Clopotul, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 3094-3171)
1971-05-04 / nr. 3122
A. ■f i In secția finisaj a Uzinelor textile „Moldova“ Botoșani Fotografia : I. NEGREA Pentru folosirea mai completă și in tot cursul anului a forței de muncă După cum este cunoscut, de curînd a fost adoptată Legea privind organizarea și dezvoltarea activităților industriale, de prelucrare a produselor agricole, construcții și prestări de servicii, care creează un cadru deosebit de favorabil pentru ca acestea să cunoască amploarea cuvenită și în cooperativele agricole. Pornind de la indicațiile cuprinse în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru de la C. C. al P.C.R., din noiembrie 1970, cooperativele agricole din județul Botoșani și-au planificat pentru anul 1971 să execute un volum de lucrări de peste 112 milioane lei. Recent, aceste probleme au făcut obiectivul analizei consiliului U.J.C.A.P., a biroului său executiv, care au ajuns la concluzia că prevederile inițiale — pe baza studiului făcut în teren — pot fi mult majorate. Ca urmare, cooperativele agricole și-au suplimentat planul de venituri pe 1971 cu încă 13 milioane lei. In sectorul activităților industriale și prestatoare de servicii urmează să fie cuprinși, în total, în anul acesta circa 18500 cooperatori din care peste 5 000 cu activitate permanentă. O atenție specială se acordă producerii materialelor de construcții, sector din care urmează să se realizeze peste 10,1 milioane lei. Fabricarea a peste 6 milioane cărămizi la 25 cooperative agricole (Botoșani, Călărași, Răuseni, Ștefănești etc.), preocupă în mod special unitățile, fiind luate de pe acum o serie de măsuri pregătitoare. Din calculele preliminare rezultă că se va putea obține cărămidă arsă la un preț de cost convenabil, realizîndu-se și un însemnat beneficiu j 34 de cooperative. și-au planificat, să confecționeze prefabricate din beton (tuburi, stîlpi, spalieri, dale etc.). In această acțiune sînt angajate — unele au și trecut la lucru— cooperativele agricole din Tudora, Crasnaleuca, Todireni, Ungureni etc. Ținînd seama de solicitările mari din partea cooperativelor agricole și a populației rurale pentru var, cit și de faptul că există surse de materii prime, s-a planificat ca 5 unități de pe malul Prutului să producă 320 tone var, activitate la care s-au și obținut de acum unele rezultate. De asemenea, cooperativele și-au mai planificat să extragă piatră și balast, să confecționeze plase din sîrmă și din stuf, să prelucreze cherestea etc. In județul nostru există o bună experiență în privința prelucrării și semiindustrializării produselor agricole, vegetale și animaliere. Valoarea producției globale rezultate din aceste activități se va ridica la 91,2 milioane lei. Cooperativele agricole din N. Bălcescu, Cristești, Botoșani, Roma etc. și-au propus să valorifice astfel toate legumele și fructele ce vor apare ca disponibile consumului în stare proaspătă. Se are în vedere pe această cale producerea a 10 tone bulion, 20 tone murături, precum și a unor importante cantități de prune uscate, care urmează să fie valorificate prin magazinul intercooperatist. Alte activități prevăzute : vinificarea strugurilor, prepararea furajelor, prelucrarea diferitelor piei de animale. Uniunea județeană a cooperativelor agricole va sprijini unitățile în pregătirea utilajelor, amenajarea spațiilor necesare, pregătirea cadrelor, va organiza CONSTANTIN MUSTAȚA vicepreședinte GH. COVATARU secretarul comisiei de propagandă a U.J.C.A.P. Botoșani (Continuare în pagina a II-a) ACTIVITATI DIVERSE EFICIENTE r MĂRITAIA RĂSPLATĂ Am citit, în ziua apariției, Hotărîrea Comitetului Central al partidului cu privire la unele măsuri de îmbunătățire a condițiilor de viață a membrilor cooperativelor agricole de producție și în memoria mea afectivă s-a redeșteptat un chip despre care am scris cîndva. Era o bătrînă foarte bătrînă și am întilnit-o peregrinînd pe alte meleaguri îndepărtate, într-o documentare de demult. Bătrina își usca pe un acoperiș o duzină de coșuri și i-am cerut să-mi vîndă unul. „Este pentru bărbatu-meu, a zis ea cu glas stins, și bărbatu-meu e internat la spital“. Nu mai adaug nimic despre cele ce știam sau imi închipuiam că știu atunci despre spitalizarea țăranilor. Mi s-au fixat în minte prevederile recentei Hotărîri. Adică toți acești oameni, cooperatorii de pe ogoare, își vor vedea de sănătate, în unitățile spitalicești și în stațiunile de tratament și odihnă, alături de ceilalți salariați, în mod gratuit. Femeile de la cîmpie care așteaptă nașterea copiilor lor, viitori harnici cetățeni și constructori ai acestei societăți, vor primi cuvenitele ajutoare materiale. Bătrînilor, in decurs de un cincinal, li s-a majorat pensia de cîteva ori, substanțial. Este răsplata pentru munca neobosită a țăranilor de a spori avuția țării, a poporului. Așa cum partidul l-a învățat, poporul le dă țăranilor, acum, din ceea ce are, din avuția împreună făcută. Este multă noblețe și dreptate în această relație. Fiecare prevedere a Hotărîrii subliniază încă o dată, în contemporaneitate, nu altceva decit cea mai profundă umanitate a politicii partidului comunist. Și nu știu cum să vă spun, mi se pare că nici nu m-am întîlnit vreodată cu bătrînă aceea care pregătea merinde pentru bărbatul ei, nesănătos, internat intr-un spital de pe alte meleaguri. ALEXEI RUDEANU 1 ir Pe ultimele suprafețe destinate culturii porumbului se aplică îngrășăminte chimice NOUR „ȘTAFETA SEMICENTENARULUI“ In după-amiaza zilei de Mai, profesorul Boris Muntean- 2 schi, vicepreședinte al C.J.E.F.S. Botoșani a prezentat, pe stadionul „Arini“ din Suceava, mesajul sportivilor din județ cu ocazia „Ștafetei semicentenarului“. De aici, mesajul va fi preluat de sportivii suceveni și dus mai departe, la Piatra Neamț. In București, ștafeta va ajunge în ziua de 8 mai 1971. 1 Simpozioane Organizația județeană Botoșani a Asociației juriștilor a organizat un simpozion dedicat semicentenarului Partidului Comunist Român. In cadrul simpozionului s-au prezentat comunicările : „Orientarea programatică a mișcării muncitorești la începutul secolului al XX-lea. Crearea P.C.R.“, de Victor Pată, președintele Tribunalului județean, „Răspândirea ideilor socialiste pe teritoriul județului Botoșani", de Constantin Lungu, adjunct al procuror - șef procuraturii județene, și „Rolul P. C. R. în dezvoltarea dreptului“ de Vladimir Mogîrzan, procuror. La simpozion au participat membrii asociației juriștilor, alți salariați. Terț 1, sediul Inspectoratului județean de miliție Botoșani a avut loc un simpozion la care au luat parte ofițeri, subofițeri, angajați civili din cadrul inspectoratului județean și miliției municipale. Inca(Continuare în pag. III) Redacția și administrația Calea Națională nr. 261 Botoșani Telefoane Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 11725 Secretariatul de redacție — 12075 Secțiile economică și culturală — 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — 11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația — 12372 PA TRI0TISMUL filonul vital al poeziei noastre Substanță intrinsecă vieții fiecărui popor, sentimentul patriotic a luminat și luminează prin timp trecerea generațiilor, dîndu-le conștiința puterii colectivității, acel sunet specific național care îmbogățește în permanență spiritualitatea universală. Fiecare neam și-a făurit, o dată cu propria-i istorie, și cîntecul său, în care și-a oglindit cu fidelitate sufletul și aspirațiile, bucuriile și durerile. Așa după cum antica Heliadă nu poate fi concepută fără Iliada și Odiseea nici România n-ar exista fără nemuritoarele ei legende, balade și doine în care vibrează, par ca în harpe de aur, sufletul nostru vechi de două milenii, munții, codrii, apele și șesurile noastre, tot ce mișcă-n țara asta. Testamentul Văcărescului grăind despre creșterea limbii românești și-a patriei cinstire, Răsunetul Ardealului de Andrei Mureșianu și Hora Unirii așa cum ne-a dat-o Alecsandri (ambele exprimând aceeași conștiință națională redeșteptată), Ruinurile Tîrgoviștei al acelui meteor ce s-a numit Cîrlova, Umbra lui Mircea la Cozia — capodopera lui Alexandrescu — și întreaga lirică a Bolintineanului, iată, într-o ochire fugitivă, cîțiva din pilonii pe care s-a ridicat edificiul poeziei noastre moderne. Este suficientă o cit de sumară evaluare retrospectivă spre a ne da seama că aproape nu există poet a cărui liră să nu fi fost iluminată de cîntecul dragostei de tată. Mai mult decit toți, Eminescu a trăit încă din adolescență, cu o ardoare de HARALAMBIE ȚUGUI nemaiîntilnită, sentimentul patriei, începînd cu acea candidă și avîntată Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie ori cu Epigonii și culminînd cu scînteietoarele versuri din Scrisoarea a IlI-a. Dar care vers din Eminescu nu este îmbibat pînă-n cea mai intimă fibră de flacăra sacră a patriotismului, de acea vibrație unică, cu pecete românească lesne de recunoscut pînă și în traducerile în alte limbi? Nu mai departe, transpunerile în maghiară și germană citite pe scena Teatrului Național din Iași, în toamna trecută, de către eminentul traducător timișorean Zoltán Franyo, în cadrul celui de-al doilea Festival de poezie „M. Eminescu“, au demonstrat în chip magistral această notă specifică a liricii Luceafărului. Negreșit, Eminescu a avut, datorită intuiției sale geniale și contopirii spiritului său cu nemuritorul spirit național, cea mai puternică și elocventă conștiință a valorii sentimentului dur pe planuri patriotic, trăinși dimensiuni unice de la adorația naturii românești în cadrul căruia se simte fericit cu toată nefericirea sa, pînă la glorificarea vitejiei poporului necruțătoare satiră sau cea mai împotriva celor ce pătează frumusețea morală a acestuia. Privit în acest sens mai larg, patriotismul poeziei în plan devine esență a estetic și nu o dată își împletește rădăcinile cu cele ale socialului. Exterior marilor frămîntări și avînturi sociale rămîne doar falsul patriotism, de paradă, cu sentiment mimat și nu trăit autentic. Șice distanță enormă de la versurile acestora fără trăire în ele și pînă la sincerul clocot al sufletului și pămîntului românesc din cîntecele lui Coșbuc, din clamarea profetică a lui Goga, din neogoitul murmur al poeziei ce învăluie la tot pasul proza lui Sadoveanu ! Și tot așa, nu se poate trece neobservat faptul că din aceeași sevă a iubirii de patrie au țîșnit multe din cele mai realizate poeme ale lui Lucian Blaga, Ion Pillat și V. Voiculescu, cuceritoarea poezie din reportajele unice ca valoare literară ale lui Geo Bogza. Dacă frămîntările ce au premers revoluția de la 1848 din Principate și Ardeal, urmate de lupta pentru unire și crearea statului național român au contribuit la realizarea unei valoroase poezii, ea însăși slujind aceste mărețe idealuri, nu mai puțin în perioada dinaintea Eliberării și după aceasta lirica noastră s-a îmbogățit, și se îmbogățește mereu cu noi dimensiuni. Lupta partidului pentru făurirea unei patrii înfloritoare inspiră adevărate imnuri în care sunt glorificate realizările poporului condus de către acesta. Nume precum cele ale unor scriitori de frunte ca : Tudor Arghezi, Otilia Cazimir, Victor Eftimiu, Demostene Botez, Zaharia Stancu, Eusebiu Camilar, M.R. Paraschivescu, Radu Boureanu,Continuare in pagina a IlI-a! SPORTIVII ÎNTÎMPINĂ SEMICENTENARUL Aniversînd semicentenarul partidului, marea sărbătoare a întregului nostru popor, sportivii, antrenorii, profesorii de educație fizică, activiștii sportivi din județul Botoșani, alăturîndu-se oamenilor muncii entuziasm cadin această parte a țării, își manifestă încă o dată profundul lor atașament și recunoștința față de conducătorul nostru încercat, Partidul Comunist Român, față de secretarul său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu. In preajma măreței sărbători înscrisă cu litere de aur în istoria poporului nostru, raportăm cu mîndrie că, sub conducerea comitetului județean de partid, în consens cu marile prefaceri pe care le cunoaște județul în toate domeniile, mișcarea sportivă de pe aceste locuri străvechi a înregistrat progrese mari, cuprinzînd astăzi, aproape majoritatea tinerilor din orașe și sate, din întreprinderi și instituții, din școli și de pe șantiere. A crescut în acești ani, în amploare, sportul de masă. 153 de asociații sportive de pe cuprinsul județului organizează, în permanență, concursuri, întreceri pentru tineri, numai în 1970, desfășurîndu-se, cu o participare numeroasă, aproape 400 de duminici cultural - sportive. S-a dezvoltat, an de an, baza de masă a sportului de performanță, a crescut numărul de participanți și valoarea rezultatelor în diferite competiții pe care le organizăm la nivelul județului. La sfîrșitul cincinalului trecut, județul Botoșani avea 140 de secții afiliate la federațiile de specialitate, 1661 de sportivi legitimați și peste 2 000 sportivi clasificați. Aceștia, ca și alți tineri și copii, sunt îndrumați azi de peste 200 de instructori sportivi, 31 de antrenori și 190 de arbitri. Participarea sportivilor noștri, în anul care a trecut, la diferite concursuri și competiții, în ju-Prof. BORIS MUNTEANSCHI vicepreședinte al C. J. E. F. S. Botoșani (Continuare in pagina a II-a) șif Plecarea delegației sindicale din raionul Folești (R.S.S. Moldovenească) Ieri, s-a inapoiat la Boțești (R.S.S. Moldovenească) delegația sindicală a acestui raion, care a luat parte la manifestările ce au avut loc la Botoșani, prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 Mai. Delegația a vizitat, cu acest prilej, întreprinderi, complexe agricole, expoziții, muzee și case memoriale din județul nostru. In aceeași zi, a sosit la Botoșani, delegația sindicală județului nostru care a luat a parte la manifestările prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 Mai la Folești (R.S.S. Moldovenească). IN ACESTE ZILE PE OGOARE Plantarea legumelor In numeroase unități agricole, lucrările în legumicultura se desfășoară într-un ritm intens. La ferma agricolă de stat Victoria, care asigură aprovizionarea ritmică cu legume proaspete a magazinului specializat din Botoșani, lucrările sunt avansate. Șeful fermei, ing. Aurel Cramariuc, ne-a informat că pînă acum s-au plantat în cîmp 3 ha cu varză timpurie și de vară, iar pentru ardei și tomate, au fost pregătite 10 ha. Cu aceeași responsabilitate pentru producția de legume a acestui an se lucrează și în cooperativele agricole. La cooperativa agricolă din Botoșani de exemplu s-au asigurat răsaduri de bună calitate, repicate în ghivece nutritive și în brazde. Pentru producerea unor legume extratimpurii, sub îndrumarea competentă a brigadierului Mihai Prinț, cooperatorii au plantat castra*veți în brazde și în ghivece nutritive pe 2000 m.p., sub geamuri, roșii — pe 1000 m.p., vinete și ardei — pe 1000 m.p. Zilele acestea grădinarii au mai plantat în cîmp 1 ha cu varză timpurie. De altfel, legumicultorii din Botoșani au o bogată experiență în producerea legumelor extratimpurii și timpurii. Pînă acum au valorificat 14 000 legături de (Continuare in pagina a Ill-a)