Clopotul, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 3094-3171)

1971-05-04 / nr. 3122

A. ■f i In secția finisaj a Uzinelor textile „Moldova“ Botoșani Fotografia : I. NEGREA Pentru folosirea mai completă și in tot cursul anului a forței de muncă După cum este cunoscut, de curînd a fost adoptată Le­gea privind organizarea și dezvoltarea activităților in­dustriale, de prelucrare a produselor agricole, con­strucții și prestări de servicii, care creează un cadru deose­bit de favorabil pentru ca a­­cestea să cunoască amploarea cuvenită și în cooperativele agricole. Pornind de la indica­țiile cuprinse în expunerea to­varășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru de la C. C. al P.C.R., din noiembrie 1970, cooperativele agricole din ju­dețul Botoșani și-au planificat pentru anul 1971 să execute un volum de lucrări de peste 112 milioane lei. Recent, aceste probleme a­u făcut obiectivul analizei consiliului U.J.C.A.P., a biroului său executiv, care au ajuns la concluzia că pre­vederile inițiale — pe baza studiului făcut în teren — pot fi mult majorate. Ca urmare, cooperativele agricole și-au suplimentat planul de venituri pe 1971 cu încă 13 milioane lei. In sectorul activităților indus­triale și prestatoare de servi­cii urmează să fie cuprinși, în total, în anul acesta circa 18500 cooperatori din care peste 5 000 cu activitate perma­nentă. O atenție specială se acordă producerii materialelor de con­strucții, sector din care urmea­ză să se realizeze peste 10,1 milioane lei. Fabricarea a peste 6 milioane cărămizi la 25 co­operative agricole (Botoșani, Călărași, Răuseni, Ștefănești etc.), preocupă în mod special unitățile, fiind luate de pe acum o serie de măsuri pregătitoare. Din calculele preliminare re­zultă că se va putea obține cărămidă arsă la un preț de cost convenabil, realizîn­­du-se și un însemnat benefi­ciu j 34 de cooperative. și-au planificat, să confecționeze pre­fabricate din beton (tuburi, stîlpi, spalieri, dale etc.). In această acțiune sînt angajate — unele au și trecut la lucru­— cooperativele agricole din Tu­dora, Crasnaleuca, Todireni, Ungureni etc. Ținînd seama de solicitările mari din partea cooperative­lor agricole și a populației ru­rale pentru var, cit și de faptul că există surse de materii pri­me, s-a planificat ca 5 unități de pe malul Prutului să produ­că 320 tone var, activitate la care s-au și obținut de acum unele rezultate. De asemenea, cooperativele și-au mai plani­ficat să extragă piatră și balast, să confecționeze plase din sîr­­mă și din stuf, să prelucreze cherestea etc. In județul nostru există o bună experiență în privința prelucrării și semiindustriali­­zării produselor agricole, vege­tale și animaliere. Valoarea producției globale rezultate din aceste activități se va ridica la 91,2 milioane lei. Cooperative­le agricole din N. Bălcescu, Cristești, Botoșani, Roma etc. și-au propus să valorifice astfel toate legumele și fructele ce­ vor apare ca disponibile consumului în stare proaspătă. Se are în vedere pe această cale producerea a 10 tone bulion, 20 tone murături, pre­cum și a unor importante can­tități de prune uscate, care ur­mează să fie valorificate prin magazinul intercooper­atist. Alte activități prevăzute : vini­­ficarea strugurilor, prepararea furajelor, prelucrarea diferite­lor piei de animale. Uniunea județeană a cooperativelor a­­gricole va sprijini unitățile­ în pregătirea utilajelor, amena­jarea spațiilor necesare, pre­gătirea cadrelor, va organiza CONSTANTIN MUSTAȚA vicepreședinte GH. COVATARU secretarul comisiei de propa­gandă a U.J.C.A.P. Botoșani (Continuare în pagina a II-a) ACTIVITATI DIVERSE EFICIENTE r MĂRITAIA RĂSPLATĂ Am citit, în ziua apariției, Hotărîrea Comitetului Central al partidului cu privire la unele măsuri de îm­bunătățire a condițiilor de viață a membrilor coopera­tivelor agricole de producție și în memoria mea afectivă s-a redeșteptat un chip despre care am scris cîndva. Era o bătrînă foarte bătrînă și am întilnit-o peregrinînd pe alte meleaguri îndepărtate, într-o documentare de demult. Bătrina își usca pe un acoperiș o duzină de coșuri și i-am cerut să-mi vîndă unul. „Este pentru bărbatu-meu, a zis ea cu glas stins, și bărbatu-meu e internat la spi­tal“. Nu mai adaug nimic despre cele ce știam sau imi închipuiam că știu atunci despre spitalizarea țăranilor. Mi s-au fixat în minte prevederile­­ recentei Hotărîri. Adică toți acești oameni, cooperatorii de pe ogoare, își vor vedea de sănătate, în unitățile spitalicești și în stațiunile de tratament și odihnă, alături de ceilalți sa­lariați, în mod gratuit. Femeile de la cîmpie care așteap­tă nașterea copiilor lor, viitori harnici cetățeni și­ con­structori ai acestei societăți, vor primi cuvenitele ajutoa­re materiale. Bătrînilor, in decurs de un cincinal, li s-a majorat pensia de cîteva ori, substanțial. Este răsplata pentru munca neobosită a țăranilor de a spori avuția țării, a poporului. Așa cum partidul l-a învățat, poporul le dă țăranilor, acum, din ceea ce are, din avuția împreu­nă făcută. Este multă noblețe și dreptate în această re­lație. Fiecare prevedere a Hotărîrii subliniază încă o dată, în contemporaneitate, nu altceva decit cea mai profundă umanitate a politicii partidului comunist. Și nu știu cum să vă spun, mi se pare că nici nu m-am întîlnit vreodată cu bătrînă aceea care pregătea merinde pentru bărbatul ei, nesănătos, internat intr-un spital de pe alte melea­guri. ALEXEI RUDEANU 1 ir Pe ultimele suprafețe desti­nate culturii porumbului se aplică îngrășăminte chimice NOUR „ȘTAFETA SEMICENTEN­ARULUI“ In după-amiaza zilei de Mai, profesorul Boris Muntean- 2 schi, vicepreședinte al C.J.E.F.S. Botoșani a prezentat, pe stadi­onul „Arini“ din Suceava, me­sajul sportivilor din județ cu ocazia „Ștafetei semicentena­rului“. De aici, mesajul va fi preluat de sportivii suceveni și dus mai departe, la Piatra Neamț. In București, ștafeta va ajunge în ziua de 8 mai 1971. 1 Simpozioane Organizația județeană Botoșani a Asociației juriștilor a organizat un simpozion dedicat semi­centenarului Partidului Comunist Român. In ca­drul simpozionului s-au prezentat comunicările : „Orientarea programati­că a mișcării muncito­rești la începutul seco­lului al XX-lea. Crearea P.C.R.“, de Victor Pată, președintele Tribunalu­lui județean, „Răspândi­rea ideilor socialiste pe teritoriul județului Bo­toșani", de Constantin Lungu, adjunct al procuror - șef procuraturii județene, și „Rolul P. C. R. în dezvoltarea dreptului“ de Vladimir Mogîrzan, procuror. La simpozion au parti­cipat membrii asociației juriștilor, alți salariați. Terț 1, sediul Inspecto­ratului județean de mi­liție Botoșani a avut loc un simpozion la care au luat parte ofițeri, subofițeri, angajați ci­vili din cadrul inspecto­ratului județean și mili­ției municipale. In­ca­(Continuare în pag. III) Redacția și administrația Calea Națională nr. 261 Botoșani Telefoane Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 11725 Secretariatul de redacție — 12075 Secțiile economică și culturală — 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — 11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația — 12372 PA TRI0TISMUL filonul vital al poeziei noastre Substanță intrinsecă vieții fiecărui popor, sentimentul pa­triotic a luminat și luminează prin timp trecerea generațiilor, dîndu-le conștiința puterii co­lectivității, acel sunet specific național care îmbogățește în permanență spiritualitatea uni­versală. Fiecare neam și-a fău­rit, o dată cu propria-i istorie, și cîntecul său, în care și-a o­­glindit cu fidelitate sufletul și aspirațiile, bucuriile și dureri­le. Așa după cum antica Hel­­iadă nu poate fi concepută fă­ră Iliada și Odiseea nici Româ­nia n-ar exista fără nemuritoa­rele ei legende, balade și doine în care vibrează, par ca în har­­pe de aur, sufletul nostru vechi de două milenii, munții, codrii, apele și șesurile noastre, tot ce mișcă-n țara asta. Testamentul Văcărescului grăind despre creșterea limbii românești și-a patriei cinstire, Răsunetul Ar­dealului de Andrei Mureșianu și Hora Unirii așa cum ne-a dat-o Alecsandri (ambele ex­primând aceeași conștiință na­țională redeșteptată), Ruinurile Tîrgoviștei al acelui meteor ce s-a numit Cîrlova, Umbra lui Mircea la Cozia — capodopera lui Alexandrescu — și întrea­ga lirică a Bolintineanului,­­ ia­­­tă, într-o ochire fugitivă, cîțiva din pilonii pe care s-a ridicat edificiul poeziei noastre mo­derne. Este suficientă o cit de suma­ră evaluare retrospectivă spre a ne da seama că aproape nu există poet a cărui liră să nu fi fost iluminată de cîntecul dragostei de tată. Mai mult de­cit toți, Eminescu a trăit încă din adolescență, cu o ardoare de HARALAMBIE ȚUGUI nemaiîntilnită, sentimentul pa­triei, începînd cu acea candidă și avîntată Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie ori cu Epigonii și culminînd cu scînteietoarele versuri din Scrisoarea a IlI-a. Dar care vers din Eminescu nu este îmbibat pînă-n cea mai in­timă fibră de flacăra sacră a patriotismului, de acea vibra­ție unică, cu pecete româneas­că lesne de recunoscut pînă și în­­ traducerile în­­ alte limbi? Nu mai departe, transpunerile în maghiară și germană citite pe scena Teatrului Național din Iași, în toamna trecută, de către eminentul traducător ti­mișorean Zoltán Franyo, în ca­drul celui de-al doilea Festival de poezie „M. Eminescu“, au demonstrat în chip magistral această notă specifică a liricii Luceafărului. Negreșit, Emines­cu a avut, datorită intuiției sa­le geniale și contopirii spiritu­lui său cu nemuritorul spirit național, cea mai puternică și elocventă conștiință a valorii sentimentului du­r pe planuri patriotic, trăin­­și dimensiuni unice de la adorația naturii ro­mânești în cadrul căruia se simte fericit cu toată neferici­rea sa, pînă la glorificarea vi­tejiei poporului necruțătoare satiră sau cea mai împotriva celor ce pătează frumusețea morală a acestuia. Privit în acest sens mai larg, patriotismul poeziei în plan devine esență a estetic și nu o dată își împletește rădăcinile cu cele ale socialului. Exterior marilor frămîntări și avînturi sociale rămîne doar falsul pa­triotism, de paradă, cu senti­ment mimat și nu trăit auten­tic. Și­ce distanță enormă de la versurile acestora fără trăire în ele și pînă la sincerul clocot al sufletului și pămîntului ro­mânesc din cîntecele lui Coș­­buc, din clamarea profetică a lui Goga, din neogoitul murmur al poeziei ce învăluie la tot pa­sul proza lui Sadoveanu ! Și tot așa, nu se poate trece ne­observat faptul că din aceeași sevă a iubirii de patrie au țîș­­nit multe din cele mai realiza­te poeme ale lui Lucian Blaga, Ion Pillat și V. Voiculescu, cu­ceritoarea poezie din reporta­jele unice ca valoare literară ale lui Geo Bogza. Dacă frămîntările ce au pre­mers revoluția de la 1848 din Principate și Ardeal, urmate de lupta pentru unire și crearea statului național român au con­tribuit la realizarea unei valo­roase poezii, ea însăși slujind aceste mărețe idealuri, nu mai puțin în perioada dinaintea E­­liberării și după aceasta lirica noastră s-a îmbogățit, și se îmbogățește mereu cu noi di­mensiuni. Lupta partidului pentru făurirea unei patrii în­floritoare inspiră adevărate imnuri în care sunt glorificate realizările poporului condus de către acesta. Nume precum cele ale unor scriitori de frun­te ca : Tudor Arghezi, Otilia Cazimir, Victor Eftimiu, De­­mostene Botez, Zaharia Stan­­cu, Eusebiu Camilar, M.R. Pa­­raschivescu, Radu Boureanu,­­Continuare in pagina a IlI-a! SPORTIVII ÎNTÎMPINĂ SEMICENTENARUL Aniversînd semicentenarul partidului, marea sărbătoare a întregului nostru popor, spor­tivii, antrenorii, profesorii de educație fizică, activiștii spor­tivi din județul Botoșani, ală­­turîndu-se oa­menilor muncii entuziasm ca­din această parte a țării, își manifestă în­că o dată profundul lor atașa­ment și recunoștința față de conducătorul nostru încercat, Partidul Comunist Român, față de secretarul său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu. In preajma măreței sărbă­tori înscrisă cu litere de aur în istoria poporului nostru, rapor­tăm cu mîndrie că, sub con­ducerea comitetului județean de partid, în consens cu mari­le prefaceri pe care le cunoaș­te județul în toate domeniile, mișcarea sportivă de pe aces­te locuri străvechi a înregis­trat progrese mari, cuprinzînd astăzi, aproape majoritatea ti­nerilor din orașe și sate, din întreprinderi și instituții, din școli și de pe șantiere. A crescut în acești ani, în amploare, sportul de masă. 153 de asociații sportive de pe cu­prinsul județului organizează, în permanență, concursuri, în­treceri pentru tineri, numai în 1970, desfășurîndu-se, cu o participare numeroasă, aproa­pe 400 de duminici cultural - sportive. S-a dezvoltat, an de an, baza de masă a sportului de performanță, a crescut nu­mărul de participanți și va­loarea rezultatelor în diferite competiții pe care le organi­zăm la nivelul județului. La sfîrșitul cincinalului trecut, județul Botoșani avea 140 de secții afiliate la federațiile de specialitate, 1661 de sportivi legitimați și peste 2 000 spor­tivi clasificați. Aceștia, ca și alți tineri și­ copii, sunt îndru­mați azi de peste 200 de instructori sportivi, 31 de an­trenori și 190 de arbitri. Par­ticiparea sportivilor noștri, în anul care a trecut, la diferite concursuri și competiții, în ju-Prof. BORIS MUNTEANSCHI vicepreședinte al C. J. E. F. S. Botoșani (Continuare in pagina a II-a) șif Plecarea delegației sindicale din raionul Folești (R.S.S.­­ Moldovenească) Ieri, s-a inapoiat la Boțești (R.S.S. Moldovenească) delega­ția sindicală a acestui raion, care a luat parte la manifestă­rile ce au avut loc la Botoșani, prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 Mai. Delegația a vizitat, cu acest prilej, întreprinderi, complexe agricole, expoziții, muzee și case memoriale din județul nostru. In aceeași zi, a sosit la Bo­toșani, delegația sindicală județului nostru care a luat a parte la manifestările prilejui­te de sărbătorirea zilei de 1 Mai la Folești (R.S.S. Moldo­venească). IN ACESTE ZILE PE OGOARE Plantarea legumelor In numeroase unități agri­cole, lucrările în legumicultu­ra se desfășoară într-un ritm intens. La ferma agricolă de stat Victoria, care asigură a­­provizionarea ritmică cu legu­me proaspete a magazinului specializat din Botoșani, lu­crările sunt avansate. Șeful fermei, ing. Aurel Cramariuc, ne-a informat că pînă acum s-au plantat în cîmp 3 ha cu varză timpurie și de vară, iar pentru ardei și tomate, au fost pregătite 10 ha. Cu aceeași responsabilitate pentru producția de legume a acestui an se lucrează și în cooperativele agricole. La co­operativa agricolă din Boto­șani de exemplu s-au asigurat răsaduri de bună calitate, re­­picate în ghivece nutritive și în brazde. Pentru producerea unor legume extratimpurii, sub îndrumarea competentă a brigadierului Mihai Prinț, cooperatorii au plantat castra*­veți în brazde și în ghivece nutritive pe 2000 m.p., sub geamuri, roșii — pe 1000 m.p., vinete și ardei — pe 1000 m.p. Zilele acestea grădinarii au mai plantat în cîmp 1 ha cu varză timpurie. De altfel, le­­gumicultorii din Botoșani au o bogată experiență în produ­cerea legumelor extratimpu­rii și timpurii. Pînă acum au valorificat 14 000 legături de (Continuare in pagina a Ill-a)

Next