Clopotul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 27, nr. 3251-3329)

1971-11-26 / nr. 3299

PROLETARI DIN JOAI­E TARILE. UNITI VAI OfiCIN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 3299 , vineri 26 noiembrie 1971 | 4 pagini 30 bani Au trecut cîțiva ani de la generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorare a salariilor regle­mentat prin Hotărîrea Consi­liului de Miniștri nr. 014/1968. Trăgindu-și seva din înaltele principii de echitate socială, promovate atit de consecvent de către partidul nostru în întreaga sa politică economică — subliniate din nou cu și mai multă tărie la recenta Plenară a C. C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie a.c. — prevederile acestei hotărîri, fixind cadrul gene­ral de funcționare a sistemu­lui de salarizare. Iasă la în­­demîna conducerii întreprin­zn prim aspect bătător la ochi : diferența exagerat de mare între gradațiile acordate exceptional (deci cu derogare de stagiu) personalului tehni­­co-administrativ și numărul de trepte acordate muncitorilor. In unitățile din județ aparți­­nînd industriei republicane s-au acordat trepte de salari­zare la 4,4 la sută din numă­rul muncitorilor și gradații la 31 la sută personalului ș.a. , în industria locală la 3,2 la sută din efectivul de munci­tori și la 39 la sută din restul salariaților ; în întreprinderile de gospodărie comunală și lo­­cativă diferența este și mai evidentă : 2 la sută la poziția muncitori, 42 la sută la teh­nic - administrativ; în unită­țile comerțului de stat — 51 la sută dintre salariați au pri­mit gradații în mod excep­țional. Cum justifică factorii de conducere din întreprinderi o asemenea situație ? „Mun­citorilor li s-au acordat — în afară de trepte de salarizare — și categorii, motiva recent, Traian Mighiu, șeful serviciu­lui salarizare de la I.G.C.L. Botoșani. (De altfel asemenea motivații ne-au fost prezen­tate și la uzinele textile, I.I.L. „Flamura roșie“ și în alte lo­curi — n.a.). Și apoi pentru muncitori vechimea necesară între trepte este mai mică de­cit la restul personalului, deci lor li se poate majora sala­horilor și instituțiilor destule pîrghii pentru a acționa în ideea stimulării materiale a salariaților care se remarcă, în mod deosebit, în muncă. Exagerări și abuzuri in acordarea treptelor și gradațiilor concretizate îndeosebi în a­­cordarea de trepte de salari­zare (la muncitori) și grada­ții (la personalul tehnico-ad­­ministrativ). Dispoziții legale stabilesc a­ltul, în mod normal, la inter­vale mai scurte­. In general, așa stau lucru­rile. Dar să luăm cazul con­ta­ct al I.G.C.L. »Botoșani. De la 1 august 1969, de cînd s-a aplicat aici noul sistem de sa­larizare, și pînă la 31 octom­brie a.c. au fost acordate mun­citorilor 27 de trepte și 65 de categorii de salarizare, a­­dică, în total, la 10 la sută din numărul acestora, în timp ce pe „trepte de excep­țional"” au fost promovați un număr de 34 de salariați teh­nico - administrativi, primind astfel gradații cu derogare, 34 la sută din efectivul acestora. Și atunci ? — Nu am putut stimula mai mulți muncitori, ne spunea și Marin Popescu, șeful secto­rului economic gospodăresc de la spitalul nr. 1 din mu­nicipiu, întrucît numai cîțiva dintre aceștia au obținut sfîrșitul anului 1970 (noul sis­ta­tem de salarizare se aplică aici de la 1 ianuarie anul tre­cut) calificativul „foarte bi­ne“. Perfect ! Departe de noi gîndul de a sugera cuiva cît de cît ideea de a închide ochii în fața indisciplinei, a­­baterilor, delăsărilor în muncă. Dar la spitalul nr. 1 diferen­ța între cele două categorii este de-a dreptul paradoxală : 0,63 la sută din muncitori au fost promovați în trepte supe­rioare și... 41 la sută din rea­mănunțit modul de acordare a treptelor și gradațiilor, com­petența conducerilor de uni­tăți de a reduce la jumătate stagiul integral pentru acei cu activitate excepțională în muncă și care au obținut, la aprecierile anuale, califica­tivul „foarte bine”". Concluzii desprinse din investigații re­cente făcute de noi la cîteva din întreprinderile și institu­țiile din județ, confirmă că în destule locuri s-au comis e­­xagerări și chiar abuzuri pe linia acordării treptelor și gradațiilor, în unele cazuri e­­ludîndu-se însăși dispozițiile legale, tul personalului (medici, su­rori, asistente etc.). Nici loc­țiitorul secretarului organiza­ției de partid Aurel Braha, nici președintele comitetului sindicatului din unitate, dr. Victor Moisa, nu găsesc deloc anormală o asemenea situa­ție. Dimpotrivă. „La persona­lul medical s-a acordat cu multă ușurință calificativul excepțional (cazul de la chi­rurgie unde absolut toți me­dicii au primit acest califica­tiv). Și dacă au primit califi­cativul „foarte bine“ trebuia să li se dea o gradație“ — ni s-a sugerat de către unul din­tre interlocutorii noștri. Tre­buia ? De ce ? Obținerea ca­lificativului „foarte bine“ nu atrage neapărat după sine a­­cordarea — prin derogare de stagiu — a unei gradații ! Re­­glementările în vigoare sunt clare : „Pentru angajații ce au obținut calificativul „foarte bine“ și care au adus o con­tribuție deosebită la realiză­rile unității, conducerea între­prinderii poate aproba redu­cerea pînă la jumătate a ve­chimii minime arătate“. Poate acorda deci această reducere de stagiu numai acelora care au desfășurat o activitate ex­cepțională, deosebită. Au a­­juns aproape jumătate din numărul salariaților spitalu­lui nr. 1 să-și facă datoria în mod excepțional ? Dacă ar fi să judecăm lucrurile numai după sesizările adresate re­dacției privind starea discipli­nară din spitalul nr. 1 și cele­lalte unități sanitare subordo­nate acestuia, încă ar fi sufi­cient să avem foarte­ foarte multe rezerve pentru aseme­nea aprecieri. In unele cazuri aprecierile anuale și calificativele ce se acordă sînt subiective, nu re­flectă întrutotul calitățile rea­le ale celui caracterizat, la ba­za lor stînd în multe ocazii relații de prietenie, nepotism sau de altă natură. Asemenea aspecte ar trebui incluse de urgență în preocupările or­ganizațiilor de partid, de sin­dicat, pentru a-i determina pe acei în obligația cărora intră întocmirea acestor caracteri­zări (șefi de servicii, de com­partiment etc.) să reflecte prin calificativul dat adevăra­tele valențe ale omului supus analizei. La O.C.L. mixt Doro­­hoi s-au acordat calificativul „foarte bine“ (și, bineînțeles, gradații prin derogare !) la u­­nii salariați când­ au fost saturi­ționați (Dorin Petrescu, revi­zor contabil a fost retrogradat pe 3 luni cu o gradație și i s-a diminuat de 3 ori salariul cu cîte 5 și 10 la sută : Iosub Lupu, tehnolog, sancționat cu „avertisment“ și diminuarea salariului pe timp de 3 luni ;­ Octav Pintilie, șef serviciu comercial — de două ori cu diminuarea salariului etc.). La I.I.L. „Flamura roșie“ s-a adoptat o metodă originală de întocmire a caracterizărilor, în mare majoritate acestea, în loc să fie întocmite de către șefii de servicii pentru perso­nalul în subordine și de că­tre șeful ierarhic superior pentru șefii de servicii (cum prevăd dispozițiile legale), fostul director a dispus ca a­­cestea să fie întocmite de că­tre... șeful serviciului perso­nal, care venise și el în uni­tate doar de două luni . Recu­noașterea actelor normative de către cei puși să aplice noul sistem de salarizare generat la I.I.L. „Flamura ro­a­ște“ greșeli și erori dintre ce­le mai grosolane. Astfel, s-a acordat cîte o gradație­­ cu V. MAFTEI (Continuare in pagina a III al ANCHETĂ ECONOMICĂ Cînd ușurința și lipsa de răspundere urcă treptele... excepționalului Cu planul anual îndeplinit Colectivul de la ate­lierul de preparate de carne, condus de Gheor­­ghe Vasil­iu, din cadrul fermei zootehnice de stat Cătămărăști — ne informează ing. Eugen Nițură — și-a îndeplinit planul anual de produc­ție. Valorif­icînd supe­rior animalele din sacri­ficări de necesitate cele reformate de la fen­și mele zootehnice ale I.A.S. Botoșani, au fost vîndute consumatorilor 100 tone de preparate din carne peste prevederile planului, ceea ce în­seamnă o depășire va­lorică de 2 milioane lei. O contribuție însemnată la obținerea acestor re­zultate economice au a­­dus-o membrii de partid Tiberiu Sarach­e și Sava Lungu, muncitorii Ioan Muraru, Viorica Mihala­­che și alții.La 20 noiembrie a.c. între­prinderea de mecanizare Boto­șani a îndeplinit planul anual de venituri. După cum ne in­formează tovarășul ing. Gheor­­ghe Popa, directorul întreprin­derii, planul anual la venituri a fost depășit cu 1,4 milioane lei, iar cheltuielile planificate la 1000 lei venituri au fost reduse cu 40 lei. Acest succes dă certitudinea că pînă la sfîr­­șitul anului veniturile vor fi depășite cu aproape 10 milioane lei. Rezultatele amintite reflectă sintetic eforturile depuse de mecanizatori pentru deservirea în mod exemplar a cooperati­velor agricole și sporirea pro­ducției. Stațiunea de mecani­zare a agriculturii Săveni a de­pășit planul anual cu 890 mii lei, Dîngeni — 740 mii lei, Bo­ 1 A,?­m­­r­agi mit­ici și Leorda — 272 mii lei. DIN ȚARA Noi apartamente puse la dispoziția populației După cum rezultă dintr-o recentă analiză efectuată de Comitetul de Stat pentru E­­conomia și Administrația Lo­cală, privitoare la înfăptuirea planurilor de investiții ale con­siliilor populare județene, în cursul acestui an au fost puse la dispoziția populației 31.857 apartamente construite din fonduri alocate de stat. Conco­mitent, din fonduri proprii și din credite acordate de stat, populația și-a construit 16.546 apartamente. Au fost date în folosință, totodată, un număr însemnat de obiective social - culturale și gospodărești. MUNCA-obiect de învâțâmînt . Relația noastră frecventă școală - muncă era pînă a­­cum să ne exprimăm așa, glo­bală. Elevul avea datoria să învețe, prestînd pentru aceas­ta o muncă actuală, pentru a deveni mai apoi bine pregătit într-o activ­tate viitoare, o res­ponsabilitate concretă pe care i-o va da societatea. Mun­ca avea în acest caz un carac­ter oarecum teoretic și efec­­tul efortului de acum urma să se vadă, acumulîndu-se, mult mai tîrziu. Iată iată că de puțină vre­me această relație de care am amintit la început începe să capete noi dimensiuni, alte valențe, alte caracteristici, ca urmare, mai ales, a măsuri­lor pe care le întreprinde con­ducerea partidului pentru le­garea învățămîntului de prac­tică, pentru ceea ce documen­tele de partid numesc pregă­tirea tehnică a tinerei gene­rații. Intre obligațiile școlare au intrat nu numai studiul fizi­cii și al chimiei , al matema­ticii, limbii române sau științelor naturii, ci și fami­­i­liarizarea cu primele scule și mașini și confecționarea prin mijloace și pricepere proprie a diferitelor obiecte industria­le sau de uz casnic și gospo­dăresc. Ceea ce firește nu este puțin lucru, dacă ne gin­­dim la cerințele viitoare de cadre calificate, ale societății de mîine, începuturile, oricît de modeste ar fi, au avantajul că reprezintă un pas înainte necesar. Iar atunci cînd a­­vem de-a face cu oameni pa­sionați (ne gîndim la cei care trebuie să asigure primele condiții materiale), atunci de­sigur avem temeiuri să pri­vim cu optimism și încredere reușita acțiunii ca atare. Aceste reflecții sumare le-a prilejuit o vizită la Liceul nr. 2 din Dorohoi, o vizită fă­cută într-o după amiază către sfîrșitul orelor de curs. Iar însemnările noastre au debu­tat cu cîteva aluzii la atelie­rele școlare, tocmai pentru că acestea, în cazul liceului în vizit constituie, după expre­­­­sia celor doi amfitriori, direc­torul prof. Eug. Axinte , adjunctul său, prof. Gh. Gri­­goraș, cartea de vizită, ele­mentul de mîndrie al unității. Acești doi entuziaști la care ar mai trebui să adăugăm și pe profesorii de specialitate sunt conștienți că ceea ce ar făcut este doar un modest în­ceput, dar tocmai conștiința a­cestei recunoașteri dă certitu­dinea, garanția că acțiunea va fi continuată, extinsă și pe N. CINTEC (Continuare in pagina a H-a) Instantaneu la Stația de tra­nsformare de 110 Kv de la Săveni Fotografia : I. NOUR ­ în pagina a­ll-a­­­ re­i I |Adunări de dări de seamă ! I și alegeri I j în grupele sindicale | | • Arca lui Noe |­­ • Turismul pentru tineret !­­________________| COMUNICAT COMUN ROMÂNO-IUGOSLAV La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii So­cialiste România, tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federati­ve Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, a făcut o vizită de prietenie în Republica Socia­listă România în zilele de 23 și 24 noiembrie 1971, înalții oaspeți au vizitat cu acest prilej municipiul Timi­șoara, întreprinderile industri­ale „Electromotor" și „Indus­tria lunii" și s-au întreținut prietenește cu muncitorii, teh­nicienii și inginerii acestor în­treprinderi. Oamenii muncii din orașul Timișoara au făcut o călduroa­să primire înalților oaspeți — expresie vie a sentimentelor de prietenie și stimă reciprocă ce caracterizează relațiile româno-iugoslave. In timpul vizitei, au avut loc convorbiri la Timișoara în­tre secretarul general al Par­tidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președin­tele Republicii Socialiste Fe­derative Iugoslavia, președin­tele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, la care au participat : Din partea română, tovară­șii : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., ședintele Consiliului de pre­Mi­niștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, Emil Drăgă­­nescu, membru al Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în comisia mixtă ro­­mâno-iugoslavă de colaborare economică. Corneliu Mănescu, membru al C. C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C. C. al P.C.R., Ion Florescu, membru supleant al C. C. al P.C.R., șef de secție la C. C. al P.C.R., Constantin Mitea, membru supleant al C. C. al P.C.R., consilier la C. C. al P.C.R., Vasile Șandru, amba­sadorul Republicii Socialiste România în R.S.F. Iugoslavia, și Gheorghe Colț, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă tova­rășii : Gemal Bredici, președin­tele Consiliului Executiv Fe­deral al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Dra­­goslav Markovici, președintele Adunării Republicii Socialiste Serbia, membru al Prezidiului Republicii Socialiste Federa­tive Iugoslavia, Stane Dolani, președintele în funcțiune Biroului Executiv al Prezidiu­­l­­ui Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Mirko Topavaț, se­cretarul federal pentru afa­cerile externe, membru Prezidiului Uniunii Comuniști­al­­or din Iugoslavia, Dușan Gli­­gorievici, membru al Consi­liului Executiv Federal, pre­ședintele părții iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo - ro­mână de colaborare economică, Isa Njegovan, ambasadorul Republicii Socialiste Federati­ve Iugoslavia în Republica Socialistă România, Marko Vrduneț, șeful ad-interim al Cabinetului președintelui re­publicii, Milos Melovski, con­silierul președintelui republicii pentru probleme de politică externă, Giura Vukolici, di­rector în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, Murat Agovici, consilier în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. În cadrul convorbirilor, des­fășurate într-o atmosferă prie­tenească, cordială, de deplină înțelegere și încredere recipro­­că, cei doi președinți au efec­tuat un schimb de păreri pri­vind promovarea în continua­re a prieteniei și colaborării dintre Republica Socialistă România și Republica Socia­listă Federativă Iugoslavia, dintre Partidul Comunist Ro­mân și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia, problemele ac­tuale ale relațiilor internațio­nale, precum și problemele mișcării comuniste și munci­torești internaționale. Ei s-au informat asupra realizărilor, succeselor și dezvoltării vii­toare ale celor două țări și au avut un schimb de păreri cu privire la experiența Româ­niei și Iugoslaviei în opera de construire a socialismului.­ ­ Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au eviden­țiat cu deosebită satisfacție că prietenia tradițională ro­mâno - iugoslavă, întemeiată pe legăturile istorice dintre popoarele celor două țări și pe lupta lor pentru indepen­dență națională și progres so­cial, cunoaște astăzi, în con­dițiile construirii societății so­cialiste în România și Iugo­slavia, o înflorire continuă, multilaterală. Ei au apreciat că în perioa­da care a trecut de la întîlni­­rea de la Brdo-Kranj din 3—4 noiembrie 1970, colaborarea bi­laterală între Republica Socia­listă România și Republica Socialistă Federativă Iugosla­via, între Partidul Comunist Român și Uniunea Comuniști­lor din Iugoslavia s-a ampli­ficat și s-a îmbogățit în con­ținut ; au devenit tot mai in­tense și mai fructuoase întîlni­­rile și schimburile de păreri dintre reprezentanții partide­lor și guvernelor, ai institu­țiilor, organelor și organiza­țiilor de partid și de stat, ob­ștești și economice. Această colaborare, care reprezintă o afirmare elocventă a deplinei egalități în drepturi a două țări socialiste suverane și a bunei vecinătăți, se caracteri­zează printr-un înalt grad de înțelegere, încredere și stimă reciprocă. În colaborarea dintre­­ cele două țări au fost obținute re­zultate importante în dome­niile politic, economic, cultu­ral, tehnico - științific, al transporturilor, consular și în zona de frontieră, al agricul­turii și economiei apelor, tu­rismului, sănătății ș.a. Au fost încheiate noi acorduri, con­venții și alte înțelegeri bila­terale. De asemenea, s-au în­registrat progrese însemnate în dezvoltarea colaborării di­recte între organizații de masă și obștești, între organe locale de partid și de stat. Cei doi președinți au recomandat ex­tinderea acestor forme de co­laborare menite să contribuie la o mai bună cunoaștere și apropiere reciprocă. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au dat o deosebit de înaltă apreciere rezultatelor obținute în dez­(Continuare în pagina a IV-a) CITE SCHIMBURI DE EXPERIENTA BAI TREBUIE PENTRU CA SA SE TREACA LA TOCATUL FURAJELOR ? In ultima vreme specialiștii de la Direcția generală a a­­griculturii, industriei alimen­tare, silviculturii și apelor, au organizat în 10 cooperative a­­gricole (Bucecea, Șendriceni, Darabani, Miorcani, Știubieni, Borzești, Ripiceni, Bobuiești, Zlătunoaia și Frumușica), tot atîtea instructaje și schimburi de experiență pe tema folosi­rii raționale a furajelor gro­siere și economisirii concen­tratelor. La această importan­tă acțiune au participat in­gineri șefi, șefi de fermă, bri­gadieri, medici veterinari și delegați de la S.M.A., din a­­proape toate localitățile jude­țului. Firește că măsura luată nu este numai deosebit de im­portantă, dar și actuală pen­tru că de aproape trei săptă­­mîni animalele au intrat în stabulație. Pentru a se înlă­tura orice formă de risipă a nutrețurilor, în multe coopera­tive agricole, consiliile de con­ducere, șefii de fermă sau brigadierii au luat măsuri ca toate grosierele să se foloseas­că în hrana animalelor numai sub formă tocată și preparate. Este de prisos să mai insis­tăm asupra aplicării în prac­tică a acestei metode. Parti­cipanții la schimbul de expe­riență de la Bucecea s-au con­vins că aici, cu o rație for­mată din 10 unități nutritive, în componența căreia se folo­sesc doar circa 20 la sută con­centrate, îngrijitorii de ani­male au obținut în medie, zil­nic, pînă la 12 litri lapte pe fiecare vacă furajată. Numai cu o asemenea producție se poate spune că este să crești animale. Din rentabil punct de vedere economic, din cal­culele făcute de participanții la acest interesant schimb de experiență, a rezultat că fie­care animal a produs zilnic un venit cu 6 lei mai mare de­cit cheltuielile făcute. In a­­semenea condiții, cooperativa agricolă de producție Bucecea se înscrie cu cea mai mare producție de lapte pe județ, candidînd la un loc fruntaș și pe țară. După o astfel de demon­strație practică, organizată la Bucecea și Cucorăni, era de așteptat ca reprezentanții u­­nităților participante la aceste schimburi de experiență să folosească metoda de la Buce­cea și în propriile lor coopera­tive agricole de producție. Este adevărat că în cooperativele a­­gricole din Roma, Nicșeni și Costești, pe care le-am vizitat după schimbul de experiență amintit, se folosesc în hrana animalelor deocamdată numai grosiere, borheturi și gulii sau sfeclă furajeră. Insă felul cum sunt preparate și date aceste furaje in hrana anima­lelor lasă foarte mult de do­rit. La Roma, unitate unde se cresc aproape 800 vaci și ju­­ninci, care au intrat în stabu­lație de la 1 octombrie, nici după o lun­­ă nu s-a trecut la prepararea furajelor, la amenajarea, așa cum s-a dat indicația, a bu­cătăriilor furajere. Aici, ne spunea brigadierul zootehnist Dumitru Iacob, nu s-a putut face acest lucru pentru că o cameră amenajată special în acest scop a fost ocupată cu grîu. Urmarea , cocenii tocați, tăițele de sfeclă și celelalte nutrețuri, sunt administrate în hrană fără vreo metodă de preparare, ceea ce a dus la o importantă risipă de furaje. Așa se explică de ce la Roma producția medie de lapte pe fiecare vacă furajată este a­­cum sub 3 litri pe zi și nu s-a realizat din producția a­­nuală planificată de 1800 litri decit 1320 litri. Datorită unei mai atente în­grijiri și furajări a animalelor producția de lapte la ferma cooperativei agricole din Cos­tești a crescut, în ultimul timp, cu 50 litri pe zi. Cu toa­te acestea, grosierele se folo­sesc, la fel ca și la Roma, tot T. TOMA (Continuare în pagina a III-a)

Next