Clopotul, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 3094-3171)
1971-05-05 / nr. 3123
între 2 — 8 mai, la SAVENI SĂPTĂMÎNA TEATRULUI DE AMATORI Duminică după - amiază, pe scena Casei de cultură din Săveni, la orele 18, spectacolul „Două amurguri“ de Vintilă Ornaru, prezentat de căminul cultural din Dorobanți a deschis săptămîna teatrului, în care se întrec formații ale artiștilor amatori din județ. La spectacolul inaugural au fost prezenți 300 de spectatori. Această acțiune, organizată de Comitetul județean pentru cultură și artă Botoșani, este închinată glorioasei aniversări a semicentenarului partidului. Am reținut din participarea la „Săptămîna teatrului de amatori“« Căminul cultural Bucecea, cu montajul „Pe tine te slăvim partid“ (text și regie Ștefan Pană) și piesa „Soarele a răsărit la miezul nopții“, de Victor Bîrlădeanu) formația căminului cultural din Liveni, comuna Manoleasa, ce va aduce la rampă dramatizarea „C.F.R.“, după schița cu același nume, de I.L. Caragiale, „Banda lui Jianu“ — teatru popular, în distribuția artiștilor amatori de la căminul cultural din comuna Unțeni. Casa de cultură din Dorohoi va fi prezentă pe scena ce găzduiește această manifestare, eu „Sosesc diseară “ de Tudor Mușatescu ; un montaj literar dedicat jubileului partidului vor prezenta artiștii amatorii din Flămînzi; piesa „Comedie cu olteni“, de Gheorghe Vlad, va fi interpretată de tinerii din comuna Tudora. Casa de cultură din Săveni va fi prezentă la această manifestare cu piesa lui Al. Voitin „Oameni care tac“. LA BOTOȘANI SĂPTĂMÎNA FILMULUI ROMÂNESC In cinstea semicentenarului partidului, întreprinderea cinematografică județeană Botoșani, organizează „Săptămîna filmului românesc“. La Botoșani, această acțiune a debutat cu prezentarea, în premieră, a filmului românesc „Haiducii lui Șaptecai“, ce va rula, în această săptămîna, la cinematograful „Luceafărul“. Cinematograful „Melodia“ se va înscrie în programul „Săptămînii filmului românesc“ începînd cu ziua de 6 mai, prezentînd filmele „Străinul“ și „Subteranul“. La celelalte cinematografe din județ, la căminele culturale, au fost stabilite programe cu filme artistice românești, programe cu filme documentare, simpozioane și prezentări ale realizărilor obținute de cinematografia românească. Manifestări consacrate semicentenarului partidului OMAGIUL PIONIERILOR... Luni, sala Teatrului de stat „M. Eminescu“ a găzduit întîlnirea pionierilor din municipiul Botoșani cu membrii birourilor comitetelor județean și municipal de partid. Ora 18,30. In holul teatrului, două coloane de pionieri îmbrăcați în frumoase costume naționale fac o călduroasă primire oaspeților în frunte cu tovarășul Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comitetului județean Botoșani al P.C.R. Entuziasmul este amplificat în sala mare a teatrului unde sutele de purtători ai cravatelor roșii ovaționează: P.C.R. P.C.R. Moment solemn, dominat de sunetul trompetelor. Pioniera Bărăgan Mirela rostește în cuvinte emoționante urarea de bun venit oaspeților, exprimă mulțumirea tuturor acelora care la vîrsta copilăriei se bucură de dreptul de a învăța, rostește angajamentul pionierilor din municipiu de a obține rezultate tot mai bune, de a deveni fii de nădejde ai patriei. In cuvîntul său, tovarășul Gheorghe Ghinea a apreciat sincerele sentimente de dragoste, mulțumirea recunoștința pionierilor penșitru Partidul Comunist Român, făurar al vieții noi și al copilăriei fericite. Incheindu-și cuvîntul cu deviza pionierească, din sute de piepturi primește răspunsul : „Tot înainte II“. SPECTACOLUL PIONIERESC FESTIV „SLAVA PARTIDULUI“ Pionierii oferă buchete de flori conducătorilor de partid într-o atmosferă de entuziasm general. A urmat apoi un program artistic „SLAVĂ PARTIDULUI“ dedicat gloriosului jubileu, la care și-au dat concursul numeroși pionieri din municipiu și din județ. Un montaj literar în care au fost ingenios plasate corurile acompaniate de orchestră, soliștii vocali, formația de chitare electrice a pionierilor din Coțușca, dansurile pionierilor din Roșiori și a celor din comuna Vorona a oferit un reușit spectacol. Pe fundalul scenei, drapat cu steagul partidului și tricolorul patriei, inscripția 1921 — 1971 subliniază virsta de aur a partidului călit în luptele de clasă ale proletariatului tră. Evocînd din țară aoasarii grei de luptă, versurile rostite de purtătorii cravatelor roșii capătă vibrații grave. De pe scenă răsună apoi cîntece ce evocă dragostea pentru partid, munca de școlari și zilele de activități pionierești. Impresionant de dinamice au fost dansurile prezentate de pionierii din Vorona. Mărturie a preluării bogatului folclor local, aceste dansuri au adus pe scenă, prin micii mesageri, voia bună, frumusețea spirituală a oamenilor ce trăiesc pe meleagurile botoșănene. Sute de pionieri fluturînd trandafiri roșii și cravate purpurii, scandind au constituit tabloul „P.C.R.“ final, emoționant, cu care s-a încheiat această întîlnire. DUMITRU IVAN Secvență din spectacolul omagial prezentat de pionierii botoșăneni EVOCĂRI CU DRAGOSTE ȘI RECUNOȘTINȚĂ Acum, în preajma măreței Sărbători de la 8 Mai, îmi amintesc cu emoție, dar și mîndrie, de anii grei ai ilegalității, cind am fost primit în partid, cînd am îndeplinit unele sarcini din partea partidului nostru comunist. Sînt membru al partidului din 1935 și mi-am desfășurat activitatea în rîndul muncitorilor brutari din Botoșani, unde eram secretarul comitetului sindical. In acei ani grei, cînd muncitorii din toate ramurile profesionale duceau o viață de mizerie, am luat legătura cu un nucleu al partidului, format din comuniștii : M. Hănțescu, Gh. Cohal, Rebeca Birnbaum, Vichi Ionescu și alții, cu ajutorul cărora am trecut la organizarea sindicatului muncitorilor brutari. Intre acțiunile noastre revendicative amintesc faptul că am reușit să obținem din partea forurilor de atunci încheierea contractelor colective între patroni și muncitori, care cuprindeau o serie de înlesniri ce ușurau munca și viața noastră. Multe acțiuni ale muncitorilor erau îndreptate în sprijinul și apărarea comuniștilor, care luptau în condiții foarte grele. Astfel, s-au organizat manifestații împotriva proceselor intentate prof. P. Constantinescu-Iași a fondatorului potul“. Scarlat ziarului „CioCallimachi, condamnat pentru celebrele sale articole „Căderea Babilonului“ și „Țara arde și baba se piaptănă", am sprijinit și organizat strîngerea fondurilor în cadrul Ajutorului Roșu, destinat deținuților politici și altele. In 1936 împreună cu alți 12 membri de partid care desfășurau activitate în rîndul sindicatelor au fost judecați și condamnați la ani grei de temniță. După aceasata, a urmat perioada neagră dictaturii antonesciene, cînd am fost internat în lagărele din țară și din Ucraina. Ziua de 23 August 1944 ne-a adus eliberarea celor care am supraviețuit. Astăzi, la aniversarea semicentenarului partidului văd împlinite năzuințele și speranțele lor, ale noastre, ale tuturor. Gîndurile mele, de vechi comunist, se îndreaptă cu dragoste și recunoștință către partid, spre Comitetul Central, în frunte cu secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. ROZEN BERNARD membru de partid din ilegalitate ...Și AL ELEVILOR Cei care au fost prezenți la faza județeană a cultural , artistic al concursului elevilor din licee, fie pe scenă, fie în sală, au încercat emoții inerente marilor competiții. Artiștii amatori din licee, în majoritate, au oferit momente de deosebit nivel artistic, obligîndu-ne pe acest considerent, a-i aminti măcar pe o parte dintre ei. Fără a face uz de aprecierile juriului, vom consemna mai întîi recitările Elenei Armașu (Liceul nr. 1 Dorohoi), Silviei Calistru (Liceul nr. 2 Dorohoi), a lui Corneliu Pascaru (Liceul Săveni), Janei Segal (Liceul „A.T. Laurian“) și a lui Constantin Strună (Liceul „M. Eminescu“). La soliștii de muzică populară, am remarcat calitatea interpretării cîntăreților Elena Găleată (Liceul nr. 1 Dorohoi), Grigore Bulboacă (Liceul Trușești) precum și a fluierașului Ion Culidiuc, tot de la Trușești. Au plăcut, de asemenea, formația de fluierași și grupul celor 20 vocal de la Liceul Vorniceni. Dintre soliștii de muzică ușoară și orchestrele care i-au acompaniat au ieșit în evidență Cornelia Bîdiu — Liceul nr. 1 Dorohoi, Nușa Szerdocz de la Liceul nr. 2 Dorohoi, orchestra Diamandy a Liceului „M. Eminescu“ — Botoșani și CONCURSUL CULTURAL-ARTISTIC AL ELEVILOR DIN LICEE solista Electra Zducos, de Ia același liceu. In cadrul acestei manifestări culturale, dedicate apropiatului semicentenar al P.C.R. s-au integrat perfect montajul literar „Din vremi de furtună, spre ani de lumină“ prezentat de elevii Liceului nr. 2 Dorohoi, pe un text propriu și montajul literar - muzical - coregrafic intitulat „Slavă partidului“, al elevilor de la Liceul Rădăuți-Prut. De asemenea, pentru interpretarea pieselor prezentate, amintim formațiile de teatru ale Liceului „A.T. Laurian“ și a Liceului nr. 2 Dorohoi. In continuare amintim echipa de dansuri a Liceului agricol din Șendriceni dar mai ales pe cea a Liceului „M. Eminescu“ din Botoșani, formată din 24 dansatori care au prezentat o suită de dansuri populare moldovenești. Intenționat am lăsat la urmă în această înșiruire, formațiile de cor. Desigur, mai multe dintre acestea au realizat o distinsă interpretare artistică, dar cea mai înaltă cotă au atins-o două din ele: corul Liceului „M. Eminescu“, condus de profesorul George Timofte, și cel al Liceului pedagogic din Botoșani, dirijat de profesorul Gh. Cojocaru, care a demonstrat o strălucită pregătire artistică. In încheierea relatărilor, apreciem această manifestare, a cărei desfășurare a constituit un fierbinte omagiu adus de elevi gloriosului jubileu al partidului. EUGEN HRUȘCÂ S-A ÎNCHEIAT ÎNTRECEREA FORMAȚIILOR CĂMINELOR CULTURALE DIALOG PE ACEEAȘI SCENĂ Pe lîngă numeroase alte manifestări cultural - artistice, organizate de Comitetul județean pentru cultură și artă în cinstea semicentenarului partidului, se numără și concursul „Dialog pe aceeași scenă“ în care au fost antrenate formațiile muzical - coregrafice brigăzile artistice ale cămineșilor culturale din județ. In urma acestei pasionante și interesante competiții artistice, pe primele locuri s-au clasat căminele culturale din Vîrfu Cîmpului, Ripiceni, Trușești, Mihai Eminescu, Suharău, George Enescu și Todireni. Pentru activitatea depusă și competența de care au dat dovadă în pregătirea formațiilor, merită a fi evidențiați Ștefan Noroc, Gheorghe Vasiliu, Maria Gheorghiescu, Marin Epure, instructori artistici ai acestor formații. Concursul a contribuit atît la creșterea numărului formațiilor artistice cît și la îmbunătățirea calității spectacolelor pe care acestea le-au prezentat. GH. MARTINIUC CLOPOTUL • PAGINA 2 Școala populară de artă din Botoșani La invitația Comitetului județean pentru cultură și artă și la solicitarea societății literar-istorice „N. Iorga“ a elevilor din Botoșani ne va vizita în curînd județul, urmînd să conferențieze la Botoșani și Dorohoi, Eugen Cialîc, profesor la Universitatea populară din Capitală. Am avut o scurtă întrevedere cu domnia sa, la București. Vechi prieten al multor personalități pe care le-a evocat cu acest prilej, printre care Ion Minulescu, Ionel Teodoreanu, George Bacovia, Al. Cazaban, Fanait Istrati — trecuți astăzi în lumea umbrelor, Eugen Cialîc a răspuns amabil sugestiei de a vorbi tinerilor din Botoșani pe tema „Prietenii mei — scriitorii“. Interlocutorul ne-a mai vizitat orașul în urmă cu peste trei decenii, la invitația marelui N. Iorga. — Eram student la drept. Facultatea mea nu avea nici o legătură cu catedra de Istorie universală pe care o ilustra Iorga. O dată am intrat în sala a IV-a a Universității unde profesorul ținea o prelegere „Papi și împărați“, intitulată Cucerit de elocvența sa, am devenit, pe nesimțite, elevul lui. Mai tîrziu am devenit prietenul lui. Cu trecerea anilor, am ajuns conferențiar universitar la catedra de drept roman. Atunci călătoream mult, ca și acum. Iorga venea la fiecare două săptămîni să-i povestesc impresiile din călătoriile prin țară. — Și Botoșanii ? Cînd i-ați vizitat ? — Prin 1934 — 1935, împreună cu dr. Pompei Samarian, membru corespondent al Academiei și prof. 10 MINUTE CU Eugen Cialîc, profesor la Universitatea populară din București Dumitru Pompei, savantul matematician, botoșănean și el prin origine. Eram invitații lui Iorga la Congresul Ligii Culturale care a avut loc în sala Teatrului Eminescu. Intre timp devenisem membru în comitetul Ligii Culturale, conferențiari la Vălenii de Munte, călătoream cu Iorga la toate congresele pe linie culturală ce aveau loc în țară. In orașul dv. am cunoscut-o pe coana Zulnia, mama savantului, pe Ecaterina Iorga — soția sa. Iorga ajunsese atunci în culmea notorietății, îmi amintesc, de pildă, că profesorul Grondjais de la Universitatea din Leyda, venise direct din Tibet, unde făcea cercetări științifice, anume pentru a-l cunoaște pe Iorga. —Vă amintiți unele amănunte ale prezenței savantului la Botoșani ? — Congresul s-a desfășurat sub patronajul lui Iorga. El cunoștea surprinzător de mulți botoșăneni, deși părăsise orașul. Foști colegi de liceu, elevi și chiar profesori de-ai lui îl anturau. A vorbit atunci despre „Tîrgul Botoșanilor“ și „Oameni de cultură ai Botoșanilor“ printre care a subliniat prezența în această geografie spirituală a lui Eminescu, Luchian și a altora... — Se apropie aniversarea centenarului Iorga. Veți vorbi, probabil auditorilor din orașul în care s-a născut marele bărbat, despre personalitatea sa. — Neapărat. Și dacă se va putea, le voi înfățișa scrisori de la N. Iorga, autografe, volume omagiale. Și, bineînțeles, voi p vesti unele amintiri, puțin cunoscute, sau necunoscute încă. — Vă așteptăm așadar in orașul savantului... — Cu multă plăcere. La revedere pe 15 și 16 mai, DOREL SCHOR TELEVIZIUNE MIERCURI 5 MAI 1971 18.00 Deschiderea emisiunii. Economie, știință conducere. Sistemul național de informatică și conducere. 18.20 „E pentru că pe lume partidul s-a născut". 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 50 de ani în 50 de evocări. 20.25 Moment poetic. 20.35 „In această țară, comuniștii...“ (V): 21.25 Telecinemateca: GROPIȚE cu Shirley Temple, Frank Morgan. Regia William A. Seiter. 22.55 Telejurnalul de noapte. RADIO JOI ti MAI 1971 6.00 De la 6 la 9.30 7.00 Radiojurnal. 9.30 Odă limbii române. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Cîntece și jocuri din Muntenia. 11.00 Buletin de știri. 11.05 La microfon Will Tura. 11.15 Din țările socialiste. Reportaj din R. S. Cehoslovacă. 11.30 Recital Nicolae Florei. 12.00 Formația Dinu Șerbănescu. 12.10 Fii slăvită, Românie ! — cîntece. 12.30 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.27 Rebus melodii. 14.30 Soliști și formații artistice ale caselor de cultură și ale căminelor culturale. 15.00 Buletin de știri. 15.05 In întîmpinarea centenarului P.C.R. semiProgramul partidului, programul nostru. 16.00 Radiojurnal Buletin meteo rutier. 16.30 Muzică ușoară de Liviu Ionescu și Edmond Deda. 16.50 Publicitate radio 17.00 Transmite antena tineretului. Pretutindeni răspundem prezent ! 17.30 Concert de muzică populară. Soliști Ana Pacatiuș, Felician Fărcașu și Dumitru Ciobanu 18.00 Orele serii 20.00 Tableta de seară de Pop Simion. 20.05 Zece melodii preferate. 21.00 Bijuterii muzicale • selecțiuni din opera „Fidelio“ de Beethoven. 21.30 Revista șlagărelor 22.00 Radiojurnal 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoastră, 23.00 Concert de seară, 24.00 Buletin de știri, 0.03—6.00 Estrada nocturnă. ANUNȚ 9 * 1 n conformitate cu normativul Ministerului Chimiei anul acesta se va ține o sesiune de examen pentru obținerea autorizației de instalatori în gaze petroliere lichefiate la 7-8 iunie a.c. Condițiile de admitere la examen și materialele din care vor fi examinați candidații sunt prevăzute în regulamentul de funcționare, art. 46, 48, 49, 59. Examenul are loc la sediul I.L.P.P. București, strada G-ral Budișteanu nr. 11 bis. sector . Pentru informații suplimentare, doritorii se pot adresa la I. L. P. P. București, serviciul gaze, la adresa susmenționată, telefon 17.42.10,