Clopotul, ianuarie-martie 1972 (Anul 28, nr. 3330-3405)

1972-01-15 / nr. 3340

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNIȚI-VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R.­­1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 3340 | sîmbătă 15 ianuarie 1972 ] 4 pagini 30 bani ÎNDEPLINIREA PLANULUI DE STA­T de dezvoltare a economiei județului Botoșani in anul 1971 Realizările obținute în jude­țul Botoșani în anul 1971, la fel ca în întreaga țară, se în­scriu pe coordonatele și direc­țiile generale de dezvoltare a economiei naționale stabilite de către cel de-al X-lea Con­gres al Partidului Comunist Ro­mân, ritmuri înalte de creștere a producției materiale, spo­rirea gradului de eficiență e­­conomică, eforturi susținute pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Colectivele de muncă din în­treprinderile industriale și a­­gricole, de pe șantiere și din organizațiile de transport, din toate domeniile economice — sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, mun­cind cu pasiune și hotărîre, au obținut rezultate importante în realizarea planului de stat de dezvoltare a economiei ju­dețului în anul 1971, contribu­ind astfel la îmbogățirea ma­relui bilanț al economiei na­ționale. In INDUSTRIE, ca urmare a diversificării și îmbunătățirii calității produselor, a creșterii gradului de prelucrare și va­lorificare a materiilor prime, a utilizării mai bune a capaci­tăților de producție și a forței de muncă, volumul producției globale a fost îndeplinit în pro­porție de 105,3 la sută. Pro­ducția suplimentară industria­lă este de 2,7 ori mai mare de­cât angajamentul cu care ju­dețul s-a înscris în marea în­trecere socialistă a țării. Com­parativ cu anul 1970, producția globală industrială a crescut cu 228 milioane lei. Planul producției globale in­dustriale a fost îndeplinit de către majoritatea unităților e­­conomice, cu excepția între­prinderii pentru industrializa­rea cărnii, întreprinderii pen­tru valorificarea legumelor și fructelor și cele două între­prinderi piscicole, ca urmare, în principal a neasigurării ma­teriilor prime din agricultură. Unitățile cooperației mește­șugărești au depășit planul producției marfă și al prestări­lor de servicii cu 2,2 la sută iar cele ale cooperației de con­sum cu 14,9 la sută. Nivelul producției la princi­palele produse în anul 1971, în comparație cu planul și reali­Sporurile remarcabile obți­nute la unele sortimente ca piese de schimb pentru trac­toare și mașini agricole, con­fecții, țesături, mobilă etc. se datoresc folosirii mai bune a capacităților și suprafețelor de producție cît și dezvoltărilor realizate prin investiții , la unt și carne creșteri­e sînt mai mici datorită cantităților limitate de materii prime. zările din 1970, se prezintă ast­fel î­­n anul 1971, potențialul in­dustrial s-a întărit prin intra­rea în funcțiune a unor noi capacități de producție prin­tre care dezvoltarea capacității de țesut, și finisaj la Uzinele textile „Moldova", Stația de înnobilare a nisipului Dorohoi, secții de deservire a populației prin unitățile meșteșugărești (Continuate in oetqino o lll-a) Procentul de 1971 în DD/-»ri ITCUTT îndeplinire procente PRODUSUL a pianului față de ________________________________pelaj?l________1970_____ Fire tip bumbac 100,7 100,7 Țesături tip bumbac 100,1 108,2 Confecții textile 104,9 118,7 Carne 70,4 103,3 Preparate din carne 100,0 109,8 Unt 106,1 106,4 Zahăr 108,2 104,8 Mobilă 108,4 108,1 Cărămizi 101,6 103,2 Piese de schimb pentru trac­toare și mașini agricole 189,4_________516,0 _____ DIN ȚARĂ • La Tîrgu Jiu s-a dat în folosință un cămin și o grădiniță pentru copiii de vîrstă salariaților preșcolară ai de la com­plexul de exploatare și industrializare a lemnu­lui. Două construcții si­milare au început să fie ridicate în noul cartier de locuințe Ploiești 1. • O nouă magistrală de termoficare a fost dată în exploatare la Ga­lați. Pornind de la cen­trala construită pe plat­forma siderurgică, aceas­ta asigură încălzirea blo­curilor de locuințe și a edificiilor social - cultu­rale din microraionul 40 situat în zona de nord­est a orașului. • După cum informea­ză Asociația generală a vînătorilor și pescarilor sportivi, se mai poate practica vînatul de iepuri până în seara zilei de 16 ianuarie. î &mi.ho,z^c­a M-mmr&HȚm­» ,muJ Noi magazine sătești au fost date în folosință, nu de mult, trei noi ma­gazine sătești ale coopera­ției de consum în localită­țile Cerchejeni (din fon­duri centralizate), Roma și Horia — Mitoc (din fon­duri centralizate și contri­buția cetățenilor). In anul 1972 alte opt lo­calități (Pădureni — Do­­bîrceni, Liveni — Mano­­leasa, Bodeasa — Săveni, Burlești — Unțeni ș.a.) vor beneficia de fonduri pentru construirea de noi spații comerciale și pen­tru prestări de servicii. I ■ ■­a ■ o CEI MAI GOSPODARI DINTRE GOSPODARI Pentru gospodarii din Santa Mare roadele muncii pline de abnegație depusă pe parcursul anului trecut n-au fost culese în toamnă, cum spune un vechi proverb, ci acum, în plină iar­nă. Munca lor de zi cu zi îm­părțită între ogoarele coopera­tivelor și obiectivele gospodă­rești pe care și le-au propus să le realizeze, au considerat-o ca ceva firesc, obișnuit. „După cum fiecare avem grijă de gospodăria personală, căutăm să o facem cit mai frumoasă, așa avem și de satul nostru, de comuna noastră, gospodăria tu­turor", ne-a mărturisit unul dintre locuitori. Era unul din realizatorii acelui efort colec­tiv, exprimat în limbajul cifre­lor, a celor 1,4 milioane lei re­­prezentînd valoarea muncii patriotice, cu peste 60.000 de lei mai mult decît se realizase în 1970. Aceasta înseamnă că fiecare locuitor a realizat, în medie, lucrări în valoare de 206 lei- Un salt aprecia­bil dacă ne gîndim că numai cu un an înainte, adică în 1970, media valorică fusese de 145 lei pe locuitor, înaltă con­știință civică, spirit gospodă­resc, hărnicie , fiecare cuvînt definește rezultatele muncii gospodarilor din Santa Mare, care au fost recunoscuți la ni­velul întregului județ ca cei mai gospodari dintre gospo­dari, obținînd premiul I în în­trecerea patriotică între co­mune pentru înfrumusețare și bună gospodărire. Am vrut să stăm de vorbă cu primarul comunei, Petru Cjoc, cel care a condus acest efort colectiv, a fost în prime­le rînduri la fiecare acțiune. Ne-a fost greu să-l găsim. Era plecat în comună să rezolve probleme curente, să se con­sulte cu oamenii, să vadă cum prind viață propunerile obștei. Cred că acesta este unul din „secretele“ succeselor : perma­nenta prezență în mijlocul oa­menilor. In lipsa sa, obiective­le care le-au adus laurii ni le-a prezentat tovarășul Ioan Ti­­mofte, secretarul consiliului In secția finisaj a Uzinelor textile „Moldova“ din Boto­șani Fotografia : IOAN NEGREA popular comunal. Ne-a arătat cele 4 noi săli de clasă din Santa Mare, clădirea nouă a postului de miliție, iar în satul Ilișeni, școala cea nouă. „La Ilișeni ni s-au alocat 20.000 lei pentru reparații capitale la școală. Sfătuindu-ne cu sătenii am hotărît să o refacem din temelii. Oamenii au muncit cu sîrguință pentru ca copiii lor să învețe într-o școală nouă“ a ținut să ne precizeze tovarășul Timofte. In final, valoarea lu­crării s-a ridicat la peste 80.000 lei, deci circa 60 000 lei economisiți prin muncă patrio­tică. Prin comună trece șoseaua asfaltată care duce la Ștefă­­nești, un motiv în plus pentru ca comuna să arate cît mai fru­moasă. In acest scop s-au plan­tat peste 2500 plopi canadieni, salcîmi și sălcioare, s-au ame­najat noi spații verzi pe 0,75 ha. De asemenea, pentru o legătură cît mai ușoară în­tre satele comunei, s-au pietruit circa 7 km de drum etc. CORNELIU FILIP (Continuare în pagina a IlI-a) Comune fruntașe pe județ în întrecerea patriotică, pe anul 1971 Direcția generală pentru agri­cultură, industrie alimentară, silvicultură și ape, a orga­nizat în zilele de luni, marți și miercuri consfătuiri de lucru cu președinții cooperativelor a­­gricole, inginerii șefi și șefii contabili în centrele Săveni, Botoșani și Dorohoi, avînd ca temă de discuție organizarea și retribuirea muncii în acord global. La aceste consfătuiri a participat tovarășul ing. Ioan Furtună din M.A.I.A.S.A. In vederea creșterii răspun­derii conducerilor cooperative­­lor agricole privind organiza­rea, planificarea și retribuirea muncii țăranilor cooperatori, pentru sporirea continuă a pro­ducției agricole, tovarășul ing. Liviu Mihailovici, vicepreședin­te al consiliului popular jude­țean, directorul direcției agri­cole județene a subliniat nece­sitatea ca în toate sectoarele de producție retribuția muncii să se facă pe bază de acord global. Pentru asigurarea unei juste corelări între retribuirea muncii și volumul de muncă ce urmează a fi efectuat de către fiecare formație de lucru, este necesar să se stabilească în mod diferențiat producțiile me­dii pe ferme, brigăzi, și în ca­drul acestora pe sole și par­cele, în funcție de fertilitatea naturală a solului, de posibili­tățile asigurării îngrășăminte­lor, a erbicidelor, a soiurilor cultivate precum și de gradul de mecanizare. Cooperativa a­­gricolă va încheia angajamen­te scrise cu formațiuni de mun­că, familii sau cu fiecare co­operator, în care să se preva­dă obligațiile și drepturile ce revin ambelor părți. Exemple orientative de cal­cule privind plata muncii în a­­cord global, în bani și în na­tură, au fost prezentate de ing. Adrian Dumitrescu de la D.G.A.I.A.L.A. In continuare, tovarășul Con­stantin Mustață, vicepreședin­te al U.J.C.A.P., a ridicat cîteva probleme privind realizarea rit­mică a sarcinilor stabilite de fiecare cooperativă agricolă la carne și lapte de vacă. Consfătuire pe tema organizării și retribuirii muncii în acord global PE UNELE TERENURI SE POT OBȚINE PRODUCȚII MAI MARI CU ACEEAȘI MUNCĂ CU CARE SE OBȚI­NE O PRODUCȚIE MICA PE ALTE TERENURI. ACORDUL GLOBAL ȚINE SEAMA DE ACESTE CONDIȚII ? Răspunsul pe care pot să-l dau este că da- Acordul glo­bal, bine calculat, ține seama nu numai de gradul de ferti­litate naturală diferită, ci și de cantitatea de îngrășăminte administrată, dacă terenul e irigat sau nu, de gradul de mecanizare și poate fi luată in seamă, acolo unde e cazul, chiar și depărtarea de sat. La producția agricolă din 1971 am avut în vedere ase­menea criterii, cînd am cal­culat tarifele pe tona de pro­dus. Pentru a demonstra cum am procedat iată mai jos ta­rifele pe tonă, în raport de tarla și de producea planifi­­cată, pe care le-am aplicat la cultura porumbului în anul 1971, întrebări și răspunsuri despre ACORDUL GLOBAL ____________ __________________________________­­ ____________ stabilit 15 tarife diferite, care, după cum se vede, nu țin seama direct și exclusiv de nivelul producțiilor planificate ci de particularitățile tariale­lor respective, pe care noi le cunoaștem foarte bine. In fe­lul acesta cooperatorii lucrea­ză cu același interes și tere­nurile mai dificile ca și cele bune, depun eforturi să ob­țină producții mari de pe toată suprafața. De pildă, co­­operatoarea Aurica I. Prodan, de pe suprafața lucrată, în condiții de neirigare, a obți­nut la porumb o depășire de 2 743 kg. Aceasta în timp ce cooperatoarea Lucica D. Mer­­ticaru a realizat cu 1000 kg mai puțin decît a avut plan, cu toate că a beneficiat de un teren mai fertil și, în parte, Iri­gat. E drept că diferențierea tarifelor cere multă muncă pentru cadrele de conducere și din administrația­ cooperativei agricole. Insă merită efortul, deoarece așează repartiția pe bază de dreptate, răspunde cerințelor tuturor cooperatori­lor. >­­ ILIE ABACEI președintele C­­A­­P- Bold Tarlaua producția planificată kg/ha. Tarife in norme de categ­­i pe tonă Malul galben 3 420 5,02 Boul roșu 3 400 5,02 Nisipuri 2 500 5,90 Răzăș­e 3 000 5,36 Magazie 3 450 4,96 Biserică 2 800 5,40 Pompa Sadoveni 3 480 4,94 Cot 3 000 5,36 Coasta grădinii 3 253 5,15 Holm I 3100 5,34 Holm II 2­500 5,96 Siliște I 3100 5,28 Siliște II 2­500 5,92 Popa 2­000 6,81 Hulpărie 2­500 5,90 Iată dar, pentru 792 ha ce le-am cultivat cu porumb, am PUȘI PE CĂPĂTUIALĂ... 5 august 1971. Conache Lu­­nic, tehnician cu investițiile la întreprinderea pentru valorifi­carea cerealelor Botoșani este trimis de unitate la Inspecto­ratul general de stat pentru controlul calității produselor București, pentru a ridica un număr de piese speciale ne­cesare uscătoarelor întreprin­derii. Intrucît în adresa foru­lui tutelar nu se indica ce pie­se urmau să se ridice, lui Conache Lunic i s-a dat dele­gație semnată în alb, urmînd a fi completată de acesta, în raport de piesele ce avea să le primească. Profitînd de acest lucru, Co­nache Lunic a completat o no­tă de comandă prin care soli­cita, în numele unității, piese auto pentru un autoturism marca „Mercedes", proprieta­te personală. Piesele ridi­cate pe baza acestei note, pre­cum și alte materiale au fost duse parte la domiciliul său, parte la Toader Nemțoiu din Botoșani (unde-și avea parcal Mercedes-ul) și la unchiul său Gheorghe Lunic din Bucu­rești. La întoarcere nu a prezen­tat la contabilitate actele de rigoare, ci a început să pro­cure piese auto de fabricație românească, în număr și de tipul celor primite de la Bu­curești, urmînd a le prezenta o dată cu actele pentru a jus­tifica comanda făcută. Prin soția sa, ia legătură cu Silișteanu, șef de coloană Ioan la Autobaza T. A. Botoșani că­ruia i-a dat 600 lei și cu Ni­­colae Plăcintă, cumnatul său, șofer la Direcția județeană de drumuri și poduri din Su­ceava. 4 septembrie 1971. Ziua „fa­tală". Forul tutelar trimite la întreprindere o adresă cu co­piile bonurilor respective și face cunoscut că a debitat u­­nitatea cu suma de 3552,79 lei reprezentînd contravaloarea pieselor ridicate pe baza notei de comandă. Dar, respectivul tehnician nu adusese la între­prindere asemenea piese, mai mult, a luat și din cele date de I.G.P­ C.P., prejudiciind unitatea cu suma de 10 568,37 lei. De altfel, unita­tea nu comandase piese auto. ★ 9 iulie 1971. Gheorghe An­­dronache, muncitor încărcător la serviciul aprovizionare al I.G.C.L. Botoșani, primește o repartiție de la șeful serviciu­lui pentru 2 000 kg porumb și 3 000 kg ovăz pe care trebuia să le ridice de la I.V.C. Boto­șani. In respectivă drum spre unitatea întîlnește („ceasul rău“!) pe merceologul Victor Rosetti de la ... serviciul a­­provizionare al I.G.C.L. Boto­șani căruia, din vorbă în vor­bă, îi spune de repartiție , și-i mai spune că și el ar avea ne­voie de 500 kg porumb. „Ni­mic mai simplu“, vine replica din partea lui Victor Rosetti. De ce ? Pentru că șeful bazei de recepție de la I.V.C. locu­iește la el. Au plecat deci îm­preună la­ I.V.C. unde li s-a spus că vor primi porumbul în ziua de 12 iulie 1971. 12 iulie 1971. Victor Rosetti îl anunță, telefonic, să aștepte o zi, deoarece persoana „în chestie" lipsește. 13 iulie 1971. Gheorghe An­­dronache, primește cele 500 kg porumb de la Miluță Epu­­reanu, șeful bazei de recepție a I.V.C. în schimbul a 500 lei. Dar, această cantitate trebuia justificată cumva. Și atunci, Miluță Epureanu trece în pro­­cesul-verbal greutatea mași­nii : 4220 kg în loc de 3­745. ★ S-ar părea că cele două fur­turi nu au nimic comun, în afara faptului că s-au produs în cadrul aceleeași întreprin­deri. Totuși.. . 8 ianuarie 1972. Orele 9. Sala de ședințe a I.V.C. Botoșani e înțesată de lume. Este intro­dus înăuntru, îmbrăcat în hai­ne vărgate, Conache Lunic. In urma lui apar și ceilalți incul­pați : Nicolae Plăcintă, Milu­ță Epureanu, Victor Rosetti si Gheorghe Andronache. TH. CIOBÎCA (Continuare in pagina a III-a) PE MARGINEA PROCESULUI PUBLIC DE LA I.V.C. BOTOȘANI CU ADRESĂ... CU ADRESĂ Noroc de pompieri! Nu puține au fost cazurile cînd averea obștească a cooperativelor agricole de producție a fost pusă în pri­mejdie datorită unor gură-cască. La C.A.P. Hlipiceni, Mi­­hai Eminescu și Coțușca, focul a dat iarna prin depozitele de furaje, flăcările mistuind într-o clină, în total, peste 30 tone de furaje, iar la Călărași, o bucătărie pentru prepa­rarea nutrețurilor abia a putut fi salvată. Că primejdia nu s-a apropiat și de sediile C.A.P. amintite, noroc de pompieri ! Suntem­ salvați ! Desen de VASILE CRAITA-MINDRA * PE AGENDA 72 IUN­ s­ Cu GHEORGHE CHTRILA, directorul Oficiului ju­dețean de turism — Mai întîi un suc­cint bilanț turistic 1971... — Pentru a fi cît mai sugestiv mă voi opri a­­supra cîtorva cifre. A­­nul trecut din județul Botoșani au plecat in toate colțurile țării 16.850 turiști față de 12.400 cîți prevăzusem inițial, iar peste hotare — 437 față de 394 pre­văzuți , aproape 2000 cetățeni din județul nostru și-au petrecut concediul în stațiunile de odihnă și tratament. — Ce ne va aduce nou, anul turistic 1972, din punct de vedere al asigurării bazei mate­riale 7 — Parcul de mașini se va mări cu încă un autocar, marca „Fiat" : de asemenea, va fi dat în exploatare camotorul hotelier de pe strada U­­nirii cu 174 locuri la cazare și 230 la masă. — Față de anul trecut, pe plan intern vor apa­re noi itinerarii turisti­ce ? — Da. Excursioniștii botoșăneni vor putea fa­ce turul Munților Apu­seni și turul României , vor putea vizita nordul Maramureșului și Delta Dunării. Unele itinerarii vechi vor fi îmbunătăți­te. Traseul spre Lacul Roșu îl vom cmmm­eta cu vizitarea Văii Bistriței pe porțiunea Vatra Dor­­nei — Poiana Teiului ; traseul Suceava — Pia­tra Neamț — Bacău — Iași va fi completat cu vizitarea Hanului Ancu­­ței și Casei memoriale de la Mitcești, iar traseul Botoșani — Suceava — Rădăuți — Putna cu vi­zitarea localităților Sol­ca, Carcea, Gura Humo­rului și Voroneț. Traseul­­ județean Botoșani — Darabani — Minicani va fi transformat în circuit cu întoarcere prin Să­veni. — Dar peste hotare ? — Anul acesta, amato­rii de excursii din Jude­țul nostru vor putea contempla frumoasele și celebrele nopți albe de la Leningrad și Riga , vor putea străbate tra­seul circuit Ungaria — Cehoslovacia — Polonia — U.R.S.S. Vor fi orga­nizate excursii în Turcia și Austria. Pentru pro­prietarii de autoturisme, organizăm excursii cu asigurarea tuturor servi­ciilor în : 1. Iugoslavia — Bulgaria — Turcia ; 2. Ungaria — Cehoslova­cia — Polonia — U.R.S.S. ; 3. Ungaria — Germania ; 4. Elvetia — Italia — Iugoslavia 5. U.R.S.S. — cu vizita­sl­rea orașelor Cernăuți, Lvov, Bălți, Chișinău, Kiev, Odesa. — Referitor la stațiu­nile de odihnă și trata­ment, ce noutăți aveți 7 — Pentru odihnă și tratament avem locuri absolut asigurate în toa­te stațiunile țării, în toa­te anotimpurile. Vreau să mai informez cititorii noștri că numărul de locuri pe litoral s-a mă­rit. TH­­ARBORE î

Next