Clopotul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 27, nr. 3251-3329)

1971-10-27 / nr. 3273

TELEGRAMĂ Tovarășului MAO TZEDUN Președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarășului CIU EN-LA! Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăși. Luînd cunoștință cu deosebită satisfacție de rezultatul votului celei de-a 26-a sesiuni a Adunării Generale a Orga­nizației­ Națiunilor Unite, dorim ca în numele Partidului Co­munist­­ Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, în numele întregului po­por, român și al nostru personal, să vă adresăm dumneavoas­tră, Partidului Comunist Chinez, Consiliului de Stat al Re­publicii Populare Chineze și poporului frate chinez cele mai calde felicitări cu prilejul restabilirii drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze în organizația Națiunilor Uni­te și în toate organismele sale. Repunerea Republicii Populare Chineze în drepturile sale la O.N.U. constituie un act de dreptate, de o, deosebită însemnătate ,pentru activitatea Organizației Națiunilor Unite, pen­tru cauza progresului și păcii în lume ; ea constituie o victorie a­ politicii juste de recunoaștere a rolului și impor­tanței­ deosebite a Republicii Populare Chineze în viața in­ternațională,­ a faptului că în zilele noastre rezolvarea du­rabilă și în­ conformitate cu aspirațiile popoarelor a marilor probleme ale contemporaneității nu poate fi concepută fără participarea, cu drepturi egale, a Chinei Populare, a tuturor statelor — fie ele mari, mijlocii sau mici. Această hotărîre consacră,­ în mod solemn, realitatea de netăgăduit că în lu­me, există­­ o singură Chină, guvernul Republicii Populare Chineze fiind unicul reprezentant legal al întregului popor ch­inez. Ne exprimăm profunda încredere că prezența Republicii Populare Chineze în O.N.U. va constitui o contribuție esen­țială la respectarea normelor dreptului internațional, la creș­terea­ rolului Organizației Națiunilor Unite în promovarea principiilor independenței și suveranității naționale, deplinei egalități în drepturi, neamestecului în treburile interne, a­­vantajului reciproc, ale nerecurgerii la forță și la amenința­rea cu folosirea forței, care trebuie să guverneze relațiile I[ dintre state. .Folosim acest prilej, pentru a ne reafirma convingerea că relațiile de prietenie și colaborare multilaterală dintre partidele și, țările noastre, întemeiate trainic pe stimă și res­pect reciproc, pe principiile marxism - leninismului și inter­naționalismului socialist, vor cunoaște o dezvoltare continuă, în­ interesul celor două popoare, al întăririi forțelor antiimpe­­­­rialiste, al cauzei socialismului și păcii în lume. Urăm din toată inima succes deplin în activitatea pe care Republica Populară Chineză o va desfășura în Organizația Națiu­nilor Unite și în celelalte organisme internaționale. NICOLAE CEAUȘESCU • V,T • ■ ? ’ 1' Secretar general al Partidului Comunist Român, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri ai Republicii Socialiste România IERDAN AL COL.TOT3UI1 JUDEȚEAN IOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL SOCISIUM POPULAR JU­­EfCAH Anul XXVIII nr. 3273 | miercuri 27 octombrie 1971 | 4 pagini 30 bani Un nou transport de produse ale I.I.L. „Flamura roșie“ Botoșani cu destinația beneficiari Fotografia : I. NOUR Instantaneu pe șantierul Fabricii de piese de schimb din Botoșani Fotografia : IOAN NEGREA Săptămîna în care ne a­­flăm, este hotărîtoare pentru încheierea recoltării, trans­portului și depozitării cartofi­lor, precum și livrarea can­tităților prevăzute la fondul de stat. Analizînd modul cum se desfășoară acțiunea de recoltare a cartofilor în cooperativele agricole se con­stată că pe 138 ha nu s-a efec­tuat încă această lucrare, în unele unități au rămas res­turi pe parcele, iar pe tarlale se mai găsesc și acum­­ gră­mezi mici, așa după cum le-a adunat fiecare cooperator. De­calajul dintre recoltare și li­vrările la fondul de stat este și mai mare. Pînă la 25 octom­­­brie a.c., I.P.V.L.F. Botoșani preluat 65,8 la sută din cantitatea de cartofi prevă­zută la fondul de stat. Coope­rativele au livrat 74 la sută, iar fermele de stat numai 33 la sută ! Sînt rămase în ur­mă fermele de stat Popeni, care a predat 4 tone din 379 tone, Bucecea — 3 tone din 169, Trestiana — 35 tone din 144, Leorda — 45 tone din o atitudine de toleranță, con­siliul de conducere al coope­rativei agricole din Cîndești a lăsat ca recoltatul și sor­tatul cartofilor să se desfă­șoare la întîmplare, iar trans­portul și livrarea la fondul de stat pe seama brigadierilor și a șoferilor. Aici nu există o coordonare precisă a tutu­ror forțelor. Că așa stau lu­crurile e suficient să arătăm că au fost livrate 1400 tone cartofi din cele 3440 tone planificate. Mijloace de trans­port sunt suficiente (3 auto­camioane ale C.A.P., 10 de la întreprinderea de transpor­turi și un tractor cu două remorci) dar nu sunt dirijate și folosite la întreaga capaci­tate. Sîmbătă la amiază sta­ționau în fața sediului coope­rativei agricole două auto­camioane, unul cu remorcă avînd numărul 21-BT-165 și altul cu numărul 21-BT-1137. — Am stat la brigada I condusă de Dumitru Cojocaru pînă la ora 9 și nu a avut cine încărca cartofi în auto­camion , apoi am fost trimis la Vitcani unde nu erau nici cartofi sortați și nici oameni pentru încărcat, de acolo am fost trimis la o altă tarla... Și uite așa am parcurs 10 km pe cîmp, s-a făcut ora 14 și nu am dus nici un transport de cartofi — ne spunea șofe­rul loan Amariei. La aceeași oră găsim un alt autocamion al cooperati­vei agricole, tras lângă o gră­madă de cartofi, pe o tarla ce aparține brigăzii a Vl-a con­dusă de loan Giuraniuc. Aflăm de la șoferul Constan­tin Chiorescu, că a făcut un singur transport de cartofi la Bucecea și așteaptă să vină oamenii ca să încarce mașina, încercăm să discutăm cu Octav Cozmîncă, președintele acestei cooperative agricole despre modul de folosire a mijloacelor de transport. In timp ce mai sunt de livrat peste 2000 tone cartofi, pe cîmp mai sînt de recoltat car­tofi de pe circa 30 ha. — Dacă nu-i vreme rea, în 15 zile terminăm de strîns și de livrat cantitățile de car­tofi la fondul de stat — ne răspunde președintele. Tim­pul nu-1 pot opri eu în loc. I. GAVRIL (Continuare­­a pagina e lit­a) Din nou despre LIVRAREA CARTOFILOR LA FONDUL DE STAT In agricultură 110 și Brăești care n-a li­vrat nici un kg din cele 495 tone cartof­, pentru­ consum. Despre deficiențele organi­zatorice manifestate în acti­vitatea unor consilii de con­ducere ale cooperativelor a­­gricole, privind recoltarea și livrarea cartofilor la dul de stat s-a mai scris fon­în ziarul nostru. Revenim acum, deoarece, un raid - anchetă efectuat recent prin cîteva u­­nități a scos la iveală alte lipsuri, atît ale consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole, cît și ale salariaților de la centrele de preluare a cartofilor ce aparțin I.P.V.L.F. Botoșani. Cu atît mai mult, subliniem acest lucru, întrucît rezultatele privind livrările la fondul de stat sunt diferențiate de la o cooperativă agricolă la alta, vecine, cu posibilități asemănătoare. La cooperati­va agricolă Vf. Cîmpului or­ganizațiile de partid, consiliul de conducere și ceilalți fac­tori de conducere din comu­nă, acționînd în spiritul aces­tei cerințe, au mobilizat ță­ranii cooperatori la lucru, terminînd recoltatul și însilo­­zatul cartofilor.­­ Peste 2000 tone de car­tofi am predat la fondul de stat — ne spunea Ioan Mo­­roșanu, președintele coopera­tivei agricole, tone au fost de din care 1300 calitatea I. De asemenea, au fost însilo­­zate 600 tone pentru sămînță și 100 tone pentru baza fura­jeră. TRANSPORTUL ȘI LI­VRAREA CARTOFILOR sunt probleme nerezolvate în ma­joritatea cooperativelor din zona Siretului. Manifestînd *" „Socialismul este o orîndu­­ire a muncii, construită de oameni ai muncii, oameni ale căror destine se află sub semnul muncii" — acestea sîn­t cuvintele cu care locțiitorul secretarului comitetului de partid din comuna N. Bălces­­cu a încheiat discuția cu noi purtată acum cîteva zile. Semnele hărniciei oamenilor se văd aici, la N. Bălcescu peste tot. Deși amatorul de cifre și situații precise ar putea fi dezamăgit, nu am în­tocmit statistici, ci am încer­cat să discut cu oamenii, de aici cu intenția de a afla ce loc ocupă munca în viața lor, ce satisfacții le aduce munca.­ ­ „Ce firavă pare o femeie!“ Primul interlocutor — Ma­ria­ Mihai, soră pediatră la spitalul din comună. Aștep­­tîind ieșirea din tură am aflat că lucrează aici din 1956, că este o veche membră de par­tid și că a venit pe aceste locuri de la Craiova. Discuția se înfiripă fără nici o dificul­tate : „M-am născut într-o fa­milie în care am fost doispre­zece copii. La sfatul unei rude am urmat școala sanitară, îmi amintesc de primele zile cînd nu mă obișnuisem încă cu mirosul de formol, de pri­mele injecții pe care le-am făcut... în pernă. Am urmat secția pediatrie. După absol­virea școlii am lucrat într-un spital din Craiova și apoi la spitalul din această comună. In tot acest timp, adică în 22 de ani, nu am avut o singură intîrziere sau lipsă. Ca apără­tori ai sănătății trebuie să ținem seama că răspundem de viața oamenilor, că ei vin cu încredere la noi. De aceea nu sunt de acord cu salariații mai tineri care abia așteaptă să vină ora de terminare programului și pleacă lăsînd a totul baltă“. — Vorbiți-mi despre cei care v-au format în spiritul acesta al muncii, despre satis­facțiile pe care munca vi le-a adus. — Cred că cel mai bun în­vățător al omului este viața. Părinții nu m-au scutit să cunosc greutățile vieții și în felul acesta am fost învățată de mică să privesc munca ca pe cea mai mare datorie a o­ TREI OAMENI IȘI DEFINESC STILUL DE VIAȚĂ mului. Un bun exemplu am avut în această privință în tatăl meu, om pentru care și azi, la 78 de ani, munca conti­nuă să fie o mare necesitate. Același spirit al muncii m-am străduit să-l imprim și în fa­milia mea și doresc ca și fiul meu să fie la fel ; am făcut totul în această privință cred că greșit procedează pă­șt­rinții care feresc pe copii de contactul cu munca. Satisfac­țiile muncii sunt uriașe. Ce poate fi mai frumos decit zecile și sutele de cuvinte de mulțumire cu care mă încon­joară foștii pacienți. Oamenii din comunele vecine mă cu­nosc și mulțumirile lor alcă­tuiesc cel mai frumos dar pe care mi-l pot dori. ... Afirmasem la început că interlocutoarea mea ar fi femeie firavă. Sunt sigur că a o fost numai o impresie. Cele peste 60.000 de ore petrecute de această femeie în mijlocul bolnavilor stau mărturie pen­­tru uriașa ei energie. „Brigadierul de la a doua“ Convins că pe un adevărat om al muncii trebuie să-l cauți la locul unde își exercită profesia, am pornit pe cîmp, în căutarea brigadierului Alexandru Hăisan. Omul aces­ta reușise o performanță deo­sebită și plină de semnifica­ții : pentru cei din jur el de­venise pur și simplu „briga­dierul de la a doua“, acesta fiind și motivul pentru care întrebînd despre el pe numele certificat în actele de stare civilă, am fost mereu corec­tat. Schimbarea aceasta a nu­melui semnifică marea dăru­­­­ire cu care acest om, în vîrstă de 39 de ani, a înțeles să-și exercite munca de brigadier. Se afla la locul numit Budăi, unde se ocupă de organizarea muncii unui grup de coopera­tori, îmi vorbește cu plăcere despre munca de brigadier : „Brigada a doua de cîmp nu­mără două sute de membri co­operatori, care răspund de buna întreținere a culturilor de pe 350 ha. Ziua mea de muncă începe cu mult timp înainte Prof. D. LAVRIC (Continuare in pagina a lll-a) Destine sub semnul muncii PROLETAR! HIN TOATF TÁRTUK UNITI VÄ I La Dorohoi Grup social Din fonduri de inves­tiții puse la dispoziție de către Direcția regio­nală C.F.R. Iași, în sta­ția C.F.R. Dorohoi s-a construit — și de cîteva zile a fost dat în folo­sință — un grup social pentru muncitorii cefe­riști din serviciile de tracțiune și mișcare. Noua construcție se compune din cîteva ca­mere - dormitor confor­tabile cu 42 de paturi, instalații de baie și sani­tare, vestiare, bucătării etc. Ea este destinată să deservească personalul C.F.R. din partizile de noapte. Realizat de către în­treprinderea de con­strucții căi ferate din Iași, noul obiectiv, do­tat cu toate cele nece­sare cazării personalu­lui, face parte dintr-un bogat plan de măsuri menit a se aplica în ve­derea îmbunătățirii con­dițiilor de muncă și de viață ale ceferiștilor. DOVEZILE ÎNDRĂZNELII CREATOARE Muncitorii de la U.F.R.M.A. au parcurs cu succes primul an al cincinalului Colectivul Uzinei de fabri­cații, reparații și montaj pen­tru agricultură din Botoșani a raportat, recent, îndeplini­rea integrală a planului de producție pentru anul 1971. Primul an al cincinalului a fost devansat cu peste două luni, existînd posibilitatea realizării unei depășiri sub­stanțiale pînă la finele anului calendaristic. O producție su­plimentară de peste 18 mili­oane lei va încununa efor­turile de muncă și gîndire ale întregului colectiv. Cu doi ani în urmă semna­lam cititorilor cotitura pe ap­e uizn­ețsor eoopi o saea reparații, cotitură pe care o puneam sub semnul creației. De la o modestă întreprinde­re care executa în exclusivi­tate reparații de utilaje agri­cole, uzina a evoluat spre crearea și fabricarea de piese de schimb și utilaje pentru tractoare și mașini agricole. La ora aceasta, uzina produ­ce 340 de sortimente de piese de schimb și 34 tipuri de uti­laje pentru tractoare și ma­șini agricole din import. Me­reu sunt asimilate produse noi, piese și utilaje. De exem­plu, anul acesta s-au intro­dus în fabricație 94 de repere noi. Toate acestea mă în­dreptățesc să pun și acum viața și activitatea colectivu­lui din uzină sub semnul creației. L-am întrebat pe tov. Du­mitru Sonohat, secretarul comitetului de partid din uzi­nă, cum pot fi explicate suc­cesele pe care le obține uzi­na botoșăneană. Am reținut din răspunsul dumnealui un amănunt semnificativ . — Am devenit îndrăzneți — spunea tovarășul Sonohat. Ne-am zis : dacă am izbutit să facem un lucru, atunci să mergem mai departe, să în­drăznim să facem lucruri mai mari. Iată deci că alături de conști­inciozitate, abnegație comu­nistă, disciplină în muncă, este nevoie, pentru a ne de­păși și a merge mereu înain­te, și de îndrăzneală. De în­drăzneală creatoare. Dovada acestei îndrăzneli încununate de succes sunt tocmai utilajele noi pe care inginerii și mun­citorii reușesc să le producă exemplar. Să dăm cîteva e­­xemple. Se fabrică în pre­zent, pentru prima dată în țară, o grupă vibratoare­ mo­­delatoare, folosită pentru pregătirea terenurilor cultivate cu cartofi. Ea este cerută de întreprinderile agricole culti­vatoare de cartofi. Cererile sînt mari și probează calită­țile folositoare ale acestui utilaj. S-au introdus în fa­ DORIN FETESCU (Continuare în pagina a lll-a) «VVVXXXXAXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXNVXXXVsXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXVvXXXXXXVVXV. in zona viitorului ansamblu de locuințe Cornișa După cum am fost informați de către Alexandru Bădă­­nac, inginer șef al I.J.C.M., în zona viitorului ansamblu de locuințe Cornișa, cu 4 500 apartamente, constructorii au înce­put de pe acum să-și creeze o bază de producție proprie care va asigura cu betoane și mortare toate lucrările de construc­ție din acest nou ansamblu. Ritmul de execuție la această bază de producție, în momentul de față este intensificat, fi­ind create condiții ca pînă la sfîrșitul lunii octombrie, lucră­rile de construcție să fie terminate. Această bază de producție va putea asigura astfel, pînă la atacarea lucrărilor din noul ansamblu de locuințe Cornișa, necesarul de betoane și mor­tare la ansamblul de locuințe Eminescu III. In cadrul bazei vor funcționa o stație de betoane cu o capacitate de 100 m­c. pe zi și o stație de mortare ce va avea capacitatea de 50 m.c. pe zi. In momentul de față, lucrările sunt executate în pro­porție de 80 la sută. FOTBAL In campionatul județean ------------Rezultate tehnice------------­Gloria Frumușica — Unirea Săveni 0—1 ; Confec­ția Dorohoi — Progresul Ștefănești 3—2 ; Flamura ro­șie Botoșani — Constructorul Botoșani 0—2 ; Energia Rninsani — Răniri lTnm.*mn; o­n *_ _î_ <o.. T---- VH|,UH.IH U---­J­­ u­Hlciupi III 1111N­. iO|| Siretul Bucecea — Textila II Botoșani (se dispută miercuri 27 octombrie a.c.). i

Next