Clopotul, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 2786-2861)
1970-04-08 / nr. 2792
Anul XXVI nr. 2792 miercuri 8 aprilie 1970 4 pagini 30 bani PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚIVA 1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Cronica municipală CROMATICA „Frumusețea unui oraș nu se poate trage la șapirograf” — ne-a spus deunăzi un pictor botoșănean, parafrazând cuvintele din titlul sub care, nu de mult, unul dintre publiciștii de renume a pledat pentru diversificarea orașelor înseși. Exemplul concludent de stereotipie coloristică ni-l oferă iarăși Calea Națională, unde gama infinită a nuanțelor de galben pare să fi „cucerit“ ochiul zugravilor, nemaivorbind despre gustul cromatic al celor care răspund de întreținerea clădirilor, in general. Casele bătrîne de pe multe străzi botoșănene au prins de-a lungul anilor o patină inimitabilă a vremii, ceea ce conferă, negreșit, orașului nostru un farmec aparte. De ce însă, procedîndu-se la reîmprospătarea zidurilor care prind să se scorojească, nu se ține seama de peisajul înconjurător, de legile culorii ? Știința alcătuirii unui pastel nu este atît de dificilă, iar dacă ne amintim că avem și oameni — unii tineri — care au învățat în școală ce înseamnă o culoare pusă lingă alta, în ce ar consta piedica să nu-i invităm la colaborare ? Iată un subiect util pentru clasa de pictură a școlii populare de artă. . RED. annnunimi în nimr C.A.P. Ripiceni. Crescătoria de porci Fotografia : S. BLUMENTHAL In zilele de 9, 10 și 11 aprilie a.c. vremea va continua să se încălzească. In prima parte a intervalului cerul va fi schimbător. Vor cădea ploi slabe, temporare. Vîntul va sufla potrivit din sectorul sudic. Temperaturile minime ale aerului vor fi cuprinse intre minus 2 și plus grade, iar cele maxime 5 între plus 12 și plus 16 grade. Astăzi soarele a răsărit la ora 5,44 și va apune la ora 18,51. PĂȘUNILE NATURALE au valoarea răspunderii cu care sînt tratate că pajiștile naturale ocupă in județul nostru suprafețe mari dar produc puțin (foarte puțin !) nu mai este un secret pentru nimeni. Acesta e aspectul cel mai frecvent întîlnit. Insă, în special în întreprinderile agricole de stat, aproape de regulă, altfel stau lucrurile. Am văzut vara trecută la ferma de stat Steaua- Mîndrești, a I.A.S. Săveni, o pajiște naturală fără cusur, cu o producție de cel puțin 20.000 kg masă verde la Hectar. Fusese supraînsămînțată cu un an în urmă. Era pe un teren la fel de în pantă ca și cel pe care se află pășunea cooperativelor agricole vecine și a fost la fel de erodat cu numai cîțiva ani în urmă. Mîna de gospodar priceput, dublată de cunoștințele de bun tehnician ale inginerului șef de fermă, I. Petrea, au schimbat peisajul , prin supraînsămînțări și protejarea perimetrului respectiv a fost practic redat circuitului productiv, un întreg izlaz. Directorul I.A.S. Albești, ing. Mihai Berdila, ne declara recent că pe pajiștea îngrășată cu azotat de amoniu (aplicat în doză de 100 kg/ha) obține 8000— 9000 kg/ha masă verde, sporul fiind de 2000—3000 kg/ha (o cifră aproximativă). Dar acolo unde au făcut reînsămînțări și au aplicat și celelalte măsuri de întreținere și fertilizare, producția e și mai bună (18.000 kg/ha). La 1 aprilie aveau fertilizate 350 ha pășune. Pe ing. Ion Chimpei, directorul I.A.S. Dîngeni l-am întîlnit frămîntat să i se repartizeze cît mai devreme pășunea de la silvic (pășunatul va începe peste o lună) pentru a putea să aplice îngrășăminte și pe pajiștea închiriată, nu numai pe cea care e proprietatea unității. Am avut prilejul să ne dăm seama că PAȘUNEA, începînd de la șeful de fermă și pină la directorul inspectoratului județean al I.A.S., este TRATATĂ IN SISTEMUL AGRICULTURII DE STAT CU RĂSPUNDEREA CU CARE SE URMĂREȘTE BUNĂOARĂ ÎNDEPLINIREA PLANULUI DE LIVRARE LA LAPTE SAU CARNE. Și pe bună dreptate fac așa, deoarece ca să fie laptele și carnea mai întîi trebuie o pășune bună. Intre modul cum privesc lucrurile conducerile întreprinderilor agricole de stat și ale cooperativelor agricole nu există mari diferențe. Și tovarășii de la C.A.P., de la consiliile populare comunale vorbesc foarte frumos de importanța întreținerii pășunilor, numai că nu acționează ca și cei de la I.A.S. Dacă la ora aceasta în I.A.S. se vorbește de sute de hectare fertilizate și curățate, pe pășunile comunale nu se poate vorbi decit de acțiunile inițiate de școli, pe cîte 5—10 ha , aproape în fiecare sat conducerile școlilor au întreprins cîte ceva și de obicei cu aceste fapte se mîndresc toți primarii. In convorbirea avută, tovarășul Gheorghe Chiîurescu, primarul comunei Știubieni, ne-a spus că pe pășunea Negreni au lucrat vreo 200 de elevi și ... 20 cooperatori. Alexa Arhip și Trifan Bejan, primarii comunelor Copălău Bălcescu, ne-au vorbit tot desși pre acțiuni ... pionierești. Fără îndoială că ceea ce fac copiii e un lucru bun, dar îmbunătățirea pășunii nu se poate realiza numai printr-atît. Trebuie să vi I. MAXIMIUC (Continuare în pagina a IlI-a) • Cînd dai, ai de unde primii Primarii se mîndresc doar cu munca pionierilor , îmbunătățirile au și ele un început care poate fi și azi 4 MUNCA PATRIOTICA lui Peste 7.500 de locuitori ai orașulorohoi au luat parte, duminică, la acțiunea de înfrumusețare a orașului și a locurilor de agrement din jur. Au fost săpate 23.000 gropi în care vor fi plantați puieți de pin negru și plopi piramidali, a fost pregătit terasamentul pentru 3 km trotuar, s-a turnat fundația la o școală cu două săli de clasă și a fost pregătită extinderea a două săli de clasă la grădinița nr. 7. De asemenea s-au făcut lucrări de extindere la teatrul de vară, a început construcția a trei stații de călători și a fost așternut pietrișul pe 4 km rețea stradală din oraș. Volumul de muncă totalizează valoarea de 2.500.000 lei. Redacta și administrația Botoșani Calea Națională nr. 261 Telefoane Redactor șef - 11328 Redactor șef adjunct - 11725 Secretariatul de redacție - 12075 Secțiile economică și culturală - 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — 11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 (Administrația ~ 12372 „Beneficiarul nostru" — SANATATEA — In anul către a trecut întreprinderea de plante medicinale Botoșani și-a realizat planul de desfacere — per total — în proporție de numai 67,9 la sută. Despre cauzele — obiective sau subiective — care au determinat această situație ziarul nostru a mai scris. In interviul de astăzi am vrea să vorbiți despre modalitățile de rezolvare, în 1970, a sarcinilor care stau în fața colectivului întreprinderii pe care o conduceți. — Pentru anul 1970 — ne-a declarat MIHAI BUCȘĂ, directorul întreprinderii de plante medicinale Botoșani — sarcinile de plan prevăd o depășire de 7 milioane lei a realizărilor din anul trecut, adică o desfacere cu ridicata în valoare de 29 milioane lei. Cifra în sine ilustrează importanța realizării ei pentru economia județului, a țării, fapt pentru care — cu sprijinul Direcției agricole și a U.J.C.A.P. Botoșani — am repartizat sarcinile de cultură și am încheiat contracte, îndeosebi cu cooperativele agricole de producție cu tradiție în cultivarea plantelor medicinale. Trebuie să spun că plantele achiziționate de noi sunt de două categorii : CULTIVATE — peste 4.700 ha de teren din județul Botoșani va fi cultivat, în 1970, cu plante medicinale — și din FLORA SPONTANĂ — pentru care avem achizitori, colaborăm cu U.J.C.C., cu școlile din județ etc. Am luat măsuri ca anul acesta să sporim mult achiziția de plante medicinale din flora spontană asigurînd uscarea acestora în depozitele noastre. — Care sînt anul acesta sarcinile dv. de export ? — Vom exporta 60 la sută din producția marfă. întreprinderea de plante medicinale Botoșani are parteneri de export în 15 țări, din care 9 din vest (Austria, Elveția, Italia, Olanda etc.), fapt important pentru că țara noastră primește ln schimbul mărfii valută convertibilă. Colectivul nostru s-a angajat să depășească desfacerea la export cu o producție marfă de peste 2 milioane lei. Ce cultură de plantă medicinală este favorizată de specificul condițiilor pedoclimatice din județul Botoșani ?. — Macul. Județul nostru cultivă anul acesta o suprafață de 3.500 ha cu mac. Dovadă că la noi în țară macul găsește cele mai bune condiții MARIA DANILA (Continuare în pagina a III-a) ■ B ■ In studioul centrului de radioficare din Dorohoi Fotografia : I. NEGREA SĂRBĂTORIREA „ZILEI SANATARII“ Ieri, 7 aprilie, în toate circumscripțiile sanitare din județ, au avut loc manifestări consacrate „Zilei sănătății”. Alături de medici, cadre medii sanitare și auxiliare au luat parte la festivități și reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, alți oameni ai muncii de la orașe și sate. Dăm, spre exemplu, manifestările care au avut loc la Botoșani și Dorohoi, unde doctorii Vasile Bînzar, directorul Direcției sanitare județene și Victor Dragan au vorbit despre semnificația zilei de 7 aprilie care, pe plan internațional, coincide cu Ziua mondială a sănătății. Celor prezenți în aula Liceului „A. T. Laurian“ din Botoșani, li s-a oferit un frumos program artistic susținut de artiștii amatori, membri ai comitetelor sindicale din unitățile sanitare ale municipiului. t Centenar LENIN VACULEȘTI. Tinerii uteciști din satul Saucenița au participat la o expunere făcută de medicul Adrian Roșca. Vorbitorul a prezentat aspecte din activitatea lui Vladimir Ilici Lenin. In incheiere, participanții la manifestare au vizionat un diafilm despre Lenin. CORNI. Zilele trecute, la căminul cultural din comună, au fost prezentate expunerile „Lenin și copiii“ și „Lenin învățător și revoluționar“. ALBEȘTI. La biblioteca comunală a fost organizat un stand special, dedicat aniversării a 100 de ani de la nașterea lui V. I. Lenin. Standul cuprinde seria operelor lui Lenin, precum și cărți din literatura beletristică și politică ce tratează personalitatea marelui gînditor, DERSCA. In fața a peste 260 participanți, prof. Gheorghe Fusa, directorul căminului cultural, a expus o conferință despre viața și activitatea lui Lenin. Conferința fost urmată de un program a artistic omagial „Lenin", care și-au dat concursul elevavii școlii generale din localitate, FRUMUȘICA. Căminul cultural a găzduit o activitate închinată centenarului nașterii lui Lenin — un simpozion literar. Elevii clasei a Vlll-a de la școala generală și-au dat concursul recitind versuri despre Lenin. ...Vorbe mari, cuvinte alese, angajamente, promisiuni. Au fost rostite de la diverse tribune (cu mai mult sau mai puțin fast) de către conducătorii întreprinderii și imortalizate în diferite ipostaze începînd cu planurile de măsuri ale comitetului de direcție, ale organizației de partid, ale comitetului sindicatului și pînă la articolele publicate — sub semnătură — în presă (ale căror titluri, în parte, pentru aducere aminte, le reproducem în clișeul de mai sus). Angajamentul întreprinderii județene de construcții - montaj de economisire a materialelor pe seama reducerii de consum specific are o pondere consistentă în angajamentul județului nostru luat în întrecerea ce se desfășoară, în acest ultim an de cincinal, între județele țării. Pentru convingere, îl redăm identic, așa cum a fost consemnat, la vremea sa, în planul de măsuri aprobat de adunarea generală a salariaților la început de an : „Se vor realiza următoarele economii de materiale : metal — 45 de tone ; material lemnos — 120 m.c.; agregate — 200 m.c., cărămizi — 100 mii bucăți ; ciment — 1 000 tone. Căi de realizare : introducerea unui regim sever de economii, înlăturarea risipei și a proastei gospodăriri în șantiere, tipizarea în confecționarea panourilor..." etc. etc. Nu se poate, desigur, porni la judecata faptelor, de la ideea că pînă acum nu s-a întreprins nimic pentru realizarea acestor angajamente. Conducerea întreprinderii, a șantierelor urmăresc — pe această linie — cîteva obiective care ar putea duce nu numai la realizarea ci chiar la depășirea cu mult a economiilor angajate, întrucît măsurile vizează reduceri la elemente cu pondere însemnată în structura prețului de cost. E suficient să notăm la acest capitol folosirea pe scară largă a înlocuitorilor de cărămidă la nivelele superioare ale construcțiilor, extinderea executării de prefabricate, amenajarea unei baze proprii de producție ș.a. Dar iată ce-am mai constatat... In pagina a lll-a DE STRÎNGI CU O MINĂ, NU RISIPI CU DOUĂ! Foto-anchetă economică pe șantierele întreprinderii de construcții-montaj PROMISIUNI, ANGAJAMENTE... (Facsimil cu articole publicate în „Clopotul“ privitoare la activitatea întreprinderii de construcții - montaj) 1Eț e