Clopotul, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 3094-3171)

1971-05-05 / nr. 3123

între 2 — 8 mai, la SAVENI SĂPTĂMÎNA TEATRULUI DE AMATORI Duminică după - amiază, pe scena Casei de cultură din Săveni, la orele 18, spectacolul „Două amurguri“ de Vintilă Ornaru, prezentat de căminul cultural din Dorobanți a deschis săptămîna teatrului, în care­ se întrec formații ale artiștilor amatori din județ. La spectacolul inaugural au fost prezenți 300 de spectatori. Această acțiune, or­ganizată de Comitetul județean pentru cultură și artă Bo­toșani, este închinată glorioasei aniversări a semicentena­rului partidului. Am reținut din participarea la „Săptămîna teatrului de amatori“« Căminul cultural Bucecea, cu montajul „Pe tine te slăvim partid“ (text și regie Ștefan Pană) și piesa „Soarele a răsărit la miezul nopții“, de Victor Bîrlădea­­nu) formația căminului cult­ural din Liveni, comuna Ma­­noleasa, ce va aduce la rampă dramatizarea „C.F.R.“, după schița cu același nume, de I.L. Caragiale, „Banda lui Jia­­nu“ — teatru popular, în distribuția artiștilor amatori de la căminul cultural din comuna Unțeni. Casa de cultură din Dorohoi va fi prezentă pe scena ce găzduiește această ma­nifestare, eu „Sosesc diseară “ de Tudor Mușatescu ; un montaj literar dedicat jubileului partidului vor prezenta artiștii amatorii din Flăm­înzi; piesa „Comedie cu olteni“, de Gheorghe Vlad, va fi interpretată de tinerii din comuna Tudora. Casa de cultură din Săveni va fi prezentă la a­­ceastă manifestare cu piesa lui Al. Voitin „Oameni care tac“. LA BOTOȘANI SĂPTĂMÎNA FILMULUI ROMÂNESC In cinstea semicentenarului partidului, întreprinde­rea cinematografică județeană Botoșani, organizează „Săptămîna filmului românesc“. La Botoșani, această ac­țiune a debutat cu prezentarea, în premieră, a filmului românesc „Haiducii lui Șaptecai“, ce va rula, în această săptămîna, la cinematograful „Luceafărul“. Cinematogra­ful „Melodia“ se va înscrie în programul „Săptămînii fil­mului românesc“ începînd cu ziua de 6 mai, prezentînd filmele „Străinul“ și „Subteranul“. La celelalte cinemato­grafe din județ, la căminele culturale, au fost stabilite programe cu filme artistice românești, programe cu filme documentare, simpozioane și prezentări ale realizărilor obținute de cinematografia românească. Manifestări consacrate semicentenarului partidului OMAGIUL PIONIERILOR... Luni, sala Teatrului de stat „M. Eminescu“ a găz­duit întîlnirea pionierilor din municipiul Botoșani cu membrii birourilor comite­telor județean și municipal de partid. Ora 18,30. In holul teatru­lui, două coloane de pio­nieri îmbrăcați în frumoase costume naționale fac o căl­duroasă primire oaspeților în frunte cu tovarășul Gheorghe Ghinea, prim-se­­cretar al Comitetului jude­țean Botoșani al P.C.R. En­tuziasmul este amplificat în sala mare a teatrului unde sutele de purtători ai cra­vatelor roșii ovaționează: P.C.R.­ P.C.R.­ Moment so­lemn, dominat de sunetul trompetelor. Pioniera Bă­răgan Mirela rostește în cu­vinte emoționante urarea de bun venit oaspeților, expri­mă mulțumirea tuturor ace­lora care la vîrsta copilăriei se bucură de dreptul de a învăța, rostește angajamen­tul pionierilor din municipiu de a obține rezultate tot mai bune, de a deveni fii de nă­dejde ai patriei. In cuvîntul său, tovară­șul Gheorghe Ghinea a a­­preciat sincerele sentimente de dragoste, mulțumirea recunoștința pionierilor pen­și­tru Partidul Comunist Ro­mân, făurar al vieții noi și al copilăriei fericite. Inche­­indu-și cuvîntul cu deviza pionierească, din sute de piepturi primește răspun­sul : „Tot înainte II“. SPECTACOLUL PIONIERESC FESTIV „SLAVA PARTIDULUI“ Pionierii oferă buchete de flori conducătorilor de partid într-o atmosferă de entuziasm general. A urmat apoi un program artistic „SLAVĂ PARTIDU­LUI“ dedicat gloriosului ju­bileu, la care și-au dat con­cursul numeroși pionieri din municipiu și din ju­deț. Un montaj literar în care au fost ingenios pla­sate corurile acompaniate de orchestră, soliștii vocali, for­mația de chitare electrice a pionierilor din Coțușca, dansurile pionierilor din Roșiori și a celor din comu­na Vorona a oferit un reușit spectacol. Pe fundalul scenei, drapat cu steagul partidului și tri­colorul patriei, inscripția 1921 — 1971 subliniază vir­­sta de aur a partidului călit în luptele de clasă ale pro­letariatului tră. Evocînd din țară aoas­arii grei de luptă, versurile rostite de purtătorii cravatelor roșii capătă vibrații grave. De pe scenă răsună apoi cîn­­tece ce evocă dragostea pen­tru partid, munca de școlari și zilele de activități pio­nierești. Impresionant de dinamice au fost dansurile prezentate de pionierii din Vorona. Mărturie a preluă­rii bogatului folclor local, a­­ceste dansuri au adus pe scenă, prin micii mesageri, voia bună, frumusețea spi­rituală a oamenilor ce tră­iesc pe meleagurile botoșă­­nene. Sute de pionieri fluturînd trandafiri roșii și cravate purpurii, scandind au constituit tabloul „P.C.R.“ final,­ emoționant, cu care s-a în­cheiat această întîlnire. DUMITRU IVAN Secvență din spectacolul oma­gial prezentat de pionierii boto­șăneni EVOCĂRI CU DRAGOSTE ȘI RECUNOȘTINȚĂ Acum, în preajma măreței Sărbători de la 8 Mai, îmi amintesc cu emoție, dar și mîndrie, de anii grei ai ile­galității, cind am fost primit în partid, cînd am îndepli­nit unele sarcini din partea partidului nostru comunist. Sînt membru al partidului din 1935 și mi-am desfășu­rat activitatea în rîndul mun­citorilor brutari din Boto­șani, unde eram secretarul comitetului sindical. In acei ani grei, cînd mun­citorii din toate ramurile profesionale duceau o via­ță de mizerie, am luat legă­tura cu un nucleu al parti­dului, format din comuniș­tii : M. Hănțescu, Gh. Co­­hal, Rebeca Birnbaum, Vichi Ionescu și alții, cu ajutorul cărora am trecut la organi­zarea sindicatului muncito­rilor brutari. Intre acțiunile noastre re­vendicative amintesc faptul că am reușit să obținem din partea forurilor de atunci încheierea contractelor co­lective între patroni și mun­citori, care cuprindeau o se­rie de înlesniri ce ușurau munca și viața noastră. Multe acțiuni ale munci­torilor erau îndreptate în sprijinul și apărarea comu­niștilor, care luptau în con­diții foarte grele. Astfel, s-au organizat manifestații împo­triva proceselor intentate prof. P. Constantinescu-Iași a fondatorului potul“. Scarlat ziarului „Cio­Callimachi, condamnat pentru celebrele sale articole „Căderea Babi­­lonului“ și „Țara arde și ba­ba se piaptănă", am spriji­nit și organizat strîngerea fondurilor în cadrul Ajuto­rului Roșu, destinat deținu­ților politici și altele. In 1936 împreună cu alți 12 membri de partid care desfășurau activitate în rîn­dul sindicatelor au fost ju­decați și condamnați la ani grei de temniță. După aceas­a­ta, a urmat perioada neagră dictaturii antonesciene, cînd am fost internat în la­gărele din țară și din Ucrai­na. Ziua de 23 August 1944 ne-a adus eliberarea celor care am supraviețuit. Astăzi, la aniversarea se­micentenarului partidului văd împlinite năzuințele și speranțele lor, ale noastre, ale tuturor. Gîndurile mele, de vechi comunist, se îndreaptă cu dragoste și recunoștință că­tre partid, spre Comitetul Central, în frunte cu secre­tarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. ROZEN BERNARD membru de partid din ilegalitate ...Și AL ELEVILOR Cei care au fost prezenți la faza județeană a cultural , artistic al concursului elevilor din licee, fie pe scenă, fie în sală, au încercat emoții ine­rente marilor competiții. Artiștii amatori din licee, în majoritate, au oferit momente de deosebit nivel artistic, o­­bligîndu-ne pe acest conside­rent, a-i aminti măcar pe o parte dintre ei. Fără a face uz de aprecieri­le juriului, vom consemna mai întîi recitările Elenei Armașu (Liceul nr. 1 Dorohoi), Silviei Calistru (Liceul nr. 2 Dorohoi), a lui Corneliu Pascaru (Liceul Săveni), Janei Segal (Liceul „A.T. Laurian“) și a lui Con­stantin Strună (Liceul „M. Eminescu“). La soliștii de muzică popu­lară, am remarcat calitatea in­terpretării cîntăreților Ele­na Găleată (Liceul nr. 1 Do­rohoi), Grigore Bulboacă (Li­ceul Trușești) precum și a fluierașului Ion Culidiuc, tot de la Trușești. Au plăcut, de asemenea, formația de fluierași și grupul celor 20 vocal de la Liceul Vorniceni. Dintre soliștii de muzică u­șoară și orchestrele care i-au acompaniat au ieșit în eviden­ță Cornelia Bîdiu — Liceul nr. 1 Dorohoi, Nușa Szerdocz de la Liceul nr. 2 Dorohoi, or­chestra Diamandy a Liceului „M. Eminescu“ — Botoșani și CONCURSUL CULTURAL-ARTISTIC AL ELEVILOR DIN LICEE solista Electra Zducos, de Ia același liceu. In cadrul acestei manifes­tări culturale, dedicate apro­piatului semicentenar al P.C.R. s-au integrat perfect montajul literar „Din vremi de furtună, spre ani de lumi­nă“ prezentat de elevii Liceu­lui nr. 2 Dorohoi, pe un text propriu și montajul literar - muzical - coregrafic intitulat „Slavă partidului“, al elevilor de la Liceul Rădăuți-Prut. De asemenea, pentru inter­pretarea pieselor prezenta­te, amintim formațiile de tea­tru ale Liceului „A.T. Laurian“ și a Liceului nr. 2 Dorohoi. In continuare amintim echi­pa de dansuri a Liceului a­­gricol din Șendriceni dar mai ales pe cea a Liceului „M. E­­minescu“ din Botoșani, formată din 24 dansatori care au pre­zentat o suită de dansuri popu­lare moldovenești. Intenționat am lăsat la urmă în această înșiruire, formațiile de cor. Desigur, mai multe din­tre acestea au realizat o dis­tinsă interpretare artistică, dar cea mai înaltă cotă au atins-o două din ele: corul Liceului „M. Eminescu“, condus de profesorul George Timofte, și cel al Liceului pedagogic din Botoșani, dirijat de profe­sorul Gh. Cojocaru, care a demonstrat o strălucită pre­gătire artistică. In încheierea relatărilor, a­­preciem această manifestare, a cărei desfășurare a consti­tuit un fierbinte omagiu adus de elevi gloriosului jubileu al partidului. EUGEN HRUȘCÂ S-A ÎNCHEIAT ÎNTRECEREA FORMAȚIILOR CĂMINELOR CULTURALE DIALOG PE ACEEAȘI SCENĂ Pe lîngă numeroase alte ma­nifestări cultural - artistice, organizate de Comitetul jude­țean pentru cultură și artă în cinstea semicentenarului parti­dului, se numără și concursul „Dialog pe aceeași scenă“ în care au fost antrenate forma­țiile muzical - coregrafice brigăzile artistice ale cămine­și­lor culturale din județ. In urma acestei pasionante și interesante competiții artisti­ce, pe primele locuri s-au cla­sat căminele culturale din Vîr­­fu Cîmpului, Ripiceni, Tru­șești, Mihai Eminescu, Suha­­rău, George Enescu și Todi­­reni. Pentru activitatea depusă și competența de care au dat do­vadă în pregătirea formațiilor, merită a fi evidențiați Ștefan Noroc, Gheorghe Vasiliu, Ma­ria Gheorghiescu, Marin E­­pure, instructori artistici ai a­­cestor formații. Concursul a contribuit atît la creșterea numărului for­mațiilor artistice cît și la îm­bunătățirea calității specta­colelor pe care acestea le-au prezentat. GH. MARTINIUC CLOPOTUL • PAGINA 2 Școala populară de artă din Botoșani La invitația Comitetului ju­dețean pentru cultură și artă și la solicitarea societății li­­terar-istorice „N. Iorga“ a elevilor din Botoșani ne va vizita în curînd județul, ur­­mînd să conferențieze la Bo­toșani și Dorohoi, Eugen Cialîc, profesor la Universi­tatea populară din Capitală. Am avut o scurtă întreve­dere cu domnia sa, la Bucu­rești. Vechi prieten al mul­tor personalități pe care le-a evocat cu acest prilej, prin­tre care Ion Minulescu, Io­nel Teodoreanu, George Ba­­covia, Al. Cazaban, Fanait Istrati — trecuți astăzi în lumea umbrelor, Eugen Cia­lîc a răspuns amabil suges­tiei de a vorbi tinerilor din Botoșani pe tema „Prietenii mei — scriitorii“. Interlocutorul ne-a mai vizitat orașul în urmă cu peste trei decenii, la invita­ția marelui N. Iorga. — Eram student la drept. Facultatea mea nu avea nici o legătură cu catedra de Istorie universală pe care o ilustra Iorga. O dată am in­trat în sala a IV-a a Uni­versității unde profesorul ți­nea o prelegere „Papi și împărați“, intitulată Cucerit de elocvența sa, am deve­nit, pe nesimțite, elevul lui. Mai tîrziu am devenit prie­tenul lui. Cu trecerea ani­lor, am ajuns conferențiar universitar la catedra de drept roman. Atunci călăto­ream mult, ca și acum. Ior­ga venea la fiecare două săptămîni să-i povestesc im­presiile din călătoriile prin țară. — Și Botoșanii ? Cînd i-ați vizitat ? — Prin 1934 — 1935, îm­preună cu dr. Pompei Sa­­marian, membru corespon­dent al Academiei și prof. 10 MINUTE CU Eugen Cialîc, profesor la Universitatea populară din București Dumitru Pompei, savantul matematician, botoșănean și el prin origine. Eram invi­tații lui Iorga la Congresul Ligii Culturale care a avut loc în sala Teatrului Emi­nescu. Intre timp devenisem membru în comitetul Ligii Culturale, conferențiari la Vălenii de Munte, călăto­ream cu Iorga la toate con­gresele pe linie culturală ce aveau loc în țară. In orașul dv. am cunoscut-o pe coa­na Zulnia, mama savantului, pe Ecaterina Iorga — soția sa. Iorga ajunsese atunci în culmea notorietății, îmi a­­mintesc, de pildă, că profe­sorul Grondjais de la Uni­versitatea din Leyda, veni­se direct din Tibet, unde fă­cea cercetări științifice, a­­nume pentru a-l cunoaște pe Iorga. —Vă amintiți unele amă­nunte ale prezenței savantu­lui la Botoșani ? — Congresul s-a desfășu­rat sub patronajul lui Iorga. El cunoștea surprinzător de mulți botoșăneni, deși pără­sise orașul. Foști colegi de liceu, elevi și chiar profesori de-ai lui îl anturau. A vor­bit atunci despre „Tîrgul Botoșanilor“ și „Oameni de cultură ai Botoșanilor“ printre care a subliniat pre­zența în această geografie spirituală a lui Eminescu, Luchian și a altora... — Se apropie aniversarea centenarului Iorga. Veți vor­bi, probabil auditorilor din orașul în care s-a născut marele bărbat, despre per­sonalitatea sa. — Neapărat. Și dacă se va putea, le voi înfățișa scri­sori de la N. Iorga, autogra­fe, volume omagiale. Și, bine­înțeles, voi p vesti unele amintiri, puțin cunoscute, sau necunoscute încă. — Vă așteptăm așadar in orașul savantului... — Cu multă plăcere. La revedere pe 15 și 16 mai, DOREL SCHOR TELEVIZIUNE MIERCURI 5 MAI 1971 18.00 Deschiderea emi­siunii. Economie, știință conducere. Sistemul național de informatică și con­ducere. 18.20 „E pentru că pe lu­me partidul s-a năs­cut". 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 50 de ani în 50 de evocări. 20.25 Moment poetic. 20.35 „In această țară, comuniștii...“ (V): 21.25 Telecinemateca: GROPIȚE cu Shirley Temple, Frank Morgan. Regia William A. Seiter. 22.55 Telejurnalul de noapte. R­A­DI­O JOI ti MAI 1971 6.00 De la 6 la 9.30 7.00 Radiojurnal. 9.30 Odă limbii române. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Cîntece și jocuri din Muntenia. 11.00 Buletin de știri. 11.05 La microfon Will Tura. 11.15 Din țările socialiste. Re­portaj din R. S. Ceho­slovacă. 11.30 Recital Nicolae Florei. 12.00 Formația Dinu Șerbă­­nescu. 12.10 Fii slăvită, Românie ! — cîntece. 12.30 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.27 Rebus melodii. 14.30 Soliști și formații artis­tice ale caselor de cul­tură și ale căminelor culturale. 15.00 Buletin de știri. 15.05 In întîmpinarea centenarului P.C.R. semi­Programul partidului, programul nostru. 16.00 Radiojurnal Buletin meteo rutier. 16.30 Muzică ușoară de Liviu Ionescu și Ed­mond De­da. 16.50 Publicitate radio 17.00 Transmite antena tine­retului. Pretutindeni răspundem prezent ! 17.30 Concert de muzică popu­lară. Soliști Ana Paca­­tiuș, Felician Fărcașu și Dumitru Ciobanu 18.00 Orele serii 20.00 Tableta de seară de Pop Simion. 20.05 Zece melodii preferate. 21.00 Bijuterii muzicale • se­­­­lec­țiuni din opera „Fi­­delio“ de Beethoven. 21.30 Revista șlagărelor 22.00 Radiojurnal 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoastră, 23.00 Concert de seară, 24.00 Buletin de știri, 0.03—6.00 Estrada nocturnă. ANUNȚ 9 * 1­­ n conformitate cu normativul Ministerului Chimiei anul acesta se va ține o sesiune de examen pentru obținerea autorizației de instalatori în gaze petroliere lichefiate la 7-8 iunie a.c. Condițiile de admitere la examen și materialele din care vor fi examinați candidații sunt prevăzute în regulamentul de funcționare, art. 46, 48, 49, 59. Examenul are loc la sediul I.L.P.P. București, strada G-ral Budișteanu nr. 11 bis. sector . Pentru informații suplimentare, doritorii se pot adresa la I. L. P. P. București, serviciul gaze, la adresa susmențio­nată, telefon 17.42.10,

Next