Clopotul, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 3094-3171)
1971-05-05 / nr. 3123
[AAJ * , Anul XXVII nr. 3123 miercuri 5 mai 1971 4 pagini 30 bani Sala Teatrului de stat „Mihai Eminescu“, din Botoșani, care găzduiește festivitatea consacrată mărețului jubileu — aniversarea a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român — este pavoazată sărbătorește. Pe fundalul scenei, flancat de cifrele 1921 — 1971, indicând anii care marchează gloriosul semicentenar, se află desfășurat steagul roșu de luptă și stema partidului. In sală au luat loc membri ai birourilor comitetelor județean și municipal de partid, ai comitetelor executive ale consiliilor populare județean și municipal, activiști de partid și de stat, muncitori, țărani cooperatori, oameni ai muncii din diferite localități ale județului. Intîmpinați cu aplauze, în prezidiul adunării iau loc tovarășii Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular Jean, Ioan Papară, judeDumitru Breabăn, Bratu Păun, secretari ai Comitetului județean de partid, Octavian Cratchi, prim vicepreședinte al Consiliului popular județean, Constantin Kirea, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, președintele Consiliului popular municipal, Ion Coman, membru al biroului Comitetului județean de partid, președintele Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, Gheorghe Zală, președintele Consiliului județean al U.G.S.R., Ion Dragomir, prim-secretar al Comitetului județean Botoșani al U.T.C., Petru Bobilcă, membru al biroului Comitetului județean de partid, membru de partid din ilegalitate, Alexandru D. Faliboga, membru de partid din anul 1921, Lercă, textilistă, Agripina Doina Lungu, medic. Eugenia Cojocaru, profesoară la Școala generală nr. 11 Botoșani, Elisabeta Fantu, președinta comitetului sindicatului de la Uzinele textile „Moldova“, Toader Tiron, ofițer, Dumitru Blaj, directorul Fabricii de zahăr „Siretul“ Bucecea, Mihai Bîrliga, Erou al Muncii Socialiste, președintele cooperativei agricole din Roma, Petru Ojog, primarul comunei Santa Mare. Tovarășul Constantin furea, deschizînd adunarea festivă consacrată gloriosului jubileu, a dat cuvîntul tovarășului Gheorghe Ghinea. Participanții la adunare au ovaționat îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru conducerea sa încercată în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru succesele prezente și viitoare pe care le obțin sub conducerea partidului oamenii muncii din această parte a țării în activitatea harnică ce o desfășoară în înfăptuirea sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al partidului. Cu prilejul sărbătoririi mărețului semicentenar al partidului, oamenii muncii din județul (Continuare în pag. III) PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITIVA I CU PRILEJUL SEMICENTENARULUI PARTIDULUI ADUNAREA FESTIVĂ DE LA BOTOȘANI Cuvîntarea tovarășului GHEORGHE GHINEA Stimați tovarăși. La 8 Mai se împlinesc 50 de ani de cînd pe pămîntul României s-a născut eroicul și gloriosul nostru Partid Comunist Român. Sintetizînd tot ceea ce a avut mai bun, mai progresist poporul nostru în istoria sa milenară, partidul comuniștilor a devenit în cele 5 decenii inima și conștiința întregii noastre națiuni, stegarul călăuzitor al luptei închinată cu dăruire fericirii poporului, împlinirii idealurilor lui nobile de libertate națională și socială, de progres și civilizație. De ziua mărețului semicentenar noi, oamenii muncii din județul Botoșani, la fel ca toți cei ce trăiesc, și muncesc in România socialistă, ne îndreptăm gîndurile și inimile, cu dragoste și recunoștință către încercatul nostru partid, către Comitetul său Central în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, manifestindu-ne adeziunea deplină față de politica sa înțeleaptă, hotărîrea ca și de- acum înainte, neabătut, să nu precupețim nici un efort pentru edificarea socialistă a patriei, pentru făurirea noului destin al națiunii române. Cu prilejul acestei istorice sărbători îngăduiți-mi, dragi tovarăși, să transmit în numele Comitetului județean de partid calde felicitări celor aproape 34 de mii de comuniști din județ, tuturor muncitorilor și țăranilor, intelectualilor, celorlalte categorii de oameni, care cu brațele și cu mintea lor au înfăptuit și înfăptuiesc cu succes, pe aceste meleaguri, politica partidului, să vă urez noi și însemnate victorii în muncă, sănătate și fericire în viața personală. Mărețul jubileu al partidului constituie pentru noi un prilej de evocare a glorioaselor tradiții revoluționare ale poporului român, ale mișcării muncitorești, de trecere în revistă a mărețelor realizări dobîndite de poporul nostru sub conducerea comuniștilor. „Prin întreaga sa activitate — sublinia recent tovarășul Nicolae Ceaușescu — Partidul Comunist Român s-a afirmat ca exponent fidel al intereselor clasei muncitoare, ale tuturor oamenilor muncii din patria noastră, conducînd cu succes opera complexă, multilaterală de trecere de la orînduirea capitalistă la socialism, de edificare a noii societăți în care își găsesc întruchiparea năzuințele cele mai înalte de libertate națională și socială ale poporului român". , Partidul Comunist Român a întruchipat într-o sinteză organică, cele mai înalte idealuri ale luptei de secole pe care poporul nostru a dus-o pentru a-și păstra ființa sa, pentru libertate socială și națională. In noul partid născut din realitățile românești, în 1921 și-au găsit oglindirea năzuințele răsculaților de la Bobîlna și a participanților la războiul țărănesc din 1514, a celor care s-au jertfit la Rovine, Războieni sau Câlugăreni, idealurile revoluționarilor de la 1848, și din epoca Unirii, a celor căzuți pe redutele de la Grivița, Rahova și Smîrdan pentru cucerirea independenței României, a miilor de țărani care au plătit cu sîngele lor uriașa ridicare la luptă din 1907, a acelor viteji fii ai patriei care în 1917 au știut să înfrunte cu un eroism legendar dușmanul la Mărășești,, Mărăști și Oituz, a tuturor acelor care în decursul secolelor s-au ridicat la luptă pentru a-și apăra vatra strămoșească, pentru a-și făuri o viață mai bună. După ce a arătat că constituirea Partidului Comunist Român a marcat o cotitură istorică în dezvoltarea mișcării muncitorești din țara noastră, vorbitorul s-a oprit asupra tradițiilor mișcării muncitorești. Mișcarea muncitorească din România — a spus el — are vechi și bogate tradiții revoluționare ; ea s-a afirmat în viața politică a țării în a doua jumătate a secolului al XIX- lea, venind neîntîrziat în contact cu ideile socialismului, cu concepția marxistă despre lume și societate, acționînd ca o puternică forță motrice a progresului social. Detașament activ al proletariatului mondial, mișcarea muncitorească din România a dezvoltat largi legături de solidaritate cu clasa muncitoare din alte țări, a avut contact, prin reprezentanții săi cu prima internațională comunistă făurită de Marx și Engels, a fost apreciată de însuși fondatorii comunismului științific. Vorbind despre înființarea, în 1893, a P.S.D.M.R., despre solidaritatea proletariatului român cu M.R.S.D., despre greva generală din 1920, în continuare, vorbitorul a spus : In focul luptei de clasă crește conștiința politică a oamenilor muncii, se intensifică procesul de clarificare ideologică în mișcarea muncitorească. Tezele reformiste, oportuniste ale social - democrației de dreapta sînt combătute și respinse, reliefîndu-se necesitatea fundamentării marxist - leniniste a acțiunilor clasei muncitoare și asigurării conducerii ei revoluționare. Prinde tot mai mult teren ideea transformării într-un partid comunist a vechiului partid socialist prin preluarea a tot ce acesta avea pozitiv în experiența și tradițiile sale. Se formează treptat convingerea că această transformare, o dată cu afilierea la Internaționala a III-a, implică schimbări profunde în viața internă și în structura partidului, în țelurile și metodele sale de activitate. La 8 Mai 1921 are loc Congresul istoric care consfințește crearea Partidului Comunist Român, detașamentul de avangardă marxist - leninist al clasei noastre muncitoare. Lupta revoluționară a maselor asuprite și exploatate se ridică astfel pe o treaptă superioară, deschizînd noi perspective evoluției întregii vieți, socialpolitice a țării. „Continuînd lupta de veacuri pentru eliberarea socială și națională, cele mai bune tradiții ale mișcării muncitorești și socialiste din România, — arăta tovarășul "Nicolae Ceaușescu șipărtdul comunist este în noile condiții istorice exponentul fidel al întregului popor“. Sub conducerea partidului comunist, clasa muncitoare s-a afirmat în anii următori ca principala forță a emancipării societății românești, a progresului social și național. Cei aproape 50 de mii de membri ai partidului comunist tenți în momentul creării existate, exponenți ai intereselor vitale ale proletariatului, țărănimii muncitoare și intelectualității progresiste, ale poporului român și naționalităților conlocuitoare, exercitau o puternică influență în masele largi ale celor ce muncesc. Tocmai de aceea regimul burghezo - moșieresc a interzis prin lege Partidul Comunist Român, la scurt timp de la crearea sa. Arătînd că în anii grei ai ilegalității, Partidul Comunist Român s-a manifestat ca cea mai înaintată forță politică din țară, a organizat și a condus mari bătălii de clasă, și-a spus cuvîntul în toate problemele importante ce frămîntau viața economică și social - politică a României, tovarășul Gheorghe Ghinea a spus : Imbinînd cu măiestrie munca ilegală cu forme și mijloace legale de activitate partidul a creat, a condus sau influențat în anii de după scoaterea sa în afara legii peste 60 de organizații de masă și peste 500 de organe de presă prin intermediul cărora și-a făcut cunoscut programul de luptă și a mobilizat masele la înfăptuirea lui. Cele mai glorioase pagini din istoria luptelor de clasă purtate în România sunt legate de numele și de existența Partidului Comunist Român. Partidul a organizat și a condus largi acțiuni de luptă împotriva ofensivei patronale în anii 1922 — 1928. Vor rămîne pentru totdeauna , în memoria poporului român asemenea epopei înscrise la loc de cinste în istoria noastră națională cum au fost luptele de la Lupeni din august 1929, întregul șir al bătăliilor de clasă care au urmat și care au culminat cu eroicele lupte muncitorești din ianuarie — februarie 1933, lupta împotriva fascismului etc. Unul din mărețele acte istorice ce vor rămîne nepieritoare în conștiința poporului român acoperind pentru totdeauna de glorie partidul nostru comunist este organizarea și conducerea insurecției armate din august 1944. Dînd glas frămîntărilor și aspirațiilor uriașei majorități a națiunii, partidul comunist a reușit să coalizeze cele mai largi forțe sociale, patriotice, democratice, progresiste, cadrele militare și armata și să asigure răsturnarea dictaturii militaro - fasciste, întoarcerea armelor împotriva Germaniei. Cot la cot cu armata sovietică, care a purtat pe umerii săi greul războiului antifascist, armata română a luptat eroic pentru eliberarea întregului teritoriu al țării, pînă la înfrîngerea definitivă a dușmanului. După ce a arătat că insurecția armată marchează în istoria patriei un moment de cotitură, începutul unei noi perioade revoluționare, vorbitorul a trecut în revistă principalele momente ale făuririi regimului democrat - popular în țara noastră, ale trecerii la construirea noii orînduiri —: socialismul, înfăptuirea misiunii istorice , a proletariatului în etapa nouă, a revoluției socialiste — a spus tovarășul Gheorghe Ghinea — a impus unificarea organizatorică și politică a clasei muncitoare, crearea unui partid marxist - leninist unic de avangardă al celor ce muncesc. .Crearea Partidului Muncitoresc Român în februarie 1948, reprezintă o însemnată victorie politică a forțelor revoluționare din țara noastră, împlinind o imperioasă necesitate istorică determinată de lupta pentru cucerirea puterii și transformarea socialistă a societății românești. Partidul Comunist Român care include astăzi în rîndurile sale peste 2.100.000 de membri și-a cîștigat prestigiul de care se bucură și locul diriguitor în evoluția națiunii noastre socialiste prin grele lupte și jertfe, prin slujirea (Continuare în pagina a III-a) Prezidiul adunării festive ÎN ACESTE ZILE PE OGOARE în sIiMrile DE PRIMĂVARĂ Ploile din ultimele zile au împiedicat desfășurarea în continuare a lucrărilor la semănat, dar sînt agricole foarte bune pentru cei ce s-au grăbit și au pus la timp sămînța în pămînt. Este îmbucurător faptul că în 94 cooperative agricole s-a încheiat semănatul porumbului. Pînă la 3 mai a.c. •— așa cum rezultă din datele centralizate la Direcția generală a agriculturii — au fost însămînțate 158.410 ha, adică 95 la sută din suprafața planificată. Practic au mai rămas de însămințat cu porumb 5129 ha, cele mai mari suprafețe fiind deținute de cooperativele agricole Călărași, Bălușeni, Copălău, Șendriceni, Hilișeu, Ibănești, Liveni, Cîndești, Corni, Vorniceni,, Cordăreni și Dimăcheni. De asemenea, mai sunt suprafețe mici de teren chiar în acele cooperative, agricole în care se consideră încheiată această lucrare (ochiuri pe unele tarlale unde terenul a avut exces de umiditate) ce vor trebui de însămîntat în următoarele zile. Timpul permite să se însămînțeze și ultimele culturi în epoca a doua. Cooperativele agricole din Roma, Movila Ruptă, Crasnaleuca, Mileanca au însămințat cu fasole și soia aproape în întregime suprafețele planificate. Insămînțarea acestor culturi trebuie grăbită întrucît la fasole în cultură pură s-au realizat abia:307 ha din 2849 ha planificate, iar la soia 115 ha din 1770 ha prevăzute în plan. Cooperativele agricole Broscăuți, Arborea, Liveni, Coțușca, Săveni, Vorniceni — sînt numai cîteva din unitățile ce au de însămințat suprafețe mai mari cu fasole și soia. Se impune, deci, un ultim efort pentru ca în zilele următoare să se încheie semănatul culturilor de primăvară. pe Redăm precipitațiile căzute metru pătrat în cîteva centre din județ în zilele de 1, 2 și 3 mai pînă la ora 7, comunicate de stația meteorologică •• Fundu fierul — 28 litri, Darabani— 26 litri, Mileanca — 21 litri, Dorohoi și G. Enescu, cîte 19 litri, Dobîrceni — 16 litri, Avrămeni — 14 litri, Roma — 13 litri, Sulița — 10 litri, Cucorăni — 9 litri, Botoșani și Gorbănești, cîte 7 litri, Poiana, Vorona și Tudora, cîte 5 litri, Răuseni — 2 litri. Redacția d [UNK]administrație Calea Națională nr. 261 Botoșani Telefoane Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 11725 secretariatul de redacție — 12075 Secțiile economică și culturală — 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — 11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația — 12372 S.M.A. Săveni. Me canicul Dumitru Cojocaru la locul de muncă Fotografia: S. BLUMENTHAL * LA DOROHOI Expoziția realizărilor industriei locale In aceste zile care preced glorioasa aniversare a semicentenarului Partidului Comunist Român, la Dorohoi, a fost inaugurată o interesantă expoziție — cu caracter permanent — care oglindește sintetic, prin exponatele prezentate, dezvoltarea în ultimii ani a industriei locale, care ocupă un loc important în producția industrială a orașului Dorohoi. Expoziția este organizată chiar la sediul întreprinderii dorohoiene și își propune drept scop să sondeze, pe această cale, gusturile și cerințele populației. înscrisă în vasta acțiune de diversificare a produselor în care este angajată întreaga industrie a județului, inclusiv industria locală, expoziția I.I.L. Dorohoi prezintă, alături de unele produse tradiționale care au dus faima întreprinderii nu numai peste hotarele județului ci chiar și peste granițele țării (cărămizi, covoare, tuburi ceramice, produse din ceramică neagră de la Mihăileni, coșuri din împletituri de nuiele, site etc.) și o serie de articole și sortimente noi de bunuri de consum — deosebit de căutate de populație — care vor fi lansate în fabricația de serie, cum ar fi : ciocane din lemn pentru bătut carne, funduri pentru mămăligă, coșuri pentru rufe, bătătoare pentru covoare, coșuri pentru lemne ș.a. Ideea ni se pare cu atît mai meritorie, cu cît gama largă a produselor noi vizează valorificarea mai bună a rezervelor locale de materii prime și materiale, a deșeurilor rezultate din activitatea de bază a secțiilor întreprinderii. Noua expoziție — așa cum a fost ea concepută și organizată — merită să se bucure și de atenția reprezentanților comerțului de stat și cooperatist din județul nostru. Pentru luni, aceștia au fost invitați să viziteze expoziția, urmînd ca ulterior să se perfecteze contractele, pe baza cărora industria locală să lanseze în fabricație și să livreze comerțului noile produse. Așa cum am mai exprimat-o cu alte ocazii, am dori ca drumul de la expoziție la raft să și fie cît mai scurt. H REZULTATELE CONCURSULUI ANI DE MUNCĂ ȘI DE SUCCESE SUB CONDUCEREA PARTIDULUI‘ 1 și In cinstea semicentenarului Partidului Comunist Român, redacția ziarului. „Clopotul“ a organizat un concurs pentru cele mai bune corespondențe (informații, note, reportaje, schițe, portrete, fotografii) pe tema „Ani de muncă, și de succese sub conducerea, partidului". Pentru stabilirea cîștigătorilor concursului, juriul a luat în considerație corespondența primită și publicată în ziar în perioada 1 martie — 30 aprilie a.c. Conform regulamentului, a punctajului pe care l-au obținut corespondenții, s-au stabilit următorii cîștigători : — premiul I, în valoare de 700 lei — Maria Amurăriței, Dorohoi ; — două premii II, în valoare fiecare de 500 lei — C. T Grădinaru — sat Nichiteni, comuna Coțușca și Mihai Funduianu — Uzmnele textile „Moldova“ Botoșani — trei premii III, in valoare fiecare de cîte 250 lei — Gheorghe Irimia, comitetul județean U.T.C. Lupu — Vorona Haralambie și Franț Iamșec — Săveni. S-au acordat 20 mențiuni constînd din abonamente pe timp de un an la ziarul „Clopotul“ următorilor corespondenți : Nicolae I. Bichel — comuna Românești, Constantin Darie — comuna Ștefănești, Tănase Rodica — elevă, Liceul economic, Botoșani, Constantin Aghiorghiesei — consiliul județean al organizației pionierilor, Vlad Bejenaru — sat Ionășeni, comuna Trușești, Ion Dîrvaru — comuna Ungureni, Ioan Budeanu — comuna Urițeni, Mihai Gheorghe — comuna Corlăteni, Gheorghe Iațu și Mihai I. Ciopec, comuna Viișoara, Ilie Pascal — comuna Mitoc, Gheorghe Ciobotaru — comuna Coțușca, Alecu Pintilie — sat Călinești, comuna Bucecea, Dumitru P. Grădinaru — comuna Albești, Aurica Lupu — Uzinele textile „Moldova" Botoșani, Constantin Rusu — consiliul popular județean, Mihai Burduja — Exploatarea electroenergetică Botoșani, Guță Giogloman — Direcția județeană de drumuri și poduri, Mihai Șovan — Inspectoratul miliției județului Botoșani și Petru C. Lucachi — comuna Ștefănești. Mulțumind tuturor participanților la concurs, juriul invită pe toți cîștigătorii să participe la festivitatea de premiere care va avea loc în ziua de 9 mai a.c., orele 9, la sediul redacției „Clopotul“ din Botoșani, Calea Națională nr. 261