Clopotul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 27, nr. 3251-3329)

1971-10-14 / nr. 3262

PRIM-PLAN ONORAȚI CONTRACTELE ECONOMICE­ Se menține încă mare nu­mărul contractelor econo­mice neonorate de către în­treprinderile din județ : la 1 producătoare octombrie a.c. căzuseră sub incidența restanței un număr de 54 contracte în valoare de 12.543.000 lei. Și aceasta în ciuda faptului că legea con­tractelor economice stipu­lează sancțiuni severe pen­tru acei care o încalcă. Un lucru trebuie să fie clar: realizarea ireproșabilă a obligațiilor contractuale de către toți partenerii de con­tract este un act politic cu extrem de multe rezonanțe asupra activității economice a întreprinderilor. E doar simplu semenea de înțeles că un a­­„nod“ pe fluxul aprovizionării poate produ­ce neajunsuri în lanț la un șir întreg de întreprinderi în cele mai multe cazuri cel care suferă în ultimă instan­ță, fiind consumatorul. Unele întreprinderi ale județului și-au făcut un obi­cei din a nu-și realiza exem­plar abligațiile contractu­ale I.I.L. „Flamura roșie" de­ține recordul în această pri­vință : 25 de contracte res­tante în valoare de 4.736.000 lei. O urmează îndeaproape Fabrica de confecții din Do­­rohoi cu 11 contracte ce în­sumează mărfuri nelivrate de 4.453.000 lei. Lista con­tinuă : uz­nele textile — 1.897.000 lei ; meșteșugărească cooperativa „Confec­ția“ — 626.000 lei; coopera­tiva meșteșugărească ,,în­frățirea“ — 387.000 lei etc. Cauzele, așa după cum spuneam mai sus, depind în f­nele cazuri de întreprin­deri furnizoare din afara ju­dețului care nici el?, la rîndul lor, nu se achită de obligațiile contractuale, ne­­livrînd materiile prime și materialele la care s-au an­gajat. La I.I.L. „Flamura roșie“, de pildă, 6 contracte în valoare de 3.575.000 lei se referă la lucrări de cola­borare cu Uzinele „Vulcan“ — București, „Nicolina“ — Iași, „Progresul“ — Brăila, Uzinele de utilaj chimic Plo­iești, de la care nu s-a primit la timp materialul necesar. In ce privește însă alte 6 contracte pentru mo­bilă de peste jumătate mi­lion lei, neonorarea lor se datorește, în cea mai mare parte, faptului că lansarea în producție nu a fost făcu­tă în concordanță cu con­tractele încheiate cu benefi­ciarii. Cam aceleași motive și la produsele de tinichige­­rie (258.000 lei) rămase în restanță. Lista cu produsele restante cuprinde și 38.663 confecții ce trebuiau livrate de către Fabrica din Dorohoi, 18.000 m.l. doc Calafatul, 38.800 m.l. tercot Vucova, 10.000 m.l. tercot Andrei — din producția Uzinelor textile „Moldova“. Ca urmare a ne­­livrării țesăturilor de către această întreprindere a fost afectată însăși producția fa­bricilor noastre de confecții din județ. Nu de mult în ziar am înserat o chemare a tineretului de la Fabrica din Dorohoi, către comitetul U.T.C. de la uzinele textile de a trimite la termen țesă­turile contractate. Intîrzie­­rile de pînă acum le-au creat confecționerilor mari greutăți în privința respec­tării contractului cu parte­nerii de peste hotare. Și a­­cesta nu este singurul caz. In cele două luni și ju­mătate cît au mai rămas, practic, pînă la sfîrșitul a­­nului, comitetele de direcție trebuie să acționeze în așa manieră, încît toate con­tractele economice să fie realizate în mod ireproșabil. Faptul că, de obicei, bene­­ficiarii manifestă o indul­gență spune exagerată, amu putea c­­ar neprincipială față de aplicarea cu scrupu­­lozitate a prevederilor legii contractelor, nu trebuie să constitu­ie un al­bi pentru unitățile producătoare furnizoare din ju-ie­ ul nos­și tru. Fiindcă legea contrac­telor e LEGE si trebuie res­pectată ca atare ! COMENTATOR PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI­VA 1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 3262 j joi 14 octombrie 1971 | 6 pagini 30 bani Ședință de lucru la consiliul popular județean Ieri, la Consiliul popular județean, a avut loc o ședin­ță de lucru la care au par­ticipat reprezentanți ai însti­­tuțiilor botoșănene de cultură, activiști culturali. In cadrul ședinței, tovarășul Mihai Ma­tei, vicepreședinte al comitetu­lui executiv al consiliului popular județean, a prezentat participanților o informare privind numirea unor tovarăși în munci de răspundere, în cadrul Comitetului județean al culturii și educației social­is­te. Astfel, ca vicepreședinte al acestei instituții a fost nu­mit prof. Ioan Damian, iar ca director al Casei județene a Cr­eației nouulare actorul­­ Dorin Brădescu. Cu același prilej, profesorii V. Crîșmaru, V. Covataru, M. Gîngă și înv. I. Paveliuc au fost nu­­miți inspectori ai Comitetui județean al culturii și edu­­cației socialiste, iar regizorul Eugen Traian Bordușan, di­­rector al școlii populare de artă. In încheierea ședinței, tova­rășul Andrei Cardaș, șeful sectei de propagandă Comitetul­ui județean de partid, a a făcut cîteva precizări în legătură cu sarcinile ce re­­vin activiștilor culturali, în lumina documentelor de par­tid privind îmbunătățirea ac­tivității politico,ideologice și cultural-educative. Coșere metalice desti­nate depozitării porum­bului, executate de U.F.R.M.A. Botoșani IMPERATIVUL ZILEI Urgentarea lucrărilor agricole se mai despart doar 18.000 ha de terminarea însă­mînțărilor, plănul campaniei de toamnă la acest capitol fiind realizat în proporție de aproape 75 la sută. Multe co­operative agricole (Ripiceni, Iurești — Cernești, Bucecea, Mîndrești — Vlădeni, Crasna,­leuca, Nichiteni, Borolea au încheiat semănatul griului- Al­tele, ca cele din Albești, Ma­­moleasa, Mileanca, Todireni, Hlipiceni, Arborea, Pomîrla, Bold etc., sîn­t f>e punctul de a le încheia azi sau mîine. Fermele de stat, in majoritatea lor au terminat semănatul griului , pe ansam­blul întreprinderii, pînă ieri dimineață, însămînțările erau realizate în proporție de 76 la sută. In aceste zile au fost luate măsuri speciale pentru sporirea eforturilor și con­centrarea forțelor de lucru în unitățile rămase în urmă, astfel ca pînă sîmbătă în toate cooperativele agricole și fermele de stat îmnsămînțările să fie încheiate. PAGINILE 3 — 4 SINT CONSACRATE IN ÎNTREGIME PROBLEMELOR­TUALE DIN AGRICULTURA. AC­ In pagina a ll-a B Creațiile noastre — mărturie­­­­ a prezentului socialist | I ^ ^ Convorbirile de joi •­­ I % Poezia ca spectacol I• Stiintă si tehnică­­ • ’ i IN ÎNTREPRINDERILE județului Mișcarea de inovații­­ susceptibilă de... inovare Strădania muncitorilor, in­ginerilor și tehnicienilor pen­­tru ridicarea randamentului utilajelor, instalațiilor, de a introduce noul în vederea perfecționării, organi­zării și creșterii eficienței pro­ceselor economice, se mani­festă pe nenumărate căi, in­clusiv mișcarea de inovații și raționalizări. Desigur poziția nouă pe care o ocupă oamenii muncii în societate — în dubla lor calitate de producători beneficiari ai bunurilor mate­si r­ale — respectul, aprecierea de care se bucură din partea societății socialiste acei ce-și aduc o contribuție suplimen­tară la opera de edificare a socialismului stimulează și im­primă noi valențe inițiativei creatoare. Ridicarea la rang de principiu a participării muncitorului la conducerea întreprinderii, creează, mai mult decît oricînd, condiții pentru manifestarea inițiati­vei și spiritului muncitoresc novator în direcția perfecțio­nării permanente a întregului proces de producție de reali­zare a bunurilor materiale. Că întocmai așa stau lucrurile ne-o dovedește un fapt, nu­mai în 20 de unități econo­mice — din diferite sectoare de activitate ale economiei ju­dețului nostru — anul trecut, un număr de 106 inovatori au făcut peste 120 de propuneri de inovații și raționalizări (în mare parte aplicate), care pe lîngă sporuri substanțiale în producție și în productivita­tea muncii sau îmbunătățiri aduse pentru înlăturarea efor­turilor umane, a asigurării se­curității și protecției muncii, au însemnat totodată economii la cheltuieli în valoare de 1,2 milioane lei, sumă cu care s-a majorat, în mod corespunză­tor, și volumul beneficiilor. Spiritul creator, soluțiile teh­nice și organizatorice ce au fost date de inovatori și rațio­nalizatori, au contribuit­­— și în acest an — la depășirea in­dicatorilor economici planifi­cați, îndeosebi ai celor calita­tivi. Pentru a ilustra cît de puternică și importantă este această pîrghie în introduce­rea progresului tehnic, în or­ganizarea științifică a produc­ției și a muncii, menționăm că prin aplicarea propunerilor de inovații, făcute în primele șapte luni din acest an, se ob­țin conform calculelor, prin­tre altele, economii în sumă IONAȘ VLAICEANU (Continuare în pagina a V-a) Din credite pentru mică mecanizare Recent, la Fabrica de confecții Dorohoi au sosit, achiziționate din credite acordate pentru lucrări de mică mecaniza­re 30 de mașini de cusut moderne care vor înlocui mașinile vechi, cu un grad de uzură avansat. Noile mașini achizițio­nate vor permite efec­tuarea unor operații de mai bună calitate, dînd în același timp un ran­dament sporit. ia ...Este fiul unui brigadier de Ionășeni — Vf. Cîmpului și-l cheamă Halici Mihai - Adrian, își împarte timpul între în­vățătură, activități pionierești, lectură și sport, fiind atras, în special, de noutățile din știință și tehnică. La școală e un bun coleg și unul din animatorii activităților cu caracter științific. A devenit rachetomodelist la cerere, acum doi ani în urmă și din primele ședințe ale cer­cului s-a anunțat a deveni un bun constructor de „nave spa­țiale“. A ajuns să descifreze cu ușurință schemele și pla­­nurile tehnice și să găsească cele mai bune soluții în con­strucția modelelor. Știe să aplice cu gust și dibăcie mo­tive naționale pe rachetele construite. Fiind unul din cei mai buni rachetemodeliști ai cercurilor pionierești a fost selecționat în vara trecută pentru pleca­rea în tabăra tehnică interna­­țională din Franța. Succesul primelor lansări ale reprezen­tantului nostru a fost atît de mare încît a doua zi a primit invitația să meargă la o bază militară din Masivul Central Francez, unde a asistat la lansarea unei rachete geofizi­ce franceze. Tot aici a avut prilejul să lanseze minirache­tele sale cu imprimeuri de motive naționale românești de pe o rampă adevărată. Preocuparea sa fundamenta­lă, la care concură și părinții, să devină cetățean cît mai folositor patriei. ...Nicu Miluță, președintele unității de pionieri de la Școa­la generală din Unțeni, întru­­nește dovedite calități de bun organizator, activ și in­­trepund. Reușita acțiunilor inițiate și organizate de el, una din ele fiind prezentarea „România în lume", pentru care a adu­nat o mare cantitate de mate­rial informativ și ilustrativ reflectă volumul de cunoștințe pe care-l deține. Conștiința sa de adevărat pionier al zilelor noastre îl îndeamnă să se ocupe de in­­struirea pionierilor mai mici. Copiii din clasele a IlI-a și a IV-a de la Școala generală din Burla îl cunosc bine pe Nicu Miluță, cel care la schim­burile de experiență i-a an­trenat la diferite jocuri de perspicacitate. Colegii și concetățenii au toată aprecierea pentru acest pionier fruntaș care a avut o contribuție de seamă în apă­rarea avutului obștesc, pus în primejdie de incendiul iz­bucnit la grajdurile C­ A.P. El a fost primul care a observat focul și după ce a dat alarma, tot el a pornit primul, în puterea nopții, să mobilizeze pe membrii coope­ratori la preîntîmpinarea ca­tastrofei. Toate meritele îi rezervă un loc de cinste pe panoul de onoare al pionierilor din Un­­țeni și din județul nostru, de ...Cu un an în urmă cercul rachetomodele al Casei pionierilor din Botoșani a pri­mit ca nou membru pe un băiețel din clasa a II-a, Scal­­iu Ovidiu. Acum, micul rachetomodelist, elev al Liceu­lui de muzică și arte plastice a devenit un nume binecunos­cut și o certitudine pentru succesele de viitor ale cercu­rilor tehnice botoșănene. Selec­ționat prin concursul județean de rachetomodele pen­tru a lua­ parte la „Racheta Moldovei, '71“, Ovidiu confir­mă alegerea, clasîndu-se pe primele locuri ale mai multor probe. Dar, cea mai de seamă „cutezanță“ a lui, încununată de succes a fost participarea la „Ex - Terra“ unde a obținut premiul I al Radioteleviziunii române pentru macheta zbu­rătoare a rachetei „Cosmos", care a fost apoi una din e­­xemplarele de mare atracție ale expoziției tehnice organi­zate în preajma Conferinței județene a Organizației pio­nierilor. — Ce te preocupă Ovidiu — l-am întrebat, acum cînd ai trecut în clasa a III-a ? — învăț, cînt la vioară, mă pregătesc pentru alte con­cursuri și, în felul acesta, aș­tept cu emoție .. . să devin pionier. EUGEN HRUȘCA MICROPORTRETE DE „CUTEZĂTORI" .\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V\\\\\W.\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\W\\V) i ^ \ í Pe șantierul viitoarei Uzine de piese de schimb din muni­cipiul Botoșani Fotografia: I. NEGREA Pasiunea de constructor In primăvară, cînd am vizitat șantierul Fabricii de sticlărie menaj și iluminat din Dorohoi, am scris în reportajul inserat în ziar mai mult despre ceea ce îmi arătase pe planșă, șeful de lot, inginerul Axinte. Re­cent însă am aflat că deja constructorii acestui obiectiv au terminat ce aveau de făcut anul acesta apropiind, cum ar veni, revelionul cu trei luni ! Intre timp, în șesul din marginea Dorohoiului au fost terminate lucrările de început, săpăturile, o pădure de „piloți“ bătuți 12 metri în pămînt șanțurile; garan­tează soliditatea construcției chiar într-un pămînt cum este acesta, care cînd plouă parcă-i un burete, parcă-i o mlaștină. Zidurile viitoarelor hale domină șantierul de la înălțimea celor 15 sau 20 de metri pe care-i au acum, iar visurile din proiect capătă, la propriu, aripi către cer. Zidurile, culoarea cimentului... dar tehnica pre­fabricatelor din beton­ armat nu mai e o noutate nici la Dorohoi. De fapt, cînd am ajuns aici mi-au părut a avea culoarea vîntoaselor care au și început să bîntuie șesul. REPORTA, deși de iarnă ne mai despart, în calendar, un teanc de file (e drept destul de subțire). Totuși cădeau primii fulgi în­ghețați și vine fii. „Va fi o iarnă-n șeful ăsta!" clătina din cap, a cunoscător, șeful de tot care de 18 ani l-a în­vățat să aștepte iarna pe un șantier sau pe altul fie într-o pustietate de zăpezi, fie în mijlocul orașelor. Pe șantier se zorea terminalul centralei termice „din organizare“ (care va servi constructorii pînă la terminarea obiectivu­lui) și care va da căldură și apă caldă nu numai pentru cele 80 de barăci și „grupul social" ; e nevoie de căl­dură, iarna, și la stația de betoane, pentru încălzirea a­­gregatelor. Zilnic, autobasculantele cară de la Dolhasca sau de la Doaga, de lîngă Tecuci, nisip și pietriș — a­­gregate necesare pentru șantier. Conform planificării, pen­tru pregătirile ce au în vedere perioada de iarnă, pînă la 15 noiembrie trebuie asigurate produsele de carieră și balastieră, grinzile, chesoanele, stîlpii pentru hala de coacere. Macarale pe șenile, greoaie ca niște elefanți, într-o arenă prea strimtă se opintesc să ridice piese de cîte 8000 de kg una,­­nu-i vorbă, ar putea ridica și de două ori mai mult). Vor rămîne aici toată iarna, căci se ves­tește treabă multă pentru ele; vor trebui să poarte bu­cată cu bucată nivelul întîi și al doilea de la hala de re­­coacere. Către ianuarie, se vor închide și lateralele la hala de recoacere pentru ca în inima iernii să se poată lucra în spațiu închis, la pardoseli, să se realizeze în interior sistematizările pe verticală, montajul structurii. Pentru că una e să lucrezi iarna în interior și alta în viscoală și omăt, afară , de fapt șantieriștii m-au asigurat, ca niște obișnuiți cu meseria, că gerul nu-i stînjenește. O singură teroare „meteorologică“ au oamenii acestui șantier: ploaia. „Dacă plouă trei zile nu se poate ieși din baracă nici cu cizme­­, intri în pămînt pînă la genunchi și cînd începi să tragi, te descalță“. După ce se termină ploaia, se fac 3-4 zile șănțulețe de scurgere a apei, tot șantierul e în drenaj. Iarna pe șantier vor rămîne mai puțini muncitori (în jur de 100) în special meseriașii de bază. Se va lucra în schimb prelungit, zilnic cîte 10 ore. Astă­­ vară cînd se băteau piloții și se săpau pentru fundații se lucra încon­tinuu zi și noapte în trei schimburi. S-a muncit „cu sete“ (expresie aspră — expresie de șantier), dar au și cîș­­tigat oamenii. ..La noi se cîștigă între 1000 și 6000 pe luna. 6000 de la intr-o lună au realizat în vară mulți ma­caragii." — mi s-a spus. Pentru oamenii care vor rămîne se pregătesc de pe acum hainele vătuite, de iarnă, se trage căldură și apă­ \ MARIA DANILA ț (Continuare în pagina a II-a) I j

Next