Clopotul, aprilie-iunie 1972 (Anul 28, nr. 3406-3482)

1972-04-08 / nr. 3412

Un sprijin substanțial pentru învățămîntul de partid și de stat DOCUMENTE ALE PARTIDULUI COMUNIST in aplicarea partidului privind hotărîrilor întărirea activității politico - ideologice și cultural - educative, Editu­ra politică tipărește în prima jumătate a anului 1972, 21 de volume, cuprinzînd culegeri de texte pe principalele proble­me ale politicii partidului, ve­nind astfel în sprijinul celor ce urmează cursurile învăță­­mîntului de partid, propagan­dei prin conferințe, al celor ce studiază științele sociale în învățămîntul de stat și altor categorii de oameni ai muncii. Cele 21 de volume vor cu­prinde principalele probleme din documentele de partid e­­laborate în ultimii ani începind cu documentele Congresului al IX-lea al P.C.R. (19-24 iu­lie 1965) și până la 1 martie 1972. Culegerile sintetice de tex­te, pe cele 21 de teme, cuprind o tematică vastă referitoare la următoarele probleme : — Rolul conducător al par­tidului în întreaga viață poli­tică, economică și socială. — Societatea socialistă mul­tilateral dezvoltată. — Perfecționarea organizării și conducerii vieții sociale. Rolul statului socialist. — Dezvoltarea bazei tehni­co - materiale a socialismului. — Perfecționarea relațiilor de producție, a organizării și conducerii economiei. — Perfecționarea repartiției și respectarea echității socia­liste. Utilizarea fondurilor so­ciale de consum. — Rolul clasei muncitoare în condițiile societății socialis­te: întărirea alianței cu ță­rănimea și intelectualitatea. — Promovarea și respecta­rea legalității socialiste . — Națiunea socialistă. — Partidul și tineretul. — Rolul și atribuțiile sindi­catelor. — Dezvoltarea și perfecțio­narea învățământului. — Rolul științei în construi­rea socialismului în România. — Literatura și arta în so­cietatea noastră socialistă. — Activitatea ideologică și politico - educativă. — Morala comunistă. — Participarea maselor la conducerea societății — esen­ță a democrației socialiste. — Apărarea patriei — parte integrantă a revoluției și con­strucției socialiste. — Politica externă a Româ­niei socialiste. — P.C.R. — continuator al luptei revoluționare și demo­cratice a poporului român, al tradițiilor înaintate ale miș­cării muncitorești și socialiste. — Politica internaționalistă a P.C.R. în alcătuirea sumarului fie­cărui volum s-a urmărit evi­dențierea clară a bazelor ști­ințifice ale politicii partidului ROMAN nostru în fiecare domeniu de activitate, a orientărilor și sar­cinilor stabilite de documen­tele partidului. Pregătirea pentru tipar a culegerilor sintetice din docu­mentele de partid în limbile română, maghiară și germană s-a realizat cu sprijinul unor specialiști din instituțiile cen­trale de profil. Institutele de cercetări științifice din dome­niul științelor sociale, activiști ai secțiilor Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, cadre didactice din învă­țămîntul superior, redactori de la Editura politică. Fiecare volum are un indice de surse bibliografice care va permite studierea contextului docu­mentului respectiv. Pină acum primele 7 teme au fost puse la îndemîna citi­torilor prin rețeaua de librării orășenești și cooperației din prin unitățile comunele și satele patriei noastre. In apri­lie și mai, vor fi editate cele­lalte 14 teme. Cele 7 culegeri sintetice a­­părute sunt: — Rolul conducător al par­tidului în întreaga viață poli­tică, economică și socială — Societatea socialistă multilateral dezvoltată — Activitatea ideologică și politico - educativă. — P.C.R. — continuator al luptei revoluționare și demo­cratice a poporului român, al tradițiilor înaintate ale mișcă­rii muncitorești și socialiste — Rolul științei în construi­rea socialismului în România — Partidul și tineretul — Rolul clasei muncitoare în condițiile societății socialis­te, întărirea alianței cu țără­nimea și intelectualitatea. SIMBATA 8 APRILIE C.00 Deschiderea emi­siunii de dimineață. Telex. 9.05 Biblioteca pentru toți. Vasile Alecsandri. 9.40 De vorbă cu gos­podinele. 9.55 Tele - enciclope­dia (reluare). 10.40 Bucureștiul necu­noscut . Palatele o­­rașului. 11.05 Desen animat : „Lupul și mielul“. 11.15 Mîndrele. Program de cîntece și dansuri populare 11.55 Emisiune de edu­cație sanitară. 12.10 Telejurnal. 15.20 Matineu de vacan­ță. 16.25 Deschiderea emi­siunii de după - a­­miază. Fotbal . România — Franța. Transmisiu­ne directă de la Sta­dionul „23 August“. 19.00 Ritm, tinerețe, dans. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în unele țări din Afri­ca (I): 21.15 Film serial. Invadatorii. 22.05 Emisiune de diver­tisment : „Mai ceva ca-n filme“. 22.40 Telejurnal. 23.10 Gala vedetelor. Melodii celebre, in­terpreți preferați. 23.50 Romanțe Barbu, Maria cu Mia Vlă­­descu, Mariana Bă­­lănescu, Nicolae Se­­căreanu, Octavian Huianu și Viorel Diaconescu. CLOPOTUL. PAGINA 2 Alimentara cu autoservire de pe strada Unirii din Botoșani Fotografia : I. NEGREA ȘTIINȚA LA ZI LANTERNA CARE SE A­PRINDE LA SIMPLA ATINGERE O firmă din Houston (Te­xas, S.U.A.) a pus la punct o lanternă care se aprinde și se stinge la atingerea cu dege­tul in orice punct al suprafe­ței sale. Noul sistem de iluminare se bazează pe proprietatea ma­terialelor plastice acrilice (Plexiglas) de a înmagazina electricitate statică. Un dispo­zitiv electric special contro­lează în mod permanent va­riațiile de cîmp electric. Ori­ce schimbare provocată de a­­tingerea cu mina poate între­rupe sau restabili curentul. CEL MAI MIC AUTOMOBIL DIN LUME Cel mai mic automobil din lume a fost construit de Jur­­gend Hunninger. Minusculul vehicul cîntărește numai 28 kg, iar motorul său de 2,2 cp, îi permite să circule cu vite­za de 40 km/h. Conducerea se poate învă­ța cu mare ușurință deoarece o singură manetă determină accelerația, frînarea și direc­ția. Miniautomobilul lui Hun­ninger poate fi transportat în lada de bagaje a unui auto­mobil obișnuit, îndeplinind ro­lul unei „bărci de salvare“ în caz de pană. R.P. UNGARĂ. Uzinele de instrumente de precizie din Szekesfehérvar­­a producerea în serie a început unui nou aparat pentru vopsit de dimensiuni mici. Fotografia prezintă un aspect din a­­ceastă uzină O firmă de construcții din New Jersey colectează sticle sparte, care în general nu mai sunt reluate de distribuitori, pentru a le îngloba în blocu­rile de beton destinate con­strucțiilor. Sticlele sunt sfărî­­mate în prealabil, și cioburile foarte mici îndeplinesc rolul pietrișului la fabricarea beto­nului. Blocurile astfel con­struite sînt turnate sub mare presiune și prezintă dune per-In Italia sunt supuse probe­lor mici nave de pescuit din beton. Corpul lor se compune din cîteva straturi de plasă metalică întărită cu bare de oțel și acoperită cu un strat subțire de beton. Un astfel de corp dispune de o bună im­permeabilitate, neputrescibil și este ignifug, rezistent la dăunătorii marini. El rezistă bine la vibrații și șocuri, formanțe mecanice, precum și o slabă capacitate de absorbție a apei. BETON CU STICLA NAVE DE PESCUIT PIN BETON CE CE (Ul­i) FIU! HAM­EMIS­IA CĂZUI­m ? Să arătăm, de la început, un fapt pozitiv : la majoritatea că­minelor culturale, pe le-am vizitat, programele care de activitate sunt axate pe înde­plinirea măsurilor adoptate de comitetele comunale de par­tid, măsuri care, după cum se știe, vizează îmbunătățirea continuă a muncii politico-e­ducative și cultural-artistice de masă. Noul conținut al ac­tivităților artistice și mai ales, noile forme și mijloace de răs­­pîndire a științei și culturii au transformat căminele culturale în adevărate centre ale vie­ții spirituale locale, au făcut din așezămintele culturale puncte de atracție către care își îndreaptă pașii, zilnic, un număr tot mai mare de cetă­țeni. — De ce vin eu la căminul cultural ? Pentru că, spunea Constantin Gh. Berceci, din sa­tul Joldești - Vorona, găsesc vorbindu-se despre ceea ce este nou în politica partidului, pentru că văd un spectacol frumos dat de către tinerii din sat. Unii cetățeni însă, nu pro­cedează ca mine. Vin numai la programele artistice, la un film sau la o petrecere, în special tinerii. Nu zic ba. Sunt și acestea bune, utile omului din satul nostru. Dar urmărind numai distracția, ajungi la un moment dat să-ți formezi părere greșită despre menirea­­ căminului cultural. El trebuie să fie nu numai un loc de re­­creere, ci și un lăcaș al știin­ței și culturii, o a doua școală a oamenilor din sat. Ce îi mai atrage pe oameni la căminul cultural , d­ar brigăzile științifice. In­spe­Ion Ciobanu, Maria Dolineanu, Teodora Andronache și alți ce­tățeni din comuna Gorbănești nu au lipsit aproape de la nici o întîlnire cu echipele alcătu­ Anchetă realizată cu sprijinul coresponden­ților voluntari­ ste din profesori, medici, ingi­neri și alți specialiști. In co­muna Copălău, deși sînt un însemnat număr de televizoare și aparate de radio, cetățenii, atunci cînd sînt bine infor­mați și cînd cunosc din timp data, ora și felul acțiunii cul­turale, se adună în număr mare în sala căminului cultu­ral. La unele acțiuni politico­­educative susținute de către intelectualii din comună și de către unii lectori ai comitetu­lui județean de partid, sala căminului cultural din Copă­lău (e drept, cam mică pen­tru un asemenea sat) devine neîncăpătoare. Cu mare inte­res, avînd un pronunțat conți­nut instructiv și educativ, au fost și sunt urmărite de cetă­țeni medalioanele politice și li­terare, informările și cronica evenimentelor interne și inter­naționale, „călătoriiile" pe harta țării pentru cunoaște­rea realizărilor socialismului. O statistică arată că, în peri­oada de iarnă, o serie de teme privind istoria și Partidului Comunist activitatea Român, prestigiul internațional al Ro­mâniei socialiste etc, au fost audiate cu deosebit interes de sute de țărani cooperatori. Nu­mai la simpozionul cu tema „Principiile relațiilor politice și economice ale României cu statele cu sisteme sociale diferite", ținut în luna martie a.c­, au luat parte 250 de cetă­țeni, în majoritate membri ai cooperativei agricole de pro­ducție-var iată-1 pe țăranul coope­rator și în altă postură decît aceea de spectator sau, cum i se mai zice destul de plastic, de consumator al valorilor spi­rituale. Iată-1, bunăoară­, în postura de mesager al artei și cîntecului popular, în situa­ția de la om al scenei, de ar­tist amator „La Gorobănești, ne putem mîndri cu moșul Vasile Diaconu, țăran coope­rator, care a depășit vîrsta de 60 de ani și care ne face cin­ste la fiecare întrecere cultu­­ral-artistică. Datorită talentu­lui său de solist dansator și instrumentist, căminul cultural a ocupat, în nenumărate con­cursuri locuri fruntașe" (H. Elena). „Și la Ionășeni - Tru­­șești există o frumoasă tradi­ție a unor echipe de dansuri, cor și teatru. Dar, e de părere tînărul cooperator Vasile I. Zavastia, de la o vreme în­coace activitatea artistică e cam anemică. Tinerii, mulți la număr, buni și harnici, nu prea se îndeamnă a se urca pe scenă. E poate aici și vina or­ganizației U­ T.C. din sat care nu prea își dovedește în prac­tică capacitatea sa mobiliza­toare și dinamizatoare". Ce se întîmplă cu activitățile culturale dedicate tinerilor din satul Coșula - Copălău ? Ni­mic deosebit. Nu există acti­vitate- Căminul cultural, fiind într-o sală a școlii, e întotdea­una închis. Duminica în spe­cial, tinerii nu au unde să se adune pentru a audia o con­ferință, pentru a organiza horă sau pentru a practica un­­ joc sportiv. Timpul liber al ti­nerilor se irosește în van, ade­sea ei fiind tentați să caute singuri, pe cont propriu, alte preocupări de dragul de a „omorî ceasurile plictisitoare". — Aveți public la căminul cultural ? — Nu prea, ne-ar răspunde unii directori ai căminelor cul­turale din satele comunelor Trușești, Vorona și Copălău. Explicația ? Nu e greu de gă­sit. Manifestările care se pro­gramează aici, fie că se amînă de pe o zi pe alta, fie că nu se mai țin deloc. Unele dintre activități sînt departe de stîrni interesul publicului. Și a asta din cauză că sînt simplis­te, reduse adesea doar la o con­ferință învechită,­dar cu un titlu bombastic. „Oamenii, a­­răta Gheorghe Miron, director coordonator al școlilor din co­muna Vorona, vin în număr foarte mare atunci cînd pe lin­gă o expunere sau un simpo­zion se prezintă și un specta­col artistic. Dacă se anunță o conferință fără program artis­tic, m-am convins din proprie experiență, participarea pu­blicului e foarte mică". Desigur, s-ar putea enumera alte exemple prin care să dăm un răspuns la întrebarea de ce vin sau nu vin oamenii la că­minul cultural. Dar nu cu a­­ceasta vrem să încheiem rîn­­durile de față, întrebarea care se ridică e, ce facem pentru ie­șirea din anonimat a unor că­mine culturale ? Din sugestiile, propunerile și concluziile cu­lese de la diferiți interlocutori, am reținut că se impune diver­sificarea și îmbogățirea conți­nutului acțiunilor politice și cultural-artistice, că e necesară legarea acestor activități de viața satelor și de munca en­tuziastă a membrilor coopera­tori. și THEODOR UNGUREANU Vlad Bejenaru - Trușești, Elena Huțu - Gorbănești, Pe­tru Condurache - Vorona, N. Ursache - Copălău ARCA LUI NOE Trei din Pomîrla Am aliat, despre trei cetă­țeni din Pomîrla, lucruri prea bune, de care noi o nu să scriem și ei o să se supere. O să se supere, dar poate va să se îndrepte și asta ne va bu­cura pe noi. Panaite D. K­rim este căsăto­rit, soția lui e asistentă medi­cală. Despre el nu s-ar zice că a fost un exagerat în ce pri­vește instrucția, iar în prezent nici nu lucrează nicăieri, tră­ind pe seama soliei. Cu care, se pare, nici nu se poartă cine știe ce politicos. Alexandru D. Gontaru a fost educator la căminul de copii din localitate , a fost pentru că acu­m­, după treaba făcută, nu mai e acolo. Soția e învățătoa­re, au trei copii. Acum Alexan­dru nu lucrează nicăieri. Și e păcat! Că are absolvit liceul horticol și facem pariu că cei de la cooperativa agricolă n-ar zice nimic împotrivă să-l pri­mească. Al treilea este Vasile Iorgu Purice, care e om in virstă, și să ne ierte de-i scriem așa, da'ce să facem. Moș Purice n-are astîmpăr și ocupația lui e un fel de gembășie cu mărunți­șuri, cu lemne. In loc să-și vadă de altele — știe dumnea­lui ! Acum asta e situația. Dar eu zic ca în viitor să auzim de bine ! 3000 Am aliat, de la secretarul comitetului comunal U.T.C. din Cristești, că tinerii din a­­cel sat au plantat, în lunea acestei săptămîni, 3000 de puieți. Veste frumoasă, să plantezi copaci este gest de suflet mărinimos, pentru că arborii rămîn, ca o bucurie, dincolo de generație ce i-a sădit. Veste frumoasă , pe care o am vrea auzită din toate lo­curile, sate și orașe. Paznic contra paznic O scrisoare din Suharău ne sesizează faptul că un paznic, Constantin Apătăchioaie a furat din produsele sectorului zootehnic al cooperativei agri­cole locale. Informația s-a a­­deverit. Și încă, am aflat că Apătăchioaie a fost prins de un alt paznic, Pintilei Mechiș. Unul dintre ei a fost scos din ‘ ’notie și diferit justiției. Pen­tru celălalt — vorbele noastre bune. Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT * RADIO IAȘI DUMINICA 9 APRILIE Program de dimineață 8.00 Buletin de știri. 8.05 Refrene îndrăgite. 8.20 Dumbrava minu­nată. 8.30 Piese de fanfară. 8.40 Azi, în sat la noi Gospodarii din Girov — Neamț. 8.55 Cîntecul care mi-e drag. 9.20 Dialog cu ascultă­torii. 9.35 Raliul melodiilor. Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.05 Non stop muzical. 19.00 Radiojurnal. 19.20 Concertul serii (muzică populară românească). 19.45 Studioul veseliei. 20.25 Mari interpreți de operă. 20.40 Atlas liric. 20.55 Dansați în ritmul preferat. TINERETUL ȘI „LUNA PĂDURII“ Devenite tradiționale în activitatea de muncă voluntar­­patriotică a tineretului, lucrările anuale pentru împăduriri, refacere și protecție a pădurilor, precum și cele de îngrijire și conducere a arboretelor, de recoltare a unor produse ac­cesorii, constituie și în prezent o preocupare majoră a orga­nelor și organizațiilor de tineret, avîndu-se în vedere însem­nătatea pe care o are pădurea în dezvoltarea economiei țării. In scopul dezvoltării și cultivării în continuare la tine­rele generații a dragostei și pasiunii față de muncă, a grijii pentru ocrotirea pădurilor și a rezervațiilor naturale, Comi­tetul județean Botoșani al U.T.C., în colaborare cu Inspecto­ratul silvic Botoșani, a stabilit un plan comun de activitate, din obiectivele căruia amintim împădurirea suprafeței de 130 ha întreținerea plantațiilor tinere pe o întindere de 350 ha, amenajarea a 2 ha de pepiniere și executarea de diverse lucrări pe o suprafață de 100 ha. Realizarea acestor obiective impune Comitetului jude­țean U.T.C. desfășurarea unei intense activități în rîndul or­ganelor și organizațiilor de tineret din întreprinderi, insti­tuții, cooperative agricole și școli, în vederea atragerii unui număr cît mai mare de tineri, de diferite categorii, la acțiu­nile ce se întreprind. Pină în prezent s-au stabilit, împreună cu ocoalele silvice din județ, punctele de lucru, suprafețele pe categorii de lucrări, procesele tehnologice privind execu­tarea lucrărilor și aprovizionarea cu material săditor și unel­te de lucru. Totodată, un număr de peste 2 200 de tineri din județ urmează să organizeze șantiere, în cadrul cărora vor efectua un volum important de lucrări. Asemenea șantiere ale tineretului se vor înființa in curînd în localitățile Văcu­­lești, Ștefănești, Lunca și Dobriceni. Pentru folosirea optimă a sezonului de împăduriri, pe­rioada dintre 25 martie — 25 aprilie a fost declarată „Luna pădurii“, în care participarea organizațiilor de tineret la efec­tuarea lucrărilor din silvicultură va cunoaște o amploare deosebită. De altfel, tinerii își vor aduce o contribuție im­portantă la îmbogățirea și ocrotirea fondului silvic pe tot parcursul anului, în raport cu condițiile de vegetație și ne­cesarul de lucrări. Desigur, în cadrul „Lunii pădurii“, pe lân­gă activitatea de muncă voluntar - patriotică vor fi organi­zate și diverse manifestări cu un pregnant caracter educativ pentru tineret, cum ar fi : discuții cu specialiștii din silvicul­tură despre flora și fauna patriei noastre, despre importanța economică și socială a pădurilor, prezentarea de diafilme, concursuri gen „Cine știe, cîștigă“ pe teme de silvicultură, concursuri de orientare turistică dotate cu premii. De aseme­nea, caracterul complex al acestor manifestări va fi îmbogă­țit prin organizarea unor excursii cu tinerii în regiunile cu masive păduroase, declarate monumente ale naturii. In încheierea activităților din cadrul „Lunii pădurii“, organizațiile U.T.C. și tinerii care s-au evidențiat în această muncă vor primi diplome și premii. EUGEN FRANCU președintele Consiliului tineretului sătesc al Comitetului județean Botoșani al U.T.C. SĂTENI! întreprinderea pentru industrializarea laptelui Botoșani, s­e contractează CAȘ ȘI LAPTE DE OAIE la prețuri avantajoase. In această perioadă au loc înscrierile și înfiin­­­țarea de­ stîni și asociații sătești de către Industria laptelui, cooperativele agricole de producție și con­siliile populare ale județului Botoșani. Orice deținător de oi care încheie cu întreprin­derea de industrializarea laptelui, C.A.P. și consi­liile populare contracte pentru caș sau lapte de oaie beneficiază de 1,400 kg tărîță la prețul de 65 bani pentru fiecare kg. de caș livrat cît și alte a­­vantaje importante. Odată cu contractarea cașului de oaie se pot acorda avansuri în bani și tărîțe. Nu întîrziați și înscrieți-vă în stînile sătești organizate de Industria laptelui, C.A.P. și consi­liile populare ale județului Botoșani. COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN BOTOȘANI organizează pe data de 20 aprilie 1972, ora 8 — concurs pentru ocuparea următoarelor posturi : — inspector pentru probleme de administrație locală de stat; — inspector spațiu locativ ; — șef cabinet primar ; — tehnician ; — funcționar principal Condițiile de angajare conform prevede­rilor Legii nr. 12/1971, iar salarizarea în baza H. C. M. 914/1968. întreprinderea de gospodărie orășenească Suceava angajează de­­ ligențăt — 1 ȘEF DEPOZIT MATERIALE — 1 INGINER PRINCIPAL CON­STRUCTOR — 1 INGINER PRINCIPAL CON­STRUCTOR instalații hidrotehnice — diriginte șantier. Angajarea personalului sus - menționat se va face în condițiile prevăzute de Le­gea nr. 12/1971 și H.C.M. nr. 914/1968. . Informații suplimentare se pot obține la sediul întreprinderii sau la telefonul 10935, 10770 interior 12. r * r f A­

Next