Clopotul, aprilie-iunie 1972 (Anul 28, nr. 3406-3482)

1972-04-08 / nr. 3412

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, ONIȚI-VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 3412 | sîmbătă 8 aprilie 1972 | 4 pagini 30 bani PRIM-PLAN SISTEMUL INFORMATIONAL în concepția actuală, siste­mul informațional economic este una din componente ale principalele conducerii științifice a întreprinderii. Fiecare proces de conducere cuprinde — vizibil sau nu — cel puțin patru opera­țiuni : 1) de culegerea infor­mațiilor în scopul studierii obiectului condus ; 2) trans­miterea lor ; 3) prelucrarea informațiilor în scopul adop­tării deciziilor și 4) influen­țarea obiectului condus în conformitate cu soluția adop­tată. In cadrul unei recente dezbateri care a avut loc la comisia economică a Comi­tetului județean de partid în care una din temele princi­pale a constituit-o tocmai perfecționarea sistemului in­formațional utilizat în între­prinderile din județul nos­tru, au fost scoase în eviden­ță neajunsuri care împiedi­că sporirea vitezei de circu­lație a informațiilor, anga­jarea unui volum încă mare de muncă pentru culegerea acestora care în parte, prac­tic, nu se dovedesc utile. Există acte normative ca­re stabilesc precis ce anume situații statistice trebuiesc COMENTATOR "(Continuare în pagina a IlI-a) APLICAREA ACORDULUI GLOBAL CERE ACUM Repartizarea suprafețelor pe cooperatori Terminarea încheierii angajamentelor Cu fiecare zi ce trece, supra­fețele însămînțate sporesc, oa­menii muncii din agricultură fiind direct interesați ca toate lucrările să se execute la timp și de bună calitate- Există bri­găzi și sate întregi unde toți cooperatorii au încheiat anga­jamentele cu cooperativa agri­colă și au luat în primire îna­inte, sau odată cu semănatul, suprafețele ce le vor lucra în acord global. Așa e cazul C.A.P. Hlipiceni,­­ unde peste 1800 cooperatori au încheiat angajamentele. La Moara Jorii­­ Hănești, în brigada condusă de Neculai Zbanț, toți coopera­torii au încheiat angajamen­tele iar o parte din suprafețele ce le vor lucra au și fost luate în primire.­­ E normal să fie așa, ne spunea Gh. Roman, secretarul comitetului comunal de partid, deoarece unele culturi, este macul, vor trebui în cum cî­­teva zile să fie prășite. Dacă oamenii își cunosc obligațiile, dau dovadă de inițiativă, ac­ționează atunci cînd trebuie și unde trebuie făcută lucrarea. In aceeași cooperativă agri­colă, din satul Slobozia, co­operatorii, de asemenea, mani­festă un interes susținut față de efectuarea la timp a lucră­rilor. Primind din timp tere­­nul, ei au participat în număr CAMPANIA AGRICOLĂ incomparabil mai mare decât anul trecut la transportul gu­noiului și administrarea aces­tuia în sol, urmăresc cu grijă pregătirea și însămînțarea su­prafețelor respective. Totuși, la Hănești, în brigă­zile I și a Il-a, datorită preo­cupării insuficiente pentru popularizarea importanței pre­luării din timp a terenului s­ au obținut rezultate mai slabe în această privință. Cam la fel stau lucrurile și la Pe­­tricani. In timp ce în forma­țiunile de lucru care activează la ferma zootehnică, la gră­dină și la vie toți cooperatorii au încheiat angajamentele, la brigada I de cîmp, condusă de Gh. Pintilie, s-au încheiat an­gajamentele abia cu a treia parte din cooperatori (120 di­n 310). In ceea ce privește repar­tizarea suprafețelor, nici po­meneală. Am discutat cu Geor­­geta Scutaru, contabilă de bri­gadă, despre munca ce o de­pune, împreună cu brigadierul și ceilalți din colectivul ce se ocupă de această problemă. — Știți, ne spunea ea, avem mulți cooperatori ca Aneta V. Doboșaru, Saveta D. Ciornea, Maria I. Cojocaru, Leon Chi­­săliță, V. Gh­ Aciubotăriței și alții, care ne-au spus că vor lucra la cîmp și nici noi nu ne îndoim de aceasta. Insă anga­jamente nu vor să semneze... La Lapoveni, cooperatorii Vasile Rîșcu și Alexandru Iva­nov, pe care i-am aflat lucrînd I. M. (Continuare în pagina a IlI-a) CU ADRESĂ... CU ADRESĂ... Apropo de aprovizionare întreprinderea de aprovizionare tehnico - materială nr. 7 Botoșani continuă să fie deficitară în a asigura be­neficiarii săi cu piese de sch­imb, în bună parte și datorită felului cum îi sunt onorate comenziile de furnizori­ Din cauză că au lipsit pinioane de atac, unele tractoare de la fermele I.A.S- Albești n-au putut fi folosite pînă acum în campania agricolă. Uran, am găsit un șurub ! Desen de VASILE CRĂIȚĂ MINDRA La Suceava FAZA PE ZONA A CONCURSULUI CULTURAL­­ARTISTIC în cinstea semicentenaru­lui U.T.C., în zilele de 5 și 6 aprilie, s-a desfășurat la Suceava faza pe zonă a con­cursului cultural - artistic al elevilor din licee și școli profesionale la care au par­ticipat formații din județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui. Județul nostru s-a prezentat cu un număr mare de formații fii­­nd reprezentate liceele „A. T. Laurian“, „Mihai Emines­­cu“ și pedagogic din Boto­șani, nr. 1 și 2 din Dorohoi, cele din Darabani, Săveni, Trușești, Bucecea, Șendri­­ceni, Vorniceni precum și Școala profesională de me­canici agricoli Botoșani. S-au bucurat de frumoase aprecieri din partea specta­torilor cât și a juriului piesa de teatru „Piatra din casă“ de Vasile tentată de Alecsandri pre­elevii Liceului „A. T. Laurian“ din Boto­șani, montajul literar - mu­zical „La gloriosul semi­centenar“, orchestra de mu­zică populară și grupul vo­cal ale Liceului nr. 2 din Dorohoi și, de asemenea, corul Liceului pedagogic din Botoșani. Verificarea calității se­mănăturilor efectuate pe tarlalele cooperativei agricole de producție din Saucenița Fotografia : I. NEGREA UN MINUT O OPINIE — Conform normelor de tehnică a securității muncii, nouă, sudorilor, ne revine gra­tuit cite o jumătate de litru de lapte pe zi. întreprinde­rea noastră are grijă să-l primim cu regularitate dar acum cînd vremea s-a în­călzit, apare următoarea problemă : laptele este adus doar o singură dată pe zi, pentru ambele schimburi. Pentru cei care sunt prezenți atunci cind sosește laptele, totul este în ordine, pentru cei din schimbul următor laptele nu mai este consu­mabil, acidulîndu-se datori­tă căldurii. In plus, cred că evidența desfacerii acestui produs ar trebui ținută mai corect și la zi. ★ La opinia apărută in zia­rul nostru nr. 3408, ne răs­punde Florin Nimigean, di­rectorul Direcției județene de drumuri și poduri Boto­șani. — Cele semnalate de con­ducătorul auto Ștefan Fara­­manov sunt foarte adevăra­te. Drumul dintre Ionășeni și Căminul spital, fiind un drum comunal se află în administrarea consiliului popular al comunei Vinfu Cîmpului. In această comu­nă se află o balastieră loca­lă și cu atît mai mult de­vine greu de explicat faptul de ce respectiva arteră este foarte prost Drumul județean întreținută. Botoșani — Vorona — Tudora a cu­noscut in ultimele luni o creștere bruscă a traficu­lui rutier, acest lucru fiind cel mai bine vizibil la kilo­metrii 4, 6 și 12. Din această cauză starea lui este neco­respunzătoare. Ca primă măsură am detașat pe acest traseu un autogreder. Vom face demersuri pentru su­plimentarea bugetară nece­sară măririi cantității de balast ce va fi depusă pe drum. Problema însă nu va fi rezolvată imediat. Pe tra­seul Dîngeni — Mihălășeni, un alt agregat, tot un auto­greder, lucrează de trei zile. Menționez că toți can­tonierii de pe ruta Dîngeni — Mihălășeni au fost sanc­ționați pentru neglijență în serviciu. Pentru a rezolva operativ problemele ce se vor ridi­ca in legătură cu întreți­nerea șoselelor, vom forma o brigadă de intervenție dotată cu utilajul necesar și care se va deplasa de Înda­tă ce ne vor fi semnalate locuri în care starea dru­murilor este nesatisfăcă­toare. RAMIRO CORNINSCHI, sudor la Î.I.L. „Flamura roșie“ Botoșani UN ITINERAR AL PĂCII ȘI COOPERĂRII . Vizita de patru săptămîni (11 martie — 6 aprilie) conducătorului partidului și a statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în opt țări din Africa — Republica Algeriană Democratică și Populară, Republica Africa Centrală, Republica Popu­lară Congo, Republica Zair, Republica Zambia, Republi­ca Unită Tanzania, Repu­blica Democratică Sudan și Republica Arabă Egipt — s-a încheiat cu două zile în urmă. In opinia noastră pu­blică mai stăruie încă puter­nic interesul cu care a fost urmărită pe întreg parcur­sul ei. Această vizită s-a si­tuat ferm între coordonatele liniei politice generale adop­tate de Congresul al X-lea al partidului nostru, de pro­movare în viața internațio­nală a principiilor de cola­borare, de pace și progres social, în condițiile neameste­cului în treburile interne, a asigurării independenței suveranității naționale. „Ast­și fel s-a confirmat încă odată — dacă mai era nevoie — așa cum afirma tovarășul Nicolae Ceaușescu la mitin­gul de pe aeroportul Bă­­neasa, ce a avut loc la sosi­rea sa în Capitală, — uni­tatea dintre politica internă și externă a țării noastre, s-a demonstrat că realizările pe care le obținem în edifi­carea socialismului sînt fac­torul hotărîtor al creșterii prestigiului României pe plan internațional, al spori­rii aportului său la progre­sul general ; după cum po­litica sa externă de colabo­rare cu toate statele lumii reprezintă un factor impor­tant pentru progresul țării noastre pe calea construc­ției socialiste“. Rezultatele acestei vizite, care poate fi caracterizată pe scurt ca un itinerar al păcii și cooperării, examinate, în primul trebuie rînd, prin aspectele politice ce le-a cunoscut. Declarațiile comune constituie o reafir­mare a­ principiilor politicii noastre externe, o dovadă a creșterii continue a popula­rității țării noastre în arena internațională prin politica marxist-leninistă pe care o duce conducerea partidului și statului nostru, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, strălucită perso­nalitate a contemporanei­tății. In al doilea rînd, rezulta­tele ei trebuie examinate prin prisma numărului mare de acorduri de cooperare e­­conomică, tehnică, culturală și în alte domenii de activi­tate, încheiate în timpul vi­­­zitei, care reflectă transpu­nerea în practică a principi­ilor politice reafirmate. Im­portanța acestora în dezvol­tarea economico-socială . La încheierea vizitei tovarășului NICOLAE­ CEAUȘESCU în țările Africii popoarelor român și din ță­rile din Africa vizitate, poa­te fi socotită rezultatul ma­terial cu implicațiile imedi­ate cele mai actinei și care se vor reflecta corespunză­tor în îndeplinirea celor de creștere a progra­bună­stării, de făurire a fericirii și independenței. Orice examinator atent al acestei vizite, de o deosebită amploare, nu poate să nu re­marce activitatea extrem de laborioasă depusă de tova­rășul Nicolae Ceaușescu, cu rezultate atît­ de pozitive pe toate planurile. In mod categoric, după această vizi­tă se poate considera că Ro­mânia are mai mulți prie­teni și mai temeinici- Aspi­rațiile noastre sînt mai am­plu și mai profund cunos­cute, idealurile noastre, ex­periențele noastre în făuri­rea societății socialiste exer­­citînd o și mai puternică forță de atracție. Un alt aspect major al a­­­cestei vizite l-au constituit, fără îndoială, contactele discuțiile avute cu reprezen­și­tanții mișcărilor de elibe­rare din Angola, Mozambic, Namibia și Africa de Sud, unde colonialismul nu a fost lichidat încă­ Poporul nos­tru își manifestă întreaga sa simpatie față de aceste po­poare ; conducerile mișcări­lor de eliberare au fost asi­gurate de solidaritatea și intensificarea sprijinului pentru victorie în lupta lor de eliberare. Au fost abordate, de ase­menea, aspecte privind uni­tatea și colaborarea tuturor forțelor antiimperialiste, tuturor popoarelor dornice , de progres, de dreptate și pace, subliniindu-se că nu se poate vorbi de unitatea forțelor progresiste și a miș­cărilor de eliberare națio­­­nală excluzînd pe comu­niști, care reprezintă o forță vitală a luptei pentru pro­gres economic social, pentru independența națională în fiecare țară. Totodată, s-a subliniat necesitatea inten­sificării eforturilor pentru soluționarea tuturor proble­melor pe care le ridică viața internațională | soluționarea rapidă a situației din Orien­tul Mijlociu, în conformitate cu rezoluția Consiliului de Securitate, încît să se asi­gure retragerea trupelor Is­raelului din teritoriile ocu­pate, integritatea și suvera­nitatea fiecărui stat, o pace dreaptă pentru toate popoa­rele , a fost subliniat intere­sul tuturor statelor de a face totul pentru a pune capăt războiului din Indochina, pentru realizarea securității europene și soluționarea ce­lorlalte probleme internațio­nale. Semnificînd o nouă etapă în dezvoltarea relațiilor țării noastre cu țările respective din Africa, vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu s-a sol­dat cu rezultate deosebit de rodnice, care servesc, nu nu­mai popoarelor român și din țările africane vizitate, ci și tuturor popoarelor, cauzei păcii și colaborării în lume. IOAN MAXIMIUC • La fabrica de tricotaje „1 Iunie" din Timișoara și-au în­ceput activitatea câteva uni­tăți care produc tricotaje pen­tru copii, tricot­­at producției de tehnic de sti­piere artifi­cială pe suport textil, utilizat pentru fabricarea tapițeriilor de mobilă și autoturisme, pre­cum și un modern centru de fi­nisare. • Așezată Intr-un minunat peisaj montan, pe malurile râului Ialomița, la 20 km de Târgoviște, stațiunea balneo­climaterică nu­, în ultima Pucioasa a deve­vreme, un loc preferat de numeroși turiști. Recent, aici a fost construită și dată în folosință o nouă microbază de tratament pentru reumatologie, unde se pot face împachetări cu parafină, electroterapia, masaje și e­­longa­ți pentru încă 1 200 de pacienți pe serie. A fost pus la dispoziție, de asemenea, modernă vilă, care sporeșt simțitor capacitatea de cazac a stațiunii. • „Din expoziție în magazin", iată preocuparea care-și face tot mai mult loc în activitatea unităților industriale producă­toare de bunuri de larg con­sum, înfăptuind această sar­cină, întreprinderile Centra­lei industriale de aparataj­lectrotehnic și Centralei in­­­­dustriale de echipament spe­cial au realizat și pus la dis­­poziția comerțului numeroase produse noi, prezentate la Pa­vilionul de mostre. Este vorba, în special de articole elec­trice, electrotehnice și de menaj, printre care : plite elec­trice cu 2 ochiuri pentru bu­cătării, radiatoare - cămin pentru încălzitul locuințelor, mașini de gătit electrice de tipul special „Electrovesta" și altele. • Pentru anul 1972, comerțul de stat a contractat cu între­prinderi ale Ministerului In­dustriei Construcțiilor de Ma­șini mai mult de 1100 de noi produse de uz casnic­­ și gos­podăresc. Sunt in curs de o­­mologare noul aspirator de praf cu gabarit redus ,,AP 9“, un nou mixer cu variate atri­buții culinare, bătătorul e­­lectric de covoare etc., pro­duse care vor putea fi livrate în cursul trimestrului al doi­lea al acestui an. La cooperativa meșteșugărească „Progresul" O secție nouă de cartonaje La complexul meșteșugăresc al cooperativei „Progre­sul“ Botoșani din strada Caragiale nr. 5 se montează utila­jele și mașinile de capsat, de legat etc. pentru secția de car­tonaje care își va începe în curînd activitatea. Mașina de capsat a fost adusă din import. O bună parte din celelalte utilaje și dispozitive au fost executate prin autodotare de către lucrătorii cooperativei. Secția se va profila pe executarea de cutii din carton pentru ambalaje mult solicitate de către fabricile de confec­ții și cooperativele meșteșugărești cu profil de croitorie și încălțăminte din județ care apelează — în prezent — la a­­semenea ambalaje la unități din afara județului. Larga dezbatere inițiată de ziarul nostru pe tema A fi comunist, aduce acum în prim plan punctul de vedere, răs­punsuri la întrebarea „Ce în­seamnă să fii conducător­ co­munist ?“., Este limpede,, cali­tățile ce se cer unui conducă­tor comunist al unei unități sunt multiple. Intr-un raport determinat de complexitatea problemelor pe care le pune, în fața unităților și conducă­torilor lor, activitatea de pro­ducție, relațiile cu oamenii, viața însăși. In mod firesc, tovarășii ca­re au răspuns anchetei de fa­ță, au arătat calitățile „în ma­re“ ce se cer unui conducător. Dar, ceea ce este interesant de subliniat, particularizînd, vor­bind despre ei înșiși și despre experiența lor, ei au enunțat și opinii diferențiate, răspun­surile lor luminînd problema din puncte diferite. Cu nece­sitate astfel, pentru că fie­care lucrează intr-un dome­niu specific, care dă alt ori­zont activității și care cere răspunsuri diferite la condiții diferite de activitate. Munca unui conducător se desfășoară în planul concretu­lui, ne-a spus GHEORGHE A­­VASILOAIE, secretar al Co­mitetului orășenesc de partid, primarul orașului Darabani. Lucrul nostru este aici, în Da­rabani. Ceea ce se cere unui conducător comunist, ceea ce ni se cere nouă, este îndepli­nirea întocmai a sarcinilor re­ieșite din hotărîrile și docu­mentele de partid și de stat, a propriilor noastre hotărîri. Transpunerea în fapte a aces­tor hotărîri izvorăște din înțe­legerea necesității, din convin­gere. Trebuie așadar să fii în­suți convins ca să poți­­ con­vinge ș i. pe­ alții.. Capacitatea unui conducător se verifică în practică, iar ca­racteristicile activității sale reprezintă stilul său de mun­că. .Dacă e să vorbesc despre stilul meu de muncă, aș spune în primul rînd că la Darabani munca de conducere este pla­nificată și colectivă. Comitetul orășenesc de partid are — a­­preciez eu — în fruntea sa, un birou cu oameni buni. Dealt­fel socotesc că pe un condu­cător îl caracterizează, evident, calitatea colaboratorilor săi. DUMITRU IGNAT (Continuare în pagina a IlI-a) Un conducător trebuie să fie primul intre comuniștii organizației din care face parte ...Ifi comunist Verticală pe șantierul vi­itoarei fabrici de sticlă din Dorohoi

Next