare largă și activă a cetățenilor, construindu-se ca una dintre cele mai reușite intîlniri e acest gen. Cu aceeași satisfacție am putut consta și prezenta responsabililor tuturor compartimentelor de activitate economică și socială de pe axa municipiului, care au venit pregătiți să deaăspunsuri la problemele ridicate și să rețină, evental, pe cele ce urmează să fie soluționate pe parcurs. Dintre aceștia amintim pe Vasile Maxim, directorul Exploatării de gospodărie comunală și locativă, Ioan Furduiescu, directorul întreprinderii comerciale de stat mixte, Cicerone Vornicel, directorul Spitalului municipal, ing. Dan Marin, șeful Șantierului nr. 2 construcții, V. Brașoveanu, șeful centrului de legume și fructe, Gh. Lapeș, șef de birou la Cooperativa meșteșugărească „Munca manuală", Nicolae Feneșan, președintele Cooperativei meșteșugărești „Tehnica", și alții. Remarcăm, de asemenea sprijinul prețios la reușita acestei acțiuni acordat de Comitetul executiv al Consiliului popular municipal, prin Petre Enache, prim-vicepreședinte. Ponderea problemelor dezbătute au avut-o cele din domeniul de gospodărie comunala și locativa. Pe bună dreptate, Apolonia Foaier din cartierul Smirodava arăta necesitatea afișării unor extrase din Hotărirea nr. 10 a Consiliului popular Județean pentru a fi cunoscute de toți cetățenii :are sunt chemați să contribuie la păstrarea fondului locativ de stat și a spațiilor verzi înconjurătoare, aceasta cu atît mai mult acum, în primăvară, cind se fac noi eforturi pentru gospodărirea și înfrumusearea orașului. în aceeași ordine la idei, Mihai Pricope din Fundătura Păcii semnala existenta unor boxa pentru depozitat reziduurile menajere neintreținute, fără uși, ceea ce permite răspindirea lor de către vînt și animale pînă la mari distanțe. La aceste neajunsuri se adaugă și faptul pe care-l sesiza J. Zabulic, că pe unele străzi iluminatul public pe timpul nopții este cu mult sub normele indicate de decretul in vigoare. Lipsa terenurilor de joacă pentru copii — obiectul de intervenție al mai multor vorbitori, dintre care notăm pe Juliana Lăcătușu, Dumitru Colea, Nicolae Pîslaru — afectează în mare mărsură spațiile verzi din jurul blocurilor, liniștea locatarilor și siguranța copiilor. Așa, de pildă in strada Tudor Vladimirescu, între cele cinci blocuri distanțele sunt foarte reduse și foarte aglomerate. Acest neajuns ar putea ,fi oarecum diminuat dacă copiii de vîrsta școlară ar avea acces la terenurile de joacă din unitățile de învățămint, respectindu-se astfel hotărirea referitoare la dezvoltarea educației fizice și sportului. Alți vorbitori, între care Dumitru Vasiliu și Vasile Moldoveanul, s-au referit la răspunderea reterma comitetelor de cetățeni pentru influențarea in bine a unor familii mai recent așezate în aceste cartiere, pentru integrarea lor din toate punctele de vedere in colectivitatea in care trăiesc. Un capitol important al problemelor de gospodărie l-a constituit cel referitor la construcția, întreținerea și exploatarea spațiilor de locuit. Un exemplu în acest sens îl constituie blocul 11 din Fundătura Păcii, unde constructorul — Șantierul nr. 2 — a lăsat destul de multe codițe : materiale neridicate, lucrări neterminate sau făcute de mîntuială, din care cauze in momentul de față : cinci apartamente sînt aproape nelocuibile, iar la parter grămezile de moloz rămase ajung pină la geamurile locatarilor. Aproape aceleași problema se ridică și la blocul 2 de pe str. Tineretului, arată Constantin Podaru, dar conducerea șantierului n-a dat nici o atenție nenumăratelor intervenții făcute de locatari. O situație mai curioasă intimnda la blocul 2 din microcartierul 12, care de doi ani și jumătate de la instalarea locatarilor n-a fost încă luat in primire de către aceștia datorită acelorași neglijente ale constructorului care n-au executat remedierile necesare. Multi participanți la dezbateri au semnalat proasta funcționare a instalațiilor, sanitare, infundarea, coloanelor principale, pierderile de apă provocate din această cauză și localizarea clădirilor acesteia la subsolul fapt care periclitează stabilitatea construcțiilor și diminuează debitul de apă curentă. Unele necazuri au locatarii de la etajele trei și patru care nu beneficiază tot timpul de apă rece și, mai ales, de apă caldă. Nemulțumiri sunt și in raporturile asociațiilor de locatari cu centralele termice și cu Exploatarea de gospodărie comunală și locativă care le coordonează și le conduce. Referindu-se la rea, Iuliana Lăcătușu arăta acescă la centrala termică nr. 8 sunt mari dificultăți tocmai din cauză că au fost schimbați fochiștii buni, cei din prezent, probabil, refăcînd față sarcinilor. Ea întrebă pe reprezentanții unității de ce asociația de locatari plătește trei fochiști, cind de fapt lucrează numai doi și de ce costul întreținerii este atît de ridicat — problemă pe care au pus-o de altfel majoritatea vorbitorilor, printre care și Ioan Blejușcă, Nicolae Pîslaru, Corneliu Bătrînu, Ștefan Apostolescu- întrebarea o socotim sus M. ASMARANDET M. MERUCARU (C ontinuare In pag. alla) OMAGIU ANULUI XXX . In contextul vieții culturale a județului, al manifestărilor omagiale din ultima perioadă, cel de al III-lea Salon al cărții (Piatra Neamț, 4—13 aprilie a.c.) a constituit, neîndoielnic, un eveniment remarcabil. Invederind, încă o dată, existența în județul nostru a unor eforturi și preocupări statornice in direcția realizării unui contact cu mai larg al maselor cu valorile culturii naționale, cu producția editorială românească din ultima perioadă, înlesnind unor categorii diverse de cititori dialoguri cu scriitori, graficieni și tentanți ai unor edituri reprezacțiunile din cadrul recent încheiatei ediții a salonului au dobîndit, credem, semnificații și dimensiuni care ne îndreptățesc să vorbim despre această manifestare, de acum tradițională, ca despre un act de autentică cultură. rul . Consemnăm apoi, din: șiacțiunilor cu caracter omagial care au marcat activitatea instituțiilor culturale din județ, expunerile prezentate la Casa de cultură sindicatelor din Piatra Neamț: a „30 de ani de la făurirea Frontului Unic Muncitoresc" și „Victoria insurecției naționale antifasciste armate din august 1944 — rezultat al acțiunii celor mai largi forțe sociale și politice naționale în frunte cu PARTIDUL COMUNIST ROMÂN“. Sg Din rândul acțiunilor găzduite de aceeași instituție amintim și spectacolul formațiilor artistice ale sindicatului sanitar, susținut cu prilejul „Zilei sănătății" (in cadrul ciclului „Omagiu muncii"), precum și noi evoluții ale unor formații artistice de amatori in concursul „Petrodava 74". La Roman, casa de cultură din municipiu a găzduit, săptămîna trecută, reuniunea tematică „Revoluția tehnicoștiințifică contemporană și implicațiile ei sociale" (din ciclul „Știința și viața socială") și concursul pentru recitatori ai versului patriotic intitulat „Luminile lui august". O expoziție omagială, cuprinzind lucrări de pictură, grafică, sculptură și artă decorativă aparținînd elevilor Școlii generale de muzică și arte plastice din localitate, a fost inaugurată, în cursul săptăminii trecute, la galeriile „Arta" din Piatra Neamț. Municipiul Piatra Neamț va găzdui, în zilele de 18 și 19 aprilie, una dintre fazele republicane ale Festivalului de teatru și poezie patriotică al pionierilor și școlarilor „Partid inima țării“. Vor participa formații artistice din județele: Bacău, Botoșani, Covasna, Galați, Harghita, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui și Vrancea. V. în pagina a H-a Cadran cetățenesc