Clopotul, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 3094-3171)
1971-04-08 / nr. 3100
/ A x i 4 f Anul XXVII nr. 3100 joi 8 aprilie 1971 4 pagini 30 bani Mecanizatorul Dumitru Hronici de la ferma 23 Hănești lucrează cu un cuplu de grape la întreținerea ogoarelor de toamnă Fotografia : I. GAVRIL r în cadrul consiliului intercooperatist Dîngeni - accentul principal pe FOLOSIREA DEPLINA A TIMPULUI DE LUCRU Se pare că însămînțările din primăvara aceasta trebuie să le efectuăm sub amenințarea ploii, sau, în orice caz, între două ploi. In asemenea condiții, folosirea răgazului de timp prielnic se pune cu și mai multă tărie. Acest lucru a și constituit obiectul anchetei noastre în cooperativele agricole care compun consiliul intercooperatist Dîngeni. De la început, în legătură cu activitatea ce se desfășoară pe raza acestui consiliu, se impun precizate cîteva lucruri: mecanizatorii și cooperatorii au lucrat astfel în toamna trecută încît pentru primăvară nu le-a mai rămas nimic de arat, ceea ce constituie un merit deosebit. Evident că și acum au suficient de lucru : executarea grăparului ogoarelor pe circa 8 500 ha, pregătirea terenului și însămînțarea suprafeței respective, ca și întreținerea culturilor de toamnă și altele. După cum ne spune însă, dintru-nceput ing. Ștefan Biniuc, directorul S.M.A. Dîngeni, îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan nu ridică probleme de nerezolvat pentru lucrătorii din zona respectivă. Pentru aceasta s-au pregătit cu toată seriozitatea și mărturie stau rezultatele bune obținute de majoritatea cooperativelor agricole de producție. Pentru a sublinia valoarea deosebită a pregătirilor făcute, e de ajuns să amintim că o cooperativă agricolă, cum este cea din Hănești, care în fiecare primăvară se situa printre unitățile cu realizări minime, se află acum printre fruntașe , acolo s-a terminat de semănat ovăzul, borceagul, mazărea, orzul, lucerna, coreandru, s-au pregătit suprafețe însemnate pentru a trece la însămînțarea sfeclei și florii - soarelui. Dar și alte cooperative agricole au rezultate meritorii. La cooperativa agricolă din Dobîrceni au fost semănate peste 200 ha (s-au terminat de însămînțat macul, lucerna, borceagul, mazărea, orzul, ovăzul și amestecurile de plante pentru masă verde și s-a trecut din plin la semănatul sfeclei de zahăr), au fost pregătite peste 350 ha pentru sfeclă și floarea - soarelui, iar grăparul ogoarelor s-a făcut pe mai mult de 1000 ha. Președintele Gh. Lutic și ing. Marin Arsene verifică în permanență evoluția terenului și îndrumă mecanizatorii să intre la lucru pe fiecare porțiune zvmntată. Marți dimineața, în tarlaua de lîngă secția de mecanizare era încă umed, dar pe la amiază solul s-a zvîntat și atunci s-a dat dispoziție pentru a se intra la semănatul sfeclei. In felul acesta sînt folosite și jumătăți porțiunile de tarlale de zile, și zvritate în vederea grăbirii insămînțărilor, pe Un accent deosebit se pune calitatea lucrărilor. La Păun, însămînțările se execută intr-un pat germinativ de o calitate ireproșabilă. In acest scop sînt folosite pe larg combinatoarele, mașini de producție românească cu excelente calități de prelucrare a solului. Tractoristul Dumitru Bunduc de la Dobîrceni și Gheorghe Bălosu, președintele cooperativei agricole de la Păun, au avut numai cuvinte de laudă la adresa calităților acestei mașini, care o fac atît de solicitată în toate cooperativele agricole. De reținut că pina la ora actuală în medie pe raza S.M.A. Dîngeni, cu fiecare combinator din cele 3 existente au fost prelucrate peste 100 de halat germinativ destinat culturilor de primăvară. In general, se poate vorbi, în actuala campanie, în cadrul consiliului intercooperatist Dîngeni, de o bună folosire a mașinilor : în raidul nostru n-am întîlnit nici o mașină, nici un tractor staționînd datorită unor defecțiuni grave, ceea ce constituie un merit al mecanizatorilor în ceea ce privește executarea reparațiilor. La Mihălășeni, Pădureni și Păun toate tractoarele se aflau în cîmp la lucru. Pentru grăbirea visămînțărilor, în cooperativele agricole sînt folosite în mare măsură și atelajele, fie la semănat, fie la grăpat dar în special la tăvălugii suprafețele semănate cu sfeclă. Am întîlnit pe cîmp numeroși oameni harnici, care executau lucrări de calitate. Printre ei am reținut pe mecanizatorii Dumitru Petrescu și Mihai Saradan, pe cooperatorii uteciști Constantin Sîrbu și Dumitru Scînteie de la Pădureni ș.a. Dacă în general există interes pentru folosirea timpului de lucru, nu trebuie trasă concluzia că nu mai sunt și anumite lipsuri, ce impietează asupra ritmului însămînțărilor, că nu se poate realiza mai mult și mai bine. Chiar la Dobîrceni, unde am arătat ce rezultate bune s-au obținut, nu întotdeauna lucrările „se lea IOAN MAXIMIU” (Continuare în pagina a [UNK]-■) REPER .. PASIONAȚII SOLITARI Auzim de existența in vreo localitate, la vreo școală sau altundeva, a unor pasionați de ocupații extraprofesionale, cărora le merge vestea : un contabil culegător de folclor ; un profesor , norocos arheolog, botanist cu ierbare celebre sau mecanic ingenios, cu mină de aur, un inginer agronom priceput la aparate de zbor și proprietar al unei bogate colecții de versiuni miniaturale ale păsărilor de argint. Unii dintre acești maeștri au, însă, uneori, o meteahnă : singuri se pleacă asupra monedei cu efigie elenică, singuri răsfoiesc un in folio sau admiră un lepidopter, singuri... Rugați să vină in fața copiilor, a pionierilor, a unui tineret capabil și dispus să recepționeze oricare din nobilele pasiuni, unii dintre ei își flutură scurt pasiunea în dreapta și în strigă, îi laudă frumusețea și ... atît. Nu toți atrag ucenicii, nu-și fac confrați din copiii care se extaziază în fața maestrului, nu transmit și altora pasiunea și priceperea lor. Bucuroși ar fi, acești copii, să le intre în laborator, să scormonească și să cioplească împreună, să ia parte la munca lor, să fie membri ai cercului de ornitologie, de sculptură în lemn, de planorism. Să-i ajutăm să pătrundă aceste taine ! EUGEN HRUȘCA EUGEN HRUȘCA ^ Vernisaj Ieri, în sala galeriei de artă a muzeului din Botoșani, a avut loc vernisajul expoziției artiștilor plastici din municipiu. Iată numele expozanților : Al. Pleșca, A. M. Agripa, Teodor Valenciuc, Aurelian Deniță, Gh. Popescu, Valentina Popescu—Șurț, Victor Foca, Constantin Chiorăscu, Nicolae Băndărău, Doina Elena Zabulovici. PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITIVA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN 1 Redacția ți administrația Calea Națională nr. 261 Botoșani Secțiile economică și culturală — 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — 11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația — 12372 Telefoane Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 11725 Secretariatul de redacție — 12075 1921 1971 Frămîntatul deceniu al IV- lea din istoria României se caracterizează, între altele, prin puternica afirmare și continua dezvoltare a mișcării antifasciste și antirăzboinice, conduse și îndrumate de Partidul Comunist Român, forța politică cea mai consecventă în lupta împotriva primejdiei fascismului și a războiului. Partidul Comunist Român a fost singurul partid din România care a desfășurat în această perioadă o amplă muncă organizatorică și propagandistică pentru închegarea unității de acțiune a clasei muncitoare și strîngerea tuturor păturilor sociale și democratice, amenințate de pericolul fascist și de război, într-un larg front antifascist. In acest sens, el a inițiat și condus o serie de organizații legale de masă ca Mișcarea antirăzboinică (1932 — 1933), Comitetul național antifascist (1933—1934), Liga muncii (1933 — 1934), Amicii U.R.S.S. (1934), Liga contra prejudecăților (1935), Blocul democratic (1935 — 1936), Comitetul pentru apărarea antifasciștilor (1935 — 1937), Frontul studențesc democrat (1936 — 1938), Uniunea Democratică (1937 — 1938), Mișcarea pentru congresul mondial al tineretului (1938) și multe altele, dintre care unele avînd o largă dezvoltare pe întreg cuprinsul țării. Toate aceste organizații, ca și Frontul plugarilor sau Madersul, care au activat de la o vreme și ilegal, au înlesnit propagarea în mase a ideologiei progresiste și au acționat, sub conducerea P.C.R., pentru apărarea intereselor cetățenești și a independenței țării într-o perioadă cînd acestea erau puternic amenințate. Apărută în legătură cu mișcarea mondială împotriva războiului inițiată de Romain Rolland și Henry Barbusse, prin apelul din aprilie 1932, mișcarea antirăzboinică din România s-a dezvoltat rapid, extinzîndu-se în întreaga țară. Alături de crearea Comitetului de luptă împotriva războiului și de apariția unor publicații, la București, Iași, Cluj și Brașov au loc întruniri și demonstrații. Intensificarea mișcării antifasciste pe plan internațional după venirea la putere a lui Hitler, în ianuarie 1933, dă impuls mișcării similare din țara noastră ai cărei reprezentanți participă la congresele antifasciste de la Paris — din 1933 și 1934. In preajma pregătirii primului congres, Partidul Comunist din România lansează un manifest și traduce și răspîndește ilegal literatura străină cu privire la acest eveniment. Pe formarea comitetului de lîngă inițiativă, care a hotărît participarea unui delegat român congres, a luat naștere Comitetatul național antifascist, cu secții la Iași, Cluj, Brașov, Galați și în alte orașe, editîndu-se, în aceeași vreme, ziare și reviste cu caracter antifascist. In același timp, au luat ființă Comitetul feminin antifascist și Comitetul tineretului antifascist. In septembrie 1934, după ce avuseseră loc și unele demonstrații antifasciste, are loc la București conferința pe țară a Comitetului național antifascist: îngrijorat de amploarea mișcării de, guvernul recurge antifascism numai la dizolvarea organizațiilor cu caracter antifascist, dar și la înscenarea unor procese în cîteva din orașele mari ale țării. In aceste condiții, ia ființă Comitetul de apărare a antifasciștilor care, în anii 1935 — 1936, desfășoară ample acțiuni pentru stingerea proceselor intentate comuniștilor, antifasciștilor și democraților. In aceeași vreme, în fața intensificării fascismului în Europa, Partidul Comunist din România lansează ideea formării Frontului popular. La 6 decembrie 1935, la Țebea, lîngă mormîntul lui Avram Iancu și gorunul lui Horia, a fost semnat, astfel, un pact de front popular între Frontul plugarilor, Blocul democratic și Partidul Socialist (Popovici), care „s-au legat organizatoric să apere cu puteri unite și în deplină înțelegere libertățile pentru care poporul românesc de pretutindeni, în decursul vremurilor, a sacrificat sîngele celor mai buni dintre fiii săi“. Faptul a avut un mare ecou în țară, așa încît la alegerile parțiale pentru Camera deputaților din Hunedoara și Mehedinți, din februarie 1936, candidații Frontului popular au fost aleși în dauna celor susținuți de guvern. In anii 1936 — 1938, dar mai ales în perioada dictaturii regale septembrie (februarie 1938 — 1940), pericolul fascizării țării se accentuează, iar libertățile și drepturile cetățenești, ca și posibilitățile de acțiune legală se restrâng tot mai mult. Mobilizarea tuturor forțelor patriotice la lupta pentru doborîrea laturii regale a constituit dicîn această perioadă una din sarcinile principale ale P.C.R. Pătrunzînd în breslele nou înființate în locul sindicatelor, comuniștii au organizat, împotriva conducătorilor oportuniști ai breslelor, acțiuni cu caracter economic și politic, precum demonstrațiile și grevele de la unele întreprinderi din București (Arsenal, Metaloglobus, Mociornița etc.), Iași, Arad și alte orașe. P.C.R. s-a aflat, permanent în frun t. CAPRARU (Continuare in pagino a lll-a) PARTIDUL COMUNIST ROMÂN stegar al intereselor naționale fundamentale ale poporului român EXPOZIȚIE CU VINZARE Vineri, sîmbătă și duminică, in unitatea „Braserie — cofetărie“ din Botoșani a fost organizată o expoziție de preparate culinare și de cofetărie. Prezentînd o gamă largă de produse cu specific regional, foarte multe din ele necuprinse în vreun rețetat de specialitate, expoziția cu vînzare a T.A.P.L. Botoșani s-a bucurat de un deosebit succes. LUCRĂRI DE MODERNIZARE Pînă la 1 Mai a.c., piața Mihai Eminescu din Botoșani își va schimba înfățișarea datorită lucrărilor de modernizare care au și început. Etapa I a lucrărilor cuprinde crearea unor alei de circulație auto și pietonale, amenajarea unor spații verzi cu gazon, flori și arbuști. Tot în această perioadă se va rezolva și iluminatul pieții, conceput într-o modalitate modernă. ȘEDINȚA DE LUCRU LA D.G.A.I.A.S.A. Consiliul direcției generale de agricultură, în cadrul unei ședințe de lucru a dezbătut și aprobat programul principalelor acțiuni ce vor fi întreprinse anul acesta în agricultura județului nostru, precum și planul de muncă pe trimestrul II — 1971. De asemenea, a discutat și aprobat etapa I privind studiile de profilare a producției vegetale și animale în cooperativele agricole, precum și un proiect de studiu — cadru, referitor la organizarea și funcționarea unei asociații în cadrul unui consiliu intercooperatist, privind creșterea și exploatarea taurinelor. Vasile Finașcu, tehnician C.T.C., împreună cu șeful secției Aurel Amariei și muncitorul Alexandru Stanciu controlînd calitatea ramelor capace pentru export de la secția turnătorie a I. I. L. Botoșani Fotografia : I. VALENTIN In întîmpinarea gloriosului jubileu INDUSTRIA JUDEȚULUI ȘI-A ÎNDEPLINIT ANGAJAMENTUL PENTRU PRIMA ETAPA Datele centralizate de Direcția județeană de statistică privind îndeplinirea indicatorilor planului de stat pe trimestrul I a.c. ne confirmă obținerea unor rezultate de prestigiu de către toate colectivele de muncă din economia județului. S-a înregistrat depășirea producției globale industriale cu 4,9 la sută realizată în totalitate pe vității seama creșterii productimuncii. Succese similare s-au înregistrat și la Cifrele de mai sus arată că o mare parte dintre colectivele noastre de muncă (excepție discordantă făcînd-o cooperația meșteșugărească), au depășit încă de pe acum nivelele restul indicatorilor economici precum și la alte activități (export — 130,6 la sută, desfaceri de mărfuri cu amănuntul — 108,2 la sută etc.). Un rezultat care semnifică hotărîrea și dorința lucrătorilor din industria județului de a întâmpina sărbătorirea a 5 decenii de la înființarea Partidului Comunist Român cu rezultate dintre cele mai bune îl constituie faptul că față de angajamentul luat în întrecere pentru perioada II — 8 V 1971 la producția marfă, de angajamentelor asumate primei etape. Este adevărat că de ani de zile pentru majoritatea întreprinderilor noastre a devenit o obișnuință din a-și îndepli6 672 mii lei, unitățile industriale din județ au realizat, în primele 3 luni, 11 454 mii lei, adică aproape dublul angajamentului inițial. Pentru a evidenția în mod direct eforturile unităților economice, concretizate în producții suplimentare, redăm mai jos situația de pînă acum la producția marfă și productivitatea muncii la principalele unități economice, în comparație cu angajamentele luate în întrecere, aferente primei etape : 11 — 8 V a.c. m, lună de lună, sarcinile de producție, dar trebuie de remarcat că în nici o perioadă anterioară nu s-a mai înregis(Continuare în pagina a lll-a| Realizarea an- Angajament gajamentului la produc- Sporul de la productivitatea productivi-Unitatea Angajament ția marfă muncii tate peste 1 I—8 V a.c. — plus sau 1 I—8 V angajament (mii lei) minus (mii (lei pe lei pe _________________________________________________lei)________salariat) salariat) Total județ 6672 11454 623 007 din care : Uzinele textile 850 1936 222 204 Fb. de confecții Botoșani 960 194 719 127 Fb. de confecții Dorohoi 400 46 624 71 întreprinderea minieră Miorcani 300 144 1536 696 Fb. de zahăr Bucecea — 264 __ 184 întreprinderea de industrializare a laptelui 375 875 1598 4268 Uzina de fabricație, reparații, montaj 400 54 1081 149 1.J. L. „Flamura roșie“ 300 999 497 853 1.1. L. Dorohoi 700 582 1203 1620 întreprinderea de morărit și panificație 300 2037 742 5659 U. J- C. M,________________________524 93 — _