Clopotul, aprilie-iunie 1969 (Anul 25, nr. 2476-2552)

1969-04-08 / nr. 2482

Anul XXV nr. 2482 mărfi 8 aprilie 1969 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN De for masa de croit se profilează produsele Fabricii de confecții din Botoșani Foto : H. POPESCU LA SFÎRȘIT DE TRIMESTRU, ÎN INDUSTRIE DEMARAJUL E BUN, DAR RITMUL POATE FI INTENSIFICAT • SUPLIMENTAR — PRODUSE IN VALOARE DE 17,4 MILIOANE LEI • 65,6 LA SUTA DIN ANGAJAMENTUL ANUAL LUAT DE INDUSTRIA JUDEȚULUI IN ÎNTRECEREA SOCIA­LISTĂ A FOST REALIZAT • A NU SE UITA : PLANUL PRODUCȚIEI GLOBALE PENTRU TRIMESTRUL II ESTE MAI MARE CU 6 MILIOANE LEI. Am­ încheiat primul trimes­tru al anului cu rezultate bu­ne în producție. Toate între­prinderile industriale din ju­deț și-au îndeplinit și depășit majoritatea sarcinilor planifi­cate. Sunt și cîteva excepții, asupra cărora vom reveni. Statistic și global, bilanțul indicatorilor sintetici ai pe­rioadei 1 ianuarie — 31 mar­tie a.c., are următoarea con­figurație : 0 producția globală indus­trială : 106,9 la sută ; 0 pro­ductivitatea muncii : 106,2 la sută ; @ producția marfă vîn­­dută și încasată : 103,6 la su­tă ; 0 comparativ cu trim. I 1968, exportul a crescut cu : 26,3 la sută ;­­ din angaja­mentul anual la producția globală s-a realizat : 65,6 la sută. Alte succese ce se cer con­semnate : toate întreprinderi­le, atît cele de interes repu­blican, cit și cele ale indus­triei locale și-au depășit pro­ducția globală și productivi­tatea muncii. Peste 90 la sută din producția suplimentară a fost obținută pe seama creș­terii productivității. Prin rezultatele deosebite ce se înregistrează în această pri­mă parte a anului, cîteva din­tre unitățile județului ne o­bligă totuși (și o facem cu satisfacție) la evidențieri no­minale. Printre acestea : Fa­brica de zahăr „Șiretul" Bu­­cecea care și-a depășit planul cu 23,6 la sută, industria lap­telui (21,8 la sută), I.I.L. „Lupta pentru pace" din Do­­rohoi (14,2 la sută) și între­prinderea forestieră (13 la su­tă). Și acum cele cîteva excep­ții. Producția marfă vîndută și încasată nu a fost realizată în trimestrul I de către I.I.L. „Flamura roșie", cooperativele meșteșugărești „Prestarea“ și „Progresul" din Botoșani și „Sporul“ din Dorohoi. Succintul bilanț conturat de cifrele și rândurile de mai sus, alături de cunoașterea realităților prezente în indus­tria botoșăneană, confirmă, printre altele, un lucru de deosebită importanță și sem­­­nificație, faptul că atunci cînd eforturile pentru buna orga­nizare a producției și a mun­cii sînt susținute și au carac­ter permanent, rezultatele nu pot să fie decit bune, chiar dacă de-a lungul procesului de realizare a planului au a­­părut și s-au întîmpinat greu­tăți mai mici sau mai mari. Și greutăți au fost și încă suficiente, începînd cu generate de iarna aspră cele și neobișnuit de lungă ce am a­­vut-o și continuînd cu cele le­gate de golurile în aprovizio­narea tehnico-materială, de întreruperile în alimentarea cu energie electrică, apă și a­­bur tehnologic etc. Ele au fost însă învinse pentru că mun­ca politico-educativă a orga­nelor și organizațiilor de par­tid, a sindicatelor și a orga­nizației de tineret, munca de organizare și coordonare comitetelor de direcție a spo­­­rit în intensitate și competen­ță, a acționat mai direct și eficient asupra conștiinței tu­ M. OPRIȘAN activist al comisiei economice a comitetului județean de partid (Continuare în pagina a II-a) ÍN ACEASTĂ SAPTĂMÎNĂ ZIARUL NOSTRU VA PUBLICA: 9 ÎNTRECEREA — DE LA ANGAJAMENT LA FAP­TA. Articolul va răspunde la întrebarea : După primul trimestru, ce întreprinderi industriale se detașează în întrecerea socialistă organizată în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Eliberării patriei ? 0 ȘTIRI SI NOTE DI­N CAMPANIA AGRICOLA. In­ginerul agronom PINTILIE MOCANU va semna, în unul din numerele ziarului articolul „PARTICIPAREA LA LU­CRU NU DUPĂ BUNUL PLAC, CI CORESPUNZĂTOR NEVOILOR COOPERATIVEI AGRICOLE". 0 însemnări și reportaje despre acțiunile de în­frumusețare și gospodărire a localităților județului nos­tru. " „CU DOINA IFTIMIE DESPRE TALENT, PASIUNE ȘI EFORT" „ȘTIRI DIN ORGANIZAȚIILE U.T.C." — va cuprinde rubrica noastră „Tineretul". " „CLOPOTUL LITERAR — ARTISTIC" de dumini­că va cuprinde : Medalion „MIHAI STERIADE LA 65 DE ANI" ; VERSURI de Mihai Steriade ; „TECLA", frag­ment din romanul „Sanhedrin" de Alexei Rudeanu, în pregătire la Editura pentru literatură ; CURIER LITERAR. I__________—-----------------------------------------------------------­ de Modernizări spații comerciale Trimestrul care a în­ceput se anunță bogat în ce privește lucrările de amenajări și moder­nizare a unităților TAPL și comerciale, precum și utilarea și dotarea lor cu mobilier. Planul UJCC prevede dotarea cu uti­laje și mobilier a 33 de unități și terminarea lu­crărilor de amenajare­­modernizare a labora­torului pentru produse de cofetărie din Dorohoi și a magazinelor sătești din Santa Mare și Cer­nești - Todireni. La Bo­toșani se va termina a­­menajarea și moderni­zarea bufetelor „Victo­ria", „Carpați", cofe­tăriei „Delicia", a gră­dinii de vară „Miorița", a „Expresului" anexă la restaurantul „Flora" a unei moderne cofetă­și rii­­­braserii. Se va ter­mina, de asemenea ame­najarea magazinului de autoservire- menaj și vor începe lucrările de modernizare a magazi­nului „Pionierul" prin­­tr-o nouă compartimen­­­tare și organizare­a fluxului de vînzare. Planul de moderni­zări - amenajări preve­de la Dorohoi termina­rea lucrărilor la restau­rantul „Carpați" și la magazinul de produse chimice. I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VAI Redacția șl administrația : Botoșani Calea Națională nr. 261 Telefoane : Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economică și culturală — 1487 Secțiile viața de partid și construcții de stat — H ° 6 Secțiile Informații și scrisori — 1217 Administrația­­ *372 Pentru recuperarea rămînerilor în urmă în campania agricolă de primăvară CÎMPUL CHEAMĂ LA LUCRU In momentul de față primă­vara se pare că a intrat­ de­finitiv în drepturile sale și cooperatorii nu mai pot răbda trecerea timpului fără să îm­plinească, în ordinea fireas­că a lucrurilor — semă­natul, cea dinții verigă din­­tr-un ciclu care se încheie cu culesul, îmi fac o plă­cere din a cita aici fap­ta colectivă a organizației de partid din satul Corjăuți, ca­re pentru a veni în întîmpi­­narea primăverii a plecat in corpore să deschidă un canal de circa 1000 metri, grăbind scurgerea apei dintr-o tarla. Și m-am gîndit cînd Mihai Istrate, locțiitorul secretaru­lui comitetului comunal de partid îmi relata faptul­­ că în aceste zile ne trebuiesc foarte multe asemenea hotă­rîri din partea organizațiilor noastre de partid și tot atît de operativ să și le aplice. E drept, asemenea fapte nu-s nicidecum singulare și n-au, în fond, nimic senzațio­nal în ele. Pentru că astfel trebuie să acționeze toți co­operatorii ca să cîștige timp, să devanseze procesele natu­rale în favoarea producțiilor la care­ s-au angajat nu nu­mai din dorința de a realiza un oarecare record, ci pentru că acesta se corelează foarte bine cu prosperitatea lor. Există în cele mai multe localități o anumită neliniște, o frămîntare tonică. La Hi­­lișeu, președintele cooperati­vei agricole se sfătuia du­minică, încă o dată, cu bri­gadierii care veniseră de pe cîmp : chestiunea în discuție — unde și cum să înceapă lucrul. Din cîte am înțeles, luni aveau să înceapă aratul în livadă, pe o porțiune cu expoziție sudică și pantă ma­re, unde terenul promitea să se zvînte pînă la începerea lu­crului. Un brigadier urma să încerce și în tarlaua Dumbră­­vița. De fapt, am fost infor­mați că și cu o zi înainte in­ginerul cooperativei agricole, împreună cu șeful secției de mecanizare au­­ încercat tere­nul cu un tractor pe șenile. Dar și în alte localități am găsit duminică oameni frămîn­­tați să înceapă lucrul. La Mi­­leanca, organizațiile de par­tid — lucrul s-am aflat de la Toader Hăidăuțu, locțiitorul secretarului comitetului de partid pe C.A.P. — au mobi­lizat cooperatorii la scurgerea apelor de pe vreo 14 ha. cu grîu. Și bineînțeles că ceea ce și-au propus ,au și realizat. Există deci treabă destulă pentru cooperatori,­ au ce fa­ce și mecanizatorii în unele locuri, fie la eliminarea apei de pe semănături, deschizînd rigolele acolo unde se poate fie chiar la arat (mai ales sînt destule drumuri ocazio­nale ce pot fi desființate a­­cum, și în această ordine de idei amintim conducerii C.A.P. Dumeni­că între Ghilauca și Cracalia există un astfel de drum paralel cu șoseaua­, fie la alte lucrări. Nu poți să nu remarci că mai sunt și unii pe care pri­ Ing. I. MAXIMIUC (Continuare în pagina a IlI-a) In seara zilei de 31 martie cetățenii din Ștefănești au observat că de pe Coasta Haremului, apele provenite din topirea bruscă a zăpezilor, se abat năvalnic asupra satului. Se lăsase deja seara și satul era în pericol de inundație. Organele locale de partid și de stat au mobilizat în grabă peste o sută de oameni să lupte împotriva perico­lului ce-i amenința. De cu seară și pînă dimineața, animați de comu­niștii Constantin Boboc, Vasile Horea, Mihai Căpraru și alții, cetățenii au săpat un canal lung de 200 de metri, lat de 4 metri și adinc de 1,5 metri, abătînd apele, care inundează o parte din sat. Totodată, folosind atelajele C.A.P., ei au evacuat și 20 de familii, în ale căror case intrase apa. Principalul efort l-a depus însă mecanicul Valentin Ola­ni care a lucrat toată noaptea, cu buldozerul cu lamă, la săpat ca­nalul amintit. Pentru aceasta, comitetul executiv al consiliului popular, toți locuitorii satului i-au adresat cele mai calde mulțumiri. Acum, după înlăturarea pericolului, organele locale de partid și de stat, locuitorii din Ștefănești s-au gîndit că ar fi bine să păstreze și să consolideze canalul, pentru a apăra satul de o eventuală primejdie similară. MIHAI CALFA INTERVIU Cu Varujan COZIGHIAN despre muzică și publicul botoșănean . S-a statornicit aproape o­­biceiul frumos ca în con­certele de vineri ale Filar­monicii din Botoșani să fie invitați dirijori și mai cu seamă soliști de prestigiu din țară, fapt care emulea­ză atît formația orchestrală, cît și interesul pentru mu­zică al spectatorilor. Invi­tatul de vineri, 4 aprilie, Varujan Cozighian, prim concert - maestru al Filarmo­nicii de stat „George Enes­­cu" din București nu este la primul contact cu publi­cul din municipiul nostru. Așa se face că l-am găsit în mijlocul instrumentiștilor, unde purta o discuție plină de arr­icalita­te. Solicitudi­nea cu care ne-a răspuns era mai ales izvorîtă din­tr-o modestie rară și multă sen­sibilitate. La rugămintea noastră de a marca crono­logic cele mai importante date din evoluția sa muzi­cală, mai precis din cea concertistică, Varujan Cozi­ghian a relatat : „ La șapte ani, tatăl meu, impulsionat ferice de un cunoscut ce intuise, probabil, aptitudinile puș­tiului ce eram, mi-a oferit prilejul, să pot cînta la pian, dar mai apoi s-a gîndit să mă profileze pe vioară cam pe la 9 ani, lu­cru ce se pare că mi-a prins bine. De la Constan­ța, că acolo m-am născut și am copilărit, am fost dat la Conservatorul din Bucu­rești după ce absolvisem Școala medie de muzică în 1952, iar în anul 1957 am VASILE IANCU (Continuare în pag. a II-a) Răuseni (prin telefon de la ing. Ioan Deák) Luni dimineața trei brigăzi de la cooperati­va noastră agricolă — Răuseni, situată în sud­­estul județului — au plecat la însămînțatul macului. Lucrul a înce­put pe porțiuni de te­ren. Pînă la sfîrșitul zi­lei vor fi însămînțate­­ urca 15 ha cu mac din cele 40 ha pe care le avem planificate. Brigăzile care au înce­put lucrul sînt a IV-a, a V-a și a VI-a. Menționăm că lucrul se execută doar pe une­le petice care s-au zvîn­­tat. Este de fapt metoda pe care o vom practica în această primăvară pentru a reuși să ne încadrăm cu însămîn­­țările în epoca optimă. CERTAȚI-VĂ PRIETENI! Este atîta noroi acolo încît nu-i de mirare că oamenii la­udă încă zăpada putredă din parc, ștergîndu-și cu ea încăl­țămintea — înainte de a ieși în oraș. Era în ziua de 1 a­­prilie, cînd, vizitând lotul 3 al șantierului de locuințe din Botoșani, a trebuit să sar din piatră în piatră și să escala­dez baricade de pămînt li­picios, asistînd la trista nedu­merire a noilor locatari, în­lemniți în fața terenului ace­la accidentat: „Re­ unde s'o intrăm și să ieșim din acest cartier ?“ Și nu m-a mirat deloc zăpada întîrziată, și nici băltoacele (parcă anume­­ lăsate pentru toaleta pantofi­lor), fiindcă am mers, ca toa­tă lumea, cu nasul mereu în pămînt, căutând o cărare mai bătătorită. Dar asemenea po­teci lipsesc deocamdată : ade­vărații stăpîni ai cartierului sosesc abia acum și, în­ loc să mulțumească întîi construc­torilor pentru casele noi, în­jură noroiul. Insă nici ciudă­țenia aceasta omenească nu m-a mirat destul. Uluit cu adevărat am fost atunci cînd am văzut blocurile, într-un loc unde, pînă nu demult, creștea iarbă. Ca și cum ace­eași zăpadă, topiindu-se, ar fi scos la iveală miraculoasa lucrare a unui anotimp prea puțin cunoscut îndeobște : un anotimp al ziditorilor. DOUA RECLAMAȚII In 1959 scriam reportaje de pe un șantier situat pe malu­rile Mureșului, în preajma unei uriașe uzine, cînd mi-am notat o întâmplare­ bizară. Un reclamagiu zelos informase comitetul raional de partid de pe acele meleaguri că șantie­rul cu pricina, în loc „să con­struiască socialismul, ridică în secret rampe de lansare pe ma­lul apei“. Câțiva tovarăși s-au deplasat la fața locului și au constatat că, într-adevăr, șe­ful lotului șapte — regulari­ reportaj­ ­area cursului rîului Mureș — înjghebase niște rampe încli­nate pentru lansarea la apă a snopilor de nuiele pentru dig — soluție tehnică aducătoare de economii valorînd zeci de mii de lei. Omul care se în­­vîrtea zi și noapte în acel stu­făriș nu lipsit de taină, mur­dar cu noroi pînă la urechi, se numea Tudor - Mihai A­­vram și era un constructor pasionat, un îndrăgostit al șantierului. în 1969, la 1 aprilie, locata­ra Ana Popovici (blocul A 8, ap. 16 din parcul Mihai Emi­­nescu) reclama la sediul lotu­lui 3 niște defecțiuni: insufi­ciența apei în anumite instala­ții sanitare, lipsa de etanșei­tate a caloriferelor, nuanța necorespunzătoare a zugrăve­lii. Locatara era de la D.S.A.P.C. și nu mă îndoiesc că solicita remedierile din­­tr-un spor de exigență profe­sională, dar nici asta nu m-a surprins. Cel care i-a soluțio­nat plângerea a fost... Tudor- Mihai Avram, șeful șantierului de locuințe, același neobosit constructor de acum zece ani. Prietenul neschimbat, acesta al meu, era adică la fel de murdar și de volubil, nu res­pira deloc a „șef“ și totuși risipea în jur autoritatea­ i­a în­totdeauna, iar la întrebarea ce încearcă să înnoade un fir peste deceniul consumat, răs­punsul a fost lapidar : — Uzinele de produse so­­dice Ocna Mureșului — Uzi­nele textile Botoșani — C.C.H. Suceava — construcții social­­utilitare la Piatra Neamț — lucrări miniere pe Valea Bis­triței — Fabrica de tricotaje Suceava — și acum, aici... Itinerar exhaustiv de con­structor contemporan, la care nu știu dacă pot să mai adaug un comentariu pe măsura ce­lor înșirate. ALȚI CUNOSCUȚI ȘI NEMULȚUMIȚI Dacă nu i-aș cunoaște prea bine pe constructori, aș zice că oamenii din subordinea lui Gheorghe Frîncu se certau la 1 aprilie, și încă destul de ve­hement : lui Gheorghe Nec­­șeanu nu-i ajungeau cuiele pentru parchet (și parchetarul știe pe de rost toate dușume­lele acestui cartier, cu preci­zie de centimetru patrat), iar tîmplarul Haralambie Mărgi­­neanu (care a păsuit toată ALEXEI RUDEANU (Continuare în pag a IlI-a) Paul Ivaș — electri­cian auto la I.I.L. „Fla­mura roșie" din Boto­șani se remarcă prin îndemînare și conștiin­ciozitate ■ Sîmbătă a avut loc o șe­dință a biroului comitetului județean de partid. Cu acest prilej, ing. Liviu Mihailovici, vicepreședinte al comitetului executiv al consiliului popu­lar județean, directorul Direc­ției agricole a prezentat o in­formare privitoare la sarcini­le imediate ce stau în fața a­­griculturii pentru realizarea în bune condițiuni a lucrărilor din campania de primăvară, precum și pentru îndeplinirea celorlalte prevederi de plan a­­ferente acestui domeniu. Pentru a asigura executarea în termen a lucrărilor agrico­le din campanie, biroul comi­tetului județean de partid a repartizat pe localități acti­viști de partid și de stat care, în tot cursul campaniei, vor sprijini organizațiile de par­tid, consiliile de conducere a­­le cooperativelor agricole să organizeze corespunzător mun­ca. ■ Vineri, la comitetul jude­țean de partid, au fost con­vocați directorii întreprinde­rilor și organizațiilor econo­mice, ai unor instituții, secre­tarii comitetelor de partid și U.T.C., președinții comitetelor sindicale și membrii comisiei economice cu care prilej s-a analizat activitatea economică desfășurată în trimestrul I în unitățile industriale și comer­ciale ale județului, s-au sta­bilit măsurile necesare pentru perioada următoare. Rezulta­tele primului trimestru — în general bune — atestă inten­sificarea eforturilor pe care colectivele de muncă le depun pentru înfăptuirea sarcinilor planului pe 1969 — an hotărît­or în realizarea e­­xemplară a actualului cinci­nal, îmbucurător este faptul — subliniat de altfel în cu­­vîntul tovarășului inginer Du­mitru Breabăn, secretar al co­mitetului județean de partid — că toate întreprinderile in­dustriale din județ au realizat și depășit principalii indica­tori ai planului pe trimestrul I (pe total, planul producției globale a înregistrat o depă­șire de 6,9 la sută, la produc­ția marfă vîndută și încasată de 3,6 la sută). S-au produs su­plimentar 9 tone fire și 16 mii m.p. țesături, confecții în valoare de 600 mii lei, 5400 tone zahăr, 146 tone brînze­­turi, 17 tone carne și alte cantități însemnate de produ­se. Acest finiș pozitiv cu care s-au prezentat unitățile eco­nomice la capătul primului trimestru oglindește, de fapt creșterea rolului de conducă­tor al organizațiilor de partid participarea conștientă și activă a maselor de sala­riați la soluționarea trebu­rilor economice, sporirea ma­turității și răspunderii comi­tetelor de direcție în elabora­rea hotărîrilor și deciziilor. In mod deosebit însă, în cadrul analizei, s-a insistat a­­supra rezervelor importante care mai există și care au fost insuficient folosite pînă în prezent. Datorită neajun­surilor ce mai persistă încă în munca unor organe, orga­nizații de partid și comitete de direcție, însemnate capaci­tăți de producție, forță de muncă și fond de timp nu sunt folosite rațional și efi­cient. Aprecierea făcută nu de mult, de tovarășul Ceaușescu că „După Nicolae unele calcule sumare, prin buna or­ganizare a producției și muncii, prin folosirea integra­a­lă a actualelor capacități și prin alte măsuri tehnico-or­­ganizatorice s-ar putea obți­ne fără cheltuieli suplimenta­re, un spor de producție de 15—20 la sută" este caracte­ristică și pe deplin aplicabi­lă și în industria județului nostru. Din calculele făcute la încheierea primului trimes­tru rezultă că tocmai datori­tă folosirii incomplete a su­prafețelor și capacităților de producție, a întreruperilor în alimentarea cu energie elec­trică, apă și abur tehnologic, a lipsurilor ce s-au manifes­tat în aprovizionarea tehni­co-materială s-a înregistrat un minus de producție de cel pu­țin 3 milioane lei în între­prinderile noastre. Deși planul pe trimestrul II a.c. este mult mai mare de­cit în primul, există condiții pentru realizare și chiar de­pășire. Totul depinde numai de maturitatea și profunzi­mea cu care organele și or­ganizațiile de partid, comite­tele de direcție, celelalte or­ganizații de masă vor aborda problemele economice, de ati­tudinea fermă, exigentă și combativă pe care o vor lua față de fenomenele negative care impietează dinamica — ce se cere mereu ascendentă — a ritmului producției. BULETIN INTERN

Next