Clopotul, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 3094-3171)

1971-05-05 / nr. 3123

[A­AJ * , Anul XXVII nr. 3123 miercuri 5 mai 1971 4 pagini 30 bani Sala Teatrului de stat „Mihai Eminescu“, din Botoșani, care găzduiește festivitatea consacrată mărețului jubileu — a­­niversarea a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român — este pavoazată sărbătorește. Pe fundalul scenei, flan­cat de cifrele 1921 — 1971, indicând anii care marchează gloriosul se­micentenar, se află des­fășurat steagul roșu de luptă și stema partidu­lui. In sală au luat loc membri ai birourilor comitetelor județean și municipal de partid, ai comitetelor executive ale consiliilor populare ju­dețean și municipal, activiști de partid și de stat, muncitori, țărani cooperatori, oameni ai muncii din diferite lo­calități ale județului. Intîmpinați cu aplauze, în prezidiul adunării iau loc tovarășii Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Con­siliului popular Jean, Ioan Papară, jude­Du­mitru Breabăn, Bratu Păun, secretari ai Comi­tetului județean de partid, Octavian Cratchi, prim vicepreședinte al Consiliului popular jude­țean, Constantin K­irea, prim-secretar al Comite­tului municipal de partid, președintele Con­siliului popular munici­pal, Ion Coman, membru al biroului Comitetului județean de partid, pre­ședintele Uniunii ju­dețene a cooperativelor agricole de producție, Gheorghe Zală, preșe­dintele Consiliului jude­țean al U.G.S.R., Ion Dragomir, prim-secretar al Comitetului județean Botoșani al U.T.C., Petru Bobilcă, membru al bi­roului Comitetului ju­dețean de partid, membru de partid din ilegalitate, Alexandru D. Faliboga, membru de partid din anul 1921, Lercă, textilistă, Agripina Doina Lungu, medic. Eugenia Cojocaru, profesoară la Școala generală nr. 11 Botoșani, Elisabeta Fan­­tu, președinta comitetu­lui sindicatului de la Uzinele textile „Moldo­va“, Toader Tiron, ofițer, Dumitru Blaj, directorul Fabricii de zahăr „Sire­tul“ Bucecea, Mihai Bîr­­liga, Erou al Muncii So­cialiste, președintele co­operativei agricole din Roma, Petru Ojog, pri­marul comunei Santa Mare. Tovarășul Constantin furea, deschizînd aduna­rea festivă consacrată gloriosului jubileu, a dat cuvîntul tovarășului Gheorghe Ghinea. Participanții la adu­nare au ovaționat înde­lung pentru Partidul Comunist Român, pentru conducerea sa încercată în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, pen­tru succesele prezente și viitoare pe care le obțin sub conducerea partidu­lui oamenii muncii din această parte a țării în activitatea harnică ce o desfășoară în înfăptuirea sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al partidului. Cu prilejul sărbători­rii mărețului semicente­nar al partidului, oame­nii muncii din județul (Continuare în pag. III) PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI­VA I CU PRILEJUL SEMICENTENARULUI PARTIDULUI ADUNAREA FESTIVĂ DE LA BOTOȘANI Cuvîntarea tovarășului GHEORGHE GHINEA Stimați tovarăși. La 8 Mai se împlinesc 50 de ani de cînd pe pămîntul Ro­mâniei s-a născut eroicul și gloriosul nostru Partid Comu­nist Român. Sintetizînd tot ceea ce a avut mai bun, mai progresist poporul nostru în istoria sa milenară, partidul comuniștilor a devenit în cele 5 decenii inima și conștiința întregii noastre națiuni, stega­rul călăuzitor al luptei închi­nată cu dăruire fericirii popo­rului, împlinirii idealurilor lui nobile de libertate națională și socială, de progres și civi­lizație. De ziua mărețului semi­centenar noi, oamenii muncii din județul Botoșani, la fel ca toți cei ce trăiesc, și muncesc in România socialistă, ne în­dreptăm gîndurile și­ inimile, cu dragoste și recunoștință către încercatul nostru partid, către Comitetul său Central în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, manifestindu-ne a­­deziunea deplină față de poli­tica sa înțeleaptă, hotărîrea ca și de- acum înainte, neabătut, să nu precupețim nici un e­­fort pentru edificarea socialis­tă a patriei, pentru făurirea noului destin al națiunii ro­mâne. Cu prilejul acestei istorice sărbători îngăduiți-mi, dragi tovarăși, să transmit în nume­le Comitetului județean de partid calde felicitări celor a­­proape 34 de mii de comuniști din județ, tuturor muncitorilor și țăranilor, intelectualilor, ce­lorlalte categorii de oameni, care cu brațele și cu mintea lor au înfăptuit și înfăptuiesc cu succes, pe aceste meleaguri, politica partidului, să vă urez noi și însemnate victorii în muncă, sănătate și fericire în viața personală. Mărețul jubileu al partidu­lui constituie pentru noi un prilej de evocare a glorioase­lor tradiții revoluționare ale poporului român, ale mișcării muncitorești, de trecere în re­vistă a mărețelor realizări do­­bîndite de poporul nostru sub conducerea comuniștilor. „Prin întreaga sa activitate — subli­nia recent tovarășul Nicolae Ceaușescu — Partidul Comu­nist Român s-a afirmat ca ex­ponent fidel al intereselor clasei muncitoare, ale tuturor oamenilor muncii din patria noastră, conducînd cu succes opera complexă, multilaterală de trecere de la orîndu­irea ca­­­pitalistă la socialism, de edifi­care a noii societăți în care își găsesc întruchiparea năzu­ințele cele mai înalte de liber­tate națională și socială ale poporului român". , Partidul Comunist Român a întruchipat într-o sinteză orga­nică, cele mai înalte idealuri ale luptei de secole pe care po­porul nostru a dus-o pentru a-și păstra ființa sa, pentru li­bertate socială și națională. In noul partid născut din reali­tățile românești, în 1921 și-au găsit oglindirea năzuințele răsculaților de la Bobîlna și a participanților la războiul țărănesc din 1514, a celor care s-au jertfit la Rovine, Războ­­ieni sau Câlugăreni, idealurile revoluționarilor de la 1848, și din epoca Unirii, a celor căzuți pe redutele de la Grivița, Ra­hova și Smîrdan pentru cuce­rirea independenței României, a miilor de țărani care au plă­tit cu sîngele lor uriașa ridi­care la luptă din 1907, a ace­lor viteji fii ai patriei care în 1917 au știut să înfrunte cu un eroism legendar dușmanul la Mărășești,, Mărăști și Oituz, a tuturor acelor care în decursul secolelor s-au ridicat la luptă pentru a-și apăra vatra stră­moșească, pentru a-și făuri o viață mai bună. După ce a arătat că consti­tuirea Partidului Comunist Ro­mân a marcat o cotitură is­torică în dezvoltarea mișcării muncitorești din țara noastră, vorbitorul s-a oprit asupra tra­dițiilor mișcării muncitorești. Mișcarea muncitorească din România — a spus el — are vechi și bogate tradiții revo­luționare ; ea s-a afirmat în viața politică a țării în a doua jumătate a secolului al XIX- lea, venind neîntîrziat în con­tact cu ideile socialismului, cu concepția marxistă despre lume și societate, acționînd ca o pu­ternică forță motrice a progre­sului social. Detașament activ al proletariatului mondial, mișcarea muncitorească din România a dezvoltat largi le­gături de solidaritate cu clasa muncitoare din alte țări, a a­­vut contact, prin reprezentan­ții săi cu prima internațională comunistă făurită de Marx și Engels, a fost apreciată de în­suși fondatorii comunismului științific. Vorbind despre înființarea, în 1893, a P.S.D.M.R., despre solidaritatea proletariatului ro­­­mân cu M.R.S.D., despre greva generală din 1920, în continua­re, vorbitorul a spus : In focul luptei de clasă crește conștiin­ța politică a oamenilor muncii, se intensifică procesul de cla­rificare ideologică în mișcarea muncitorească. Tezele refor­miste, oportuniste ale social - democrației de dreapta sînt combătute și respinse, reliefîn­­du-se necesitatea fundamentă­rii marxist - leniniste a­­ acțiu­nilor clasei muncitoare și asi­gurării conducerii ei revolu­ționare. Prinde tot mai mult teren ideea transformării în­tr-un partid comunist a ve­chiului partid socialist prin preluarea a tot ce acesta avea pozitiv în experiența și tradi­țiile sale. Se formează treptat convingerea că această trans­formare, o dată cu afilierea la Internaționala a III-a, implică schimbări profunde în viața internă și în structura parti­dului, în țelurile­ și metodele sale de activitate. La 8 Mai 1921 are loc Con­gresul istoric care consfințeș­te crearea Partidului Comunist Român, detașamentul de avan­gardă marxist - leninist al cla­sei noastre muncitoare. Lupta revoluționară a maselor asu­prite și exploatate se ridică astfel pe o treaptă superioa­ră, deschizînd noi perspective evoluției întregii vieți, social­­politice a țării. „Continuînd lupta de veacuri pentru elibe­rarea socială și națională, cele mai bune tradiții ale mișcării muncitorești și socialiste din România, — arăta tovarășul "Nicolae Ceaușescu și­­părtdul comunist este în noile condiții istorice exponentul fidel al în­tregului popor“. Sub conducerea partidului comunist, clasa muncitoare s-a afirmat în anii următori ca principala forță a emancipării societății românești, a progre­sului social și național. Cei a­­proape 50 de mii de membri ai partidului comunist tenți în momentul creării exis­ta­te, exponenți ai intereselor vi­tale ale proletariatului, țărăni­mii muncitoare și intelectuali­tății progresiste, ale poporului român și naționalităților con­locuitoare, exercitau o puterni­că influență în masele largi ale celor ce muncesc. Tocmai de aceea regimul burghezo - moșieresc a interzis prin lege Partidul Comunist Român, la scurt timp de la crearea sa. Arătînd că în anii grei ai ilegalității, Partidul Comunist Român s-a manifestat ca cea mai înaintată forță politică din țară, a organizat și a con­dus mari bătălii de clasă, și-a spus cuvîntul în toate proble­mele importante ce frămîntau viața economică și social - po­litică a României, tovarășul Gheorghe Ghinea a spus : Imbinînd cu măiestrie mun­ca ilegală cu forme și mijloace­ legale de activitate partidul a creat, a condus sau influențat în anii de după scoaterea sa în afara legii peste 60 de organi­zații de masă și peste 500 de organe de presă prin interme­diul cărora și-a făcut cunoscut programul de luptă și a mobi­lizat masele la înfăptuirea lui. Cele mai glorioase pagini din istoria luptelor de clasă pur­tate în România sunt legate de numele și de existența Parti­dului Comunist Român. Parti­dul­ a organizat și a condus largi acțiuni de luptă împo­triva ofensivei patronale în anii 1922 — 1928. Vor rămîne pentru totdea­una , în memoria poporului ro­mân asemenea epopei înscri­se la loc de cinste în istoria noastră națională cum au fost luptele de la Lupeni din au­gust 1929, întregul șir al bătă­liilor de clasă care au urmat și care au­ culminat cu eroicele lupte muncitorești din ianua­rie — februarie 1933, lupta îm­potriva fascismului etc. Unul din mărețele acte isto­rice ce vor rămîne nepieritoa­re în conștiința poporului ro­mân acoperind pentru totdea­una de glorie partidul nostru comunist este organizarea și conducerea insurecției armate din august 1944. Dînd glas fră­­mîntărilor și aspirațiilor uria­șei majorități a națiunii, par­tidul comunist a reușit să coa­lizeze cele mai largi forțe so­ciale, patriotice, democratice, progresiste, cadrele militare și armata și să asigure răstur­narea dictaturii militaro - fas­­­ciste, întoarcerea armelor îm­potriva Germaniei. Cot la cot cu armata sovietică, care a purtat pe umerii săi greul răz­boiului antifascist, armata ro­mână a luptat eroic pentru e­­liberarea întregului teritoriu al țării, pînă la înfrîngerea definitivă a dușmanului. După ce a arătat că insurec­ția armată marchează în isto­ria patriei un moment de co­titură, începutul unei noi pe­rioade revoluționare, vorbito­rul a trecut în revistă princi­palele momente ale făuririi regimului democrat - popular în țara noastră, ale trecerii la construirea noii orînduiri —: socialismul, înfăptuirea misiunii istorice , a proletariatului în etapa nouă, a revoluției socialiste — a spus tovarășul Gheorghe Ghinea — a impus unificarea organizatorică și politică a clasei muncitoare, crearea u­­nui partid marxist - leninist unic de avangardă al celor ce muncesc. .Crearea Partidului Muncitoresc Român în februa­rie 1948, reprezintă o însemna­tă victorie politică a forțelor revoluționare din țara noastră, împlinind o imperioasă nece­sitate istorică determinată de lupta pentru cucerirea puterii și transformarea socialistă a societății românești. Partidul Comunist Român care include astăzi în rîndu­­rile sale peste 2.100.000 de membri și-a cîștigat prestigiul de care se bucură și locul di­riguitor în evoluția națiunii noastre socialiste prin grele lupte și jertfe, prin slujirea (Continuare în pagina a III-a) Prezidiul adunării festive ÎN ACESTE ZILE PE OGOARE în sIiMrile DE PRIMĂVARĂ Ploile din ultimele zile au împiedicat desfășurarea în con­tinuare a lucrărilor la semănat, dar sînt agricole foarte bune pentru cei ce s-au grăbit și au pus la timp sămînța în pămînt. Este îmbucurător faptul că în 94 cooperative a­­gricole s-a încheiat semănatul porumbului. Pînă la 3 mai a.c. •— așa cum rezultă din datele centralizate la Direcția gene­rală a agriculturii — au fost însămînțate 158.410 ha, adică 95 la sută din suprafața pla­nificată. Practic au mai rămas de însămințat cu porumb 5129 ha, cele mai mari supra­fețe fiind deținute de coopera­tivele agricole Călărași, Bălu­­șeni, Copălău, Șendriceni, Hi­­lișeu, Ibănești, Liveni, Cîndești, Corni, Vorniceni,, Cordăreni și Dimăcheni. De asemenea, mai sunt suprafețe mici de teren chiar în acele cooperative, a­­gricole în care­ se­­ consideră încheiată această lucrare (ochiuri pe unele tarlale unde terenul a avut exces de umi­ditate) ce vor trebui de în­­sămîntat în următoarele­ zile. Timpul permite să se în­­sămînțeze și ultimele culturi în epoca a doua. Cooperativele agricole din Roma, Movila Ruptă, Crasnaleuca, Mileanca au însămințat cu fasole și soia aproape în întregime suprafe­țele planificate.­­ Insămînțarea acestor culturi trebuie­­­ grăbită întrucît la fasole în cultură pu­ră s-au realizat abia:307 ha din 2849 ha planificate, iar la soia 115 ha din 1770 ha prevăzute în plan. Cooperativele agricole Broscăuți, Arborea, Liveni, Coțușca, Săveni, Vorniceni — sînt numai cîteva din unitățile ce au de însămințat suprafețe mai mari cu fasole și soia. Se impune, deci, un ultim efort pentru ca în zilele următoare să se încheie semănatul cul­turilor de primăvară. pe Redăm precipitațiile căzute metru pătrat în cîteva centre din județ în zilele de 1, 2 și 3 mai pînă la ora 7, comu­nicate de stația meteorologică •• Fundu­­ fieru­l — 28 litri, Da­rabani— 26 litri, Mileanca­ — 21 litri, Dorohoi și G. Enescu, cîte 19 litri, Dobîrceni — 16 litri, Avrămeni — 14­­ litri, Roma — 13 litri, Sulița — 10 litri, Cucorăni — 9 litri, Boto­șani și Gorbănești, cîte 7 litri, Poiana, Vorona și Tudora, cîte 5 litri, Răuseni — 2 litri. Redacția d [UNK]­administrație Calea Națională nr. 261 Botoșani Telefoane Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 11725 secretariatul de redacție — 12075 Secțiile economică și culturală — 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — 11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația — 12372 S.M.A. Săveni. Me­ canicul Dumitru Cojo­caru la locul de muncă Fotografia: S. BLUMENTHAL * LA DOROHOI Expoziția realizărilor industriei locale In aceste zile care preced glorioasa aniversare a se­micentenarului Partidului Comunist Român, la Dorohoi, a fost inaugurată o interesantă expoziție — cu caracter per­manent — care oglindește sintetic, prin exponatele prezen­tate, dezvoltarea în ultimii ani a industriei locale, care o­­cupă un loc important în producția industrială a orașului Dorohoi. Expoziția este organizată chiar la sediul întreprinde­rii dorohoiene și își propune drept scop să sondeze, pe a­­ceastă cale, gusturile și cerințele populației. înscrisă în vas­ta acțiune de diversificare a produselor în care este anga­jată întreaga industrie a județului, inclusiv industria loca­lă, expoziția I.I.L. Dorohoi prezintă, alături de unele pro­duse tradiționale care au dus faima întreprinderii nu nu­mai peste hotarele județului ci chiar și peste granițele țării (cărămizi, covoare, tuburi ceramice, produse din cera­mică neagră de la Mihăileni, coșuri din împletituri de nu­iele, site etc.) și o serie de articole și sortimente noi de bunuri de consum — deosebit de căutate de populație — care vor fi lansate în fabricația de serie, cum ar fi : cioca­ne din lemn pentru bătut carne, funduri pentru mămăligă, coșuri pentru rufe, bătătoare pentru covoare, coșuri pentru lemne ș.a. Ideea ni se pare cu atît mai meritorie, cu cît gama largă a produselor noi vizează valorificarea mai bună a rezervelor locale de materii prime și materiale, a deșeu­rilor rezultate din activitatea de bază a secțiilor întreprin­derii. Noua expoziție — așa cum a fost ea concepută și or­ganizată — merită să se bucure și de atenția reprezentan­ților comerțului de stat și cooperatist din județul nostru. Pentru luni, aceștia au fost invitați să viziteze expoziția, urmînd ca ulterior să se perfecteze contractele, pe baza că­rora industria locală să lanseze în fabricație și să livreze comerțului noile produse. Așa cum am mai exprimat-o cu alte ocazii, am dori ca drumul de la expoziție la raft să și fie cît mai scurt. H REZULTATELE CONCURSULUI ANI DE MUNCĂ ȘI DE SUCCESE SUB CONDUCEREA PARTIDULUI‘ 1 și In cinstea semicentenaru­lui Partidului Comunist Ro­mân, redacția ziarului. „Clo­potul“ a­ organizat un concurs pentru cele­ mai bune cores­pondențe (informații, note, re­portaje, schițe, portrete, foto­grafii) pe tema „Ani­ de mun­că, și de succese sub conduce­rea, partidului". Pentru stabi­lirea cîștigătorilor concursu­lui, juriul a luat în considera­ție corespondența primită și publicată în ziar în perioada 1 martie — 30 aprilie a.c. Con­form regulamentului, a punc­tajului pe care l-au obținut corespondenții, s-au stabilit următorii cîștigători : — premiul I, în valoare de 700 lei — Maria Amurăriței, Dorohoi ; — două premii II, în valoa­re fiecare de 500 lei — C. T Grădinaru — sat Nichiteni, comuna Coțușca și Mihai Fun­­duianu — Uzmnele textile „Moldova“ Botoșani­ — trei premii III, in valoa­re fiecare de cîte 250 lei — Gheorghe Irimia, comitetul județean U.T.C. Lupu — Vorona Haralambie și Franț Iamșec — Săveni. S-au acordat 20 mențiuni constînd din abonamente pe timp de un an la ziarul „Clo­potul“ următorilor corespon­denți : Nicolae I. Bichel — co­muna Românești, Constantin Darie — comuna­ Ștefănești, Tănase Rodica — elevă, Li­ceul economic, Botoșani, Con­stantin Aghiorghiesei — con­siliul județean al organizației pionierilor, Vlad Bejenaru — sat Ionășeni, comuna Trușești, Ion Dîrvaru — comuna Ungu­reni, Ioan Budeanu — comu­na Urițeni, Mihai Gheorghe — comuna Corlăteni, Gheorghe Iațu și Mihai I. Ciopec, comu­na Viișoara, Ilie Pascal — co­muna Mitoc, Gheorghe Ciobo­­taru — comuna Coțușca, Ale­­cu Pintilie — sat Călinești, co­muna Bucecea, Dumitru P. Grădinaru — comuna Albești, Aurica Lupu — Uzinele texti­le „Moldova" Botoșani, Con­stantin Rusu — consiliul popular județean, Mihai Bur­­duja — Exploatarea electro­­energetică Botoșani, Guță Gio­­gloman — Direcția județeană de drumuri și poduri, Mihai Șovan — Inspectoratul miliți­ei județului Botoșani și Petru C. Lucachi — comuna Ștefă­nești. Mulțumind tuturor partici­panților la concurs, juriul in­vită pe toți cîștigătorii să par­ticipe la festivitatea de pre­miere care va avea loc în ziua de 9 mai a.c., orele 9, la se­diul redacției „Clopotul“ din Botoșani, Calea Națională nr. 261

Next