Clopotul, aprilie-iunie 1972 (Anul 28, nr. 3406-3482)

1972-06-24 / nr. 3477

4 > Anul XXVIII nr. 3477 , sîm­bătă 24 iunie 1972 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, ONIȚI-VA­L ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN 4 pagini 30 bani Azi, un moment important în viața politică a județului Conferința extraordinară a Organizației județene de partid . Precedată de adunări ge­nerale ale comuniștilor din întreprinderi unități agricole, industriale și din insti­tuții, astăzi are loc, în sa­la mare a Teatrului de stat „Mihai Eminescu“ din Boto­șani, Conferința extraordi­nară a Organizației jude­țene Botoșani a P­C.R., for politic în care cei mai buni fii ai județului, cei mai buni comuniști sunt chemați a a­­naliz­a, cu exigență și răs­pundere, cu înalt spirit par­tinic și revoluționar, modul în care s-au îndeplinit ho­­tărîrile Conferinței Națio­nale din anul 1967 și ale Congresului al X-lea al par­tidului, sînt chemați pen­tru a se sfătui și chibzui — într-un­­ autentic colocviu reprezentînd peste 36 000 comuniști — asupra coordo­natelor activității viitoare, pentru traducerea în viață cu mai multă fermitate a politicii partidului nostru. In cei aproape cinci ani care au trecut de la Confe­rința Națională a partidu­lui din decembrie 1967, ani bogați în evenimente și fapte, oamenii muncii din județul Botoșani, comuniș­tii din industrie și agricul­tură, din alte sectoare de activitate, și-au conjugat eforturile și devoțiunea pa­triotică cu ideile înflăcărate ale partidului, înscriind constant, în marea Cartă a muncii, izbînzi care au schimbat, pe terenul fertil al hotărîrilor Conferinței Naționale, configurația e­conomică și socială a ju­dețului. Abnegația și dă­ruirea oamenilor, spiritul mereu viu și mobilizator al partidului nostru, contopite în sinteză, au plasat județul Botoșani, în urma unor ani tenaci de muncă, pe trepte superioare de­putîndu-ne astăzi dezvoltare, mîndri, și ne mîndrim pe bună dreptate, că partidul nos­tru, conducerea sa, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, are în Organizația de­ partid Botoșani județeană o forță ce și-a dovedit competența și priceperea, capacitatea și tăria de a conduce și mo­biliza colectivele de oameni ai muncii pentru îndeplini­rea și depășirea planurilor economice, pe noi trepte pentru a ridica orizontul de cunoaștere al oamenilor. In perioada premergătoa­re Conferinței extraordina­re a Organizației județene de partid, în climatul de muncă entuziastă, de puter­nică emulație, un factor deosebit de mobilizator l-au constituit adunările gene­rale ale comuniștilor. Ecou al chemării partidului, aces­te adunări semnificativă au declanșat o întrecere cu timpul pentru realizarea sarcinilor actualului cinci­nal înainte de termen, la care au aderat, cu înaltă hotărîre, toți oamenii mun­cii din județ, aici găsindu-și expresia încrederea tu­turor oamenilor în organi­zațiile de partid, autentice suflete vii ale colectivelor. Muncitorii Fabricii de za­hăr „Siretul“ din Bucecea și-au exprimat hotărîrea de a realiza cincinalul în nu­mai 4 ani și 4 luni, cei ai Fabricii de confecții din Bo­toșani în 4 ani și 3 luni, sa­lariații de la I.A.S. Leord­a în numai 4 ani, cei de la A.F.R.M.A. în 4 ani și 6 luni. Aceste mobilizatoare angajamente prefigurează mari izbînzi în bătălia cu timpul. In locul întrecerii — pentru obținerea de pro­ducții suplimentare, de re­ducere a cheltuielilor ma­teriale, de perfecționare a producției și a muncii .—» au apărut, la chemarea co­muniștilor, o largă gamă de inițiative. La Uzinele texti­(Continuare în pag. a IlI-a) CONFERINȚA NAȚIONALĂ A PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Ieri, în sala Teatrului „Mihai Eminescu" s-au desfășurat lucrările celei de-a XV-a sesiuni a Consiliului popular al județului Botoșani. împreună cu deputații Consiliu­lui popular județean, la sesiune au parti­cipat, ca invitați, deputați în M.A.N., pre­ședinții comitetelor executive ale consili­ilor populare comunale, orășenești și mu­nicipal, conducătorii instituțiilor cultura­le, alte cadre cu munci de răspundere din diverse sectoare de activitate. Deschizînd lucrările, tovarășul Octavian Cratchi, prim - vicepreședinte al comite­tului executiv al Consiliului popular ju­dețean, a propus ca sesiunea să aibă ur­mătoarea ordine de zi, ce a fost apoi apro­bată de cei prezenți : 1. Validarea manda­telor deputaților aleși în Consiliul popu­lar județean Botoșani, la alegerile par­țiale care au avut loc la data de 29 mar­tie 1972; 2. Proiect de hotărîre privind u­­nele măsuri pentru extinderea, moderni­zarea și folosirea rațională a bazei mate­riale destinată activității cultural - educa­tive ; 3. Proiect de hotărîre cu privire la acordarea de noi competențe consiliilor populare ierarhic inferioare ; 4. Proiect de hotărîre pentru înființarea unei unități de proiectare în subordinea comitetului exe­cutiv al Consiliului popular județean. Intrîndu-se în ordinea de zi, sesiunea a validat mandatele de deputați ai Consiliu­­lui popular județean, a tovarășilor Ioan Costaș și Vladimir Mogîrzan, aleși în ale­gerile parțiale din 29 martie a.c. Pentru cel de-al doilea punct de pe ordinea de zi a luat cuvîntul deputatul Mihai Matei, iar deputatul Nicolae Chiriac, președintele co­misiei permanente social - culturală, a pre­zentat raportul de avizare al comisiei. Ex­punerea de motive pentru cel de-al treilea punct de pe ordinea de zi, cit și proiectul de hotărîre, au fost prezentate de deputatul Ioan Chiorescu, după care deputatul Vic­tor Pală, președintele comisiei permanen­te pentru probleme juridice, a expus ra­portul de avizare a comisiei. A luat cuvîn­­tul, apoi, deputatul loan Ceobanu, care a prezentat expunerea de motive și proiec­tul de hotărîre la ultimul punct de pe ordinea de zi. La discuțiile ce au urmat au partici­pat Paul Socaciu, Gheorghe Dupac, Ioan Costaș, Eugen Brat, Tache Dobrescu, Vic­tor Atomei, Mihai Teodorescu, Dumitru Ghiorghiasa, Virgil Baiciu. După ce sesiu­nea a aprobat proiectele de hotărîre cu­prinse în ordinea de zi, în încheierea lu­crărilor a luat cuvîntul tovarășul Octa­vian Cratchi. nIMFUM • Complexul expozi­cional de la Piața Sein­­teii din Capitală găz­duiește, incepînd de­uminică 25 iunie Expoziția internațională de mașini pentru indus­­triile textilă, confecții, tricotaje, pielărie și în­călțăminte. • Chimiștii de la Uzi­na „Carbosin“ din Copșa Mică au obținut un a­­mestec de materie primă mai bogat în hidrocar­buri, care contribuie la sporirea producției la furnale cu 700 tone a­­nual. • Inginerii Aurel Lá­zár, Vasile Minăscurtă, Alexandru Pop, Victor Cordea și maistrul Mircea Opreanu, de la Uzina de produse sodice din Ocna Mureș, județul Alba, au pus la punct o soluție e­­ficientă de spălare și răcire a gazelor de la calcinatoarele de sodă, care contribuie la reali­zarea a peste 330 000 lei economii. . ZILNIC PESTE PLAN, CÂTE 3 METRI DE ȚESĂTURI DE LA FIECARE RĂZBOI! UZINELE TEXTILE „MOLDOVA". Maria Chelaru (sus) și Natalia Corneanu (jos) — două harnice țesătoare angajate în întrecerea pentru a realiza zilnic, peste nor­mele de plan, câte 3 și respectiv 3,5 m de țesături de la fiecare război. Primele două­ decade din iunie au stabilit-o ca recordmenă pe Maria Chelaru cu cite 3,80 m țesături in plus, întrecerea continuă. Zeci de alte nume noi concu­rează la locurile de frunte. m­a REPORTAJ Caratele nisipului Un panou situat destul de central pe unul din pereții secției expediție de la Stația de înnobila­re a nisipului din Dorohoi ne avertizează încă de la intrare că „un kg de ni­sip înnobilat pierdut, la fiecare zonă expediată în­seamnă o pierdere de 22.050 lei anual". Inscripția exactă expri­mă în limbajul matematic efortul pe care il face colectivul de aici pentru a pregăti în cele mai bu­ne condițiuni prețioasă materie această primă necesară sticlei care vine la Dorohoi­ , pentru a-și spori caratele valorice, tocmai din nord, din ga­leriile de pe mami Pru­tului, de la Miorcarii. Deși nu s-ar crede, dar realitatea incontestabilă atestă acest lucru, oame­nii acestei întreprinderi drămuiesc fiecare tir de nisip, ca pe o mare bo­găție, cum și este de fapt, a subsolului județului nostru. Dis-de-dimineață, to­varășul Constantin Zăi­­ceanu, directorul între­prinderii, om cu vechi state de servicii în mine­rit ne înfățișează pe larg eforturile oamenilor de aici pentru sporirea pro­ducției, pentru îmbunătă­țirea calității materiei prime preparate aici, în­tr-un cuvînt pentru a în­­tîmpina alături de cei­lalți oameni ai muncii din județ, cu rezultate deose­bite în muncă Conferin­ța Națională a partidului. Defilaseră prin camera mică și primitoare care e biroul său cifre, multe cifre, care reflectau laco­nic rezultatele acestui e­­fort­ producția globală, marfă, productivitatea muncii, beneficii, deci toți indicatorii pe care ii ur­mărim în mod frecvent, și de care ne bucurăm, cind sînt cei optimi. Fiecare vorbă a direc­torului avea un argu­ment cifric extras din carnetul în care-și notea­ză clipă de clipă evoluția producției întreprinderii. Acum, vizitînd halele moderne mobilate cu uti­laje de înaltă tehnicita­te observăm pe viu acest efort colectiv al muncito­rilor de aici. Gh. Moro­­șanu, Nicolae Urigiuc, Gh. Nădejde, Emil Ignat, iată cîțiva oameni cărora, la fiecare în parte i s-ar putea dedica rînduri elo­gioase despre munca sa. — Cum merge instala­ția ? îl întrebăm pe con­ducătorul tehnic Dumi­tru Tudose. — Ca ceasul. Intr-adevăr zgomotul ritmic al întreprinderii, viața fără grabă deosebi­tă, dar de o precizie și o atenție deosebită, amin­tește de mersul regulat al ceasului. „Ca ceasul“ — iată o expresie simbolică ce vi­zează­­ mai ales lucrul co­lectivului de muncitori de aici, în procesul de producție. ★ De la vagoneți Miorcani zilnic încărcați cu cristale alburii de nisip cuarțos călătoresc spre stația de încărcare situa­tă pe malul rîului și de aici, în basculante, pe lu­ciul asfaltului pînă la Dorohoi. Aici, în imense reci­piente pulberea aceasta fină este spălată de impu­rități, căpătînd noi di­mensiuni calitative. De aici , pe alte drumuri ale țării spre Mediaș sau București, pentru a veni înapoi sub formă de sti­clă sau produse din sticlă. O călătorie lungă și in­teresantă înnobilată pe fiecare etapă de mîinile harnice ale sutelor și mi­ilor de muncitori aflați pe acest drum al sticlei românești. N. G. ■ In pagina a ll-a­0 Ziua grănicerilor; DE VEGHE LA HOTARELE PATRIEI ÎN ÎNTÎMPINAREA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P.C.R. Și A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII Mai mult, mai bine, mai ieftin pentru a realiza CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN! Zile febrile în întrecere, de densă activitate politică în întîmpi­­narea marilor evenimente ale anului : Conferința Națională a P.C.R.­ și a XXV-a aniversare a Republicii. Oamenii muncii din județul nostru, la unison cu întreaga țară, înscriu în aceste zile — marcate și de Conferința extraordinară a Organizației județene de partid — noi fapte în muncă, în întreaga viață social - politică. Iată cîteva prezentate în ziarul de astăzi. Ieri s-a deschis EXPO* 72 Dezvoltarea economico-socială a județului Botoșani între anii 1968-1972 Vineri după - amiază, a avut loc în municipiu, des­chiderea expoziției „Dezvoltarea economico - socială a ju­dețului Botoșani 1968 — 1972“. La festivitate au luat parte tovarășul MIU DOBRESCU, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., tovarășul GHEORGHE GUINEA, prim - secretar al Comi­tetului județean Botoșani al P.C.R., președinte al Comi­tetului executiv al Consiliului popular județean, tovarășii Dumitru Breabăn, Ioan Papară și Mihail Burlacu — secre­tari ai Comitetului județean de partid, membri ai birouri­lor comitetelor județean și municipal de partid, delegați la Conferința extraordinară a Organizației județene de par­tid, un număr mare de vizitatori. Tovarășul Gheorghe Ghinea a vorbit celor prezenți despre realizările dobîndite de către județul nostru în anii de după Conferința Națională a P.C.R. din 1967 și Con­gresul al X-lea în principalele domenii de activitate — realizări prezentate sintetic în cadrul expoziției — și a tăiat, în aplauzele celor prezenți, panglica inaugurală, înscrisă pe fondul bogatelor activități cu care ne pregătim să întîmpinăm cele două evenimente remarcabile ale anului — Conferința Națională a Partidului Comunist Român din iulie a.c și a XXV-a aniversare a proclamării Republicii — expoziția realizărilor economico-sociale des­chisă ieri, în sălile Liceului „A.T. Laurian" din municipiu, prezintă cu o mare putere de sinteză substanțialele prefa­ceri înnoitoare și mutații calitative ce au avut loc în viața economică, socială, culturală a județului Boto­ani ca ur­mare a transpunerii în viață a politicii înțelepte a partidu­lui nostru de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor țării, de ridicare a județelor mai puțin dezvoltate la o viață prosperă, civilizată. Citim ca într-o voluminoasă carte, capitol cu capitol, pagină cu pagină (expoziția este sugestiv structurată pe principalele ramuri de activitate) istoria economică pe ca­re oamenii acestor meleaguri au scris-o și o scriu cu bra­țele și cu mintea, la îndemnul comuniștilor. Față de 1967, realizăm în acest an o producție industrială cu 43 la sută mai mare ; volumul de investiții s-a dublat; suprafața irigată în agricultură a crescut cu aproape 50 la sută . (Continuare în pagina a II-a) Planul anual va fi realizat în 11 luni Planul anual în 11 luni , cincinalul în 4 ani și jumătate. Aces­tea sînt comandamen­tele pentru înfăptuirea cărora își concentrează în prezent eforturile co­muniștii și ceilalți lu­crători de la cooperati­va meșteșugărească „Sporul“ din Dorohoi. Ponderea în producția cooperativei o deți­ne mobila. „Vom realiza producția supli­mentară din material economisit" — au suge­rat comuniștii­ Și, pînă în prezent, atelierul de mobilă se prezintă cu o economie de aproape 15 m.c. cherestea de brad și 10 m.c. de fag, cantități din care se poate realiza o produc­ție peste 160 mii lei. # P LA UZINELE TEXTILE „MOLDOVA” Lucrările de modernizare a filaturii iau avans „Partea de filatură moder­nizată va intra în producție cu o lună de zile mai devre­me“. Angajamentul are sorți de izbîndă în primul rînd da­torită faptului că lucrările de modernizare — executate în regia proprie , a uzinelor textile — au fost încredințate unor comuniști, maiștri și lu­crători cu vechi state de pla­tă în slujba filaturii. Pînă a­­cum — așa după cum ne in­formează ing. Iancu Arono­­vici, șeful sectorului filatură — la sectorul car­e au fost montate 49 de încolăcitoare noi cu căni de capacitate mă­rită (aproape dublă față de cele vechi). Cardele au fost amplasate pe liniile definiti­ve. Au fost puse în funcțiune 9 flaiere noi care se află în prezent în probe tehnologice și 6 din cele modernizate. A fost terminată complet mo­dernizarea a 5 mașini cu ine­le la care s-au și făcut prime­le probe de calitate. Succes i firul se încadrează la limita superioară a normelor inter­naționale. Au intrat în ritm alert li­niile de modernizare a celor­­lalte­­ ringuri (în total 124). Zilele acestea se vor face probele de prelucrare în pre­­parația țesătoriei și de țese­re a firelor obținute pînă a­­cum pe utilajele montate. La Fabrica de confecții Botoșani „NICI UN CENTIMETRU DE ȚESĂTURĂ IROSITĂ, TOTUL VALORIFICAT" întrecerea socialistă în ca­re sunt angajați toți salariații Fabricii de confecții șani, în contextul căreia Boto­un șir de inițiative au ridicat la noi cote angajamentele de suplimentare a producției, s-a materializat, în ultimele zile, cu noi economii de țesături, în cadrul inițiativei lansate la sala de croit. „Nici un centi­metru de țesătură irosită, totul valorificat!" șablonerul Du­mitru Gireadă, împreună cu lucrătoarele la operația de­spănuit Elena Bercea, Despi­­na Hurmuz și Virginia Ale­xa au economisit, la o singu­ră comandă de cămăși 277 me­tri țesături, din care s-au con­fecționat cămăși în valoare de circa 5 500 lei. La același sector — lenjerie — a fost economisită, de aseme­nea, 1 052 metri de insertă tip A, în valoare de peste 36 000 lei. Ceea ce iese însă în eviden­ță, și ilustrează convingător spiritul de emulație existent în acest colectiv de muncă, este răspunsul la chemarea muncitorilor de la U.F.R.M.R. în acest sens, tovarășa Elvi­ra Chirica, șefa serviciului producție din fabrică, ne-a declarat­ „Toți muncitorii din sectoarele confecții­ pan­taloni și confecții lenjerie se mîndresc cu faptul că zilnic realizează importante econo­mii de materiale. Astfel, in ultimele trei luni au fost eco­nomisite 29 500 bucăți ace, în valoare de peste 47 000 lei, ca și importante cantități de va­selină tehnică, tuș în ulei etc. Tocmai pornind de la aceste succese ei au hotărît, în urma unor temeinice analize, să lucreze în primele cinci zile ale lunii iulie cu ace econo­misite, ceea ce va reprezenta o economie de aproximativ 7 500 lei. în atenția noastră este să extindem inițiativa, în așa fel, ca lunar să lucrăm un număr de 5 zile cu mate­riale economisite“. (De la Mi­hai Lău). Un cutezător: maistrul Emil Ignat de la Stația de înnobilare a nisipu­lui de la Dorohoi

Next