Cinema, 1963 (Anul 1, nr. 1-12)

1963-10-01 / nr. 10

Alain Delon Un figurant care nu caută să atragă cu orice preţ atenţia regizo­rului, să „fure“ un colţ de plan în preajma „stelei“ filmului, ca să-şi procure — cine ştie — mult visata trambulină spre un angajament care să-l scoată din anonimat, găseşti mai rar în lumea precară şi efemeră a ecranului. Dar cînd figurantul acesta de­monstrează și o deosebită expresivi­tate, desigur că un „veteran“ cu ochi exersat cum este Yves Allegret are de ce să-şi oprească atenţia asupra lui. Alain Delon, tînărul cu privire intensă, cu obraz foarte mobil, care cîştigase multe simpatii după primii săi paşi în roluri de întinde­re (Cind se amestecă femeia, Fii frumoasă şi taci), se dovedea pose­sorul unui nesecat filon de­­minereu, din care, la capătul unei munci răbdătoare şi exigente, se puteau obţine metale preţioase. în persoana lui Alain Delon marii creatori ai cinematografiei moderne găsiseră un Stradivarius cu rezonanţe pentru cele mai pate­tice şi subtile interpretări. Cu o dezinvoltură, o siguranţă în selecţionarea detaliilor celor mai directe, care presupunea ani înde­lungaţi de carieră şi o formaţie profesională şi culturală (lipsa lor handicapa talentul tînărului actor), Alain Delon evolua de la o extremă la alta a unei comedii umane uneori ciudate, dar totdeauna ne­spus de adevărate. Trecînd peste obstacolul fizicu­lui său atrăgător, părînd să-l limi­teze la personaje deschise — sau cel puțin cu o poartă permanent lăsată spre recuperarea morală —, actorul contura cu trăsături violen­te, incisive, în filmul lui René Clément, In plin soare, portretul unui abject parazit, care-şi ucide cu singe rece protectorul, un mili­ardar la fel de inutil şi respingător moraliceşte, în interpretarea lui Delon, per­sonajul depăşea cinismul şi revolta anarhică, devenind un produs ine­vitabil al unui mediu iremediabil corupt de propria sa inutilitate, produs al egoismului exacerbat care consumă brutal întregul am­- ALAIN DELON ŞI CLAUDIA CAR­DINALE ÎN LEO­PARDUL (RE­GIA LUCHINO VISCONTI), „SPĂLĂTORIA“ — o secventa remarcabila DIN ROCCO... MEDALION

Next