Clopotul, iulie-septembrie 1972 (Anul 28, nr. 3483-3560)
1972-09-27 / nr. 3557
ELEVII PE OGOARE Pentru elevii care în zilele acestea fac practica continuă pe ogoarele județului nostru, hărnicia se definește prin hectare de culturi recoltate, tone, și valori de ordinul sutelor de mii. I-am văzut pe liceeni, vineri dimineață, la I.A.S. Cătămărăști gata să-și înceapă lucrul. I-am văzut și a doua zi pe cei de la Liceul „A. T. Laurian“ cuprinși de exuberanța firească vîrstei lor pregătindu-se de îmbarcare. Destinația I ogoarele întreprinderilor agricole din jurul municipiului. Scopul i multiplu — ajutorul tineresc pentru strînsul grabnic al recoltei, cunoașterea condițiilor de muncă și verificarea practică a forțelor și entuziasmului. Condiții meteorologice — variabile, însă în general dificile. Cu toate acestea lucrul a decurs pînă acum foarte bine. Ne-o spunea directorul I.A.S. Cătămărăști, Eugen Mighiu I — Să știți că lucrează foarte bine. Sîntem mulțumiți de ei. Zilele trecute am terminat tarlaua de la Călinești foarte repede (specificăm că pe tarlaua de la Călinești au lucrat la recoltatul sfeclei furajere elevi de la liceul Laurian, cealaltă grupă din 200 prezenți zilnic fiind repartizată la Mănăstireni unde lucrează la însilozarea porumbului). Aici, la ferma nr. 7 Cătămărăști, elevii de la Liceul „M. Eminescu“ au terminat în două zile de recoltat sfecla. Au lucrat în jur de 120 de elevi pe zi. O altă brigadă de 100 de elevi de la același liceu lucrează la ferma nr. 6 vegetală la strînsul cartofilor. Liceenii se disting deci prntr-o participare substanțială, prin promptitudine și muncă bine executată sub aspect cantitativ și calitativ. In rînd cu ei se înscriu și cei 200 de elevi de la Liceul din Bucecea care lucrează zilnic la strînsul cartofilor, elevii de la Liceul nr. 2 Dorohoi și mulți alții. La ferma Victoria, un mare număr de elevi de la școlile elementare din Tocileni, Stăuceni, Draxini, au spus „prezent“ la strînsul prunelor, la care producția s-a ridicat cu mult peste prevederi. „Joi, la ora 12 — ne spunea tovarășul director al I.A.S. Cătămărăști — cînd am trecut pe acolo elevii terminaseră deja de umplut lăzile repartizate pentru ziua respectivă și cereau altele. Și dacă acum nu pot acorda un calificativ final pentru aceste acțiuni, mai ales că acest lucru va trebui să aibă la bază concretul faptelor exprimat valoric, pînă acum ne declarăm mulțumiți. Iar sfîrșitul practicii îl întrevăd tot bine“. Pentru elevii de la sate aceste zile de practică înseamnă pe lîngă instruirea și educația lor și un ajutor dat cooperativei din comună, propriilor lor părinți. Pentru mulți dintre ei munca din cadrul zilelor de practică este o continuare a lucrului desfășurat în zilele de vară pe tarlale și pe suprafețele microcooperativelor de pe lîngă școlile respective. In funcție de starea vremii ei schimbă sapa cu condeiul pentru că profesorii sînt la curent cu predarea materiilor iar în caz de timp trec în clase, nefavorabil, elevii Există pretutindeni contracte și acorduri cu cooperativele tru întreținerea respective pende la semănare și pînă la recoltat a unei anumite suprafețe de teren, cît și pentru efectuarea unor alte lucrări. La școlile din Dersca și Hilișeu - Horia, elevii sînt organizați după sistemul cooperativei de producție, cu președinte, inginer, brigadier și șef de echipă. Fiecărei brigăzi i s-a repartizat o suprafață de care trebuie să aibă grijă, după grafic. Adunarea generală a acestor mici cooperatori ia hotărîrile cele mai importante. Și, pentru ca să folosim termenii celor mari ei se declară acum în plină campanie. La Hilișeu - Horia rezultatele acestei campanii încep să se contureze de pe acum. De pe cele 3 ha cu cartofi și sfeclă de zahăr ale microcooperativei, munca desfășurată cît și din mativele agricole, cei la coa pe439 de elevi din 4 școli vor obține — după cîte ne spunea tovarășul Constantin Palaniță, director coordonator — în jur de 25 000 lei, care vor fi folosiți la înzestrarea școlilor respective. La Dersca lucrează la recoltatul cartofilor și a sfeclei de zahăr 600 de elevi. Valoarea estimată — 17 — 18 mii lei. Acești bani vor intra în fondul școlii, după cîte ne Accentul s-a pus, spune directorul școlii de aici, mai ales pe latura educativă a muncii. Practica este văzută la Văculești ca o activitate pionierească în cinstea apropiatelor alegeri. Floarea - soarelui de pe suprafața microcooperativei agricole a fost recoltată. Urmează sfecla, porumbul și cartofii. Totalul suprafeței întreținute și recoltate este de 7 ha. Noțiunea de practică continuă se conturează astfel pentru elevii noștri după cum ne spunea un profesor ca un proces de educație continuă care intră în contact cu nobilele sensuri ale muncii. Dorim elevilor la acest prim examen al anului școlar, de ce să nu spunem, destul de sever, calificativul maxim. RADU CAJVANEANU Insemnări despre practica elevilor din școlile județului nostru ! Noua stagiune la Teatrul de păpuși închinăm stagiunea 1972- 1973 celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii, cu dorința fermă de a demonstra maturitatea noastră artistică angajată în opera de făurire a unei culturi noi, socialiste. Colectivul teatrului își propune în noua stagiune multiple acțiuni care să ducă la diversificarea mijloacelor de reprezentare a spectacolelor, de găsirea unor noi forme atractive, de a invita pe spectatorii mici și mari în lumea feerică, specifică teatrului de păpuși. Ținînd cont de nevoia stringentă a unui spectacol pentru tineret și adulți, ne propunem să realizăm o estradă cu păpuși Ana Utto după un scenariu de Predescu, intitulat „In glumă“ — adresat numai teatrului de păpuși, ca domeniu specific de creație. Prin tematica de actualitate, prin ideile generale ale secvențelor literare componente, autorul pledează pentru funcția păpușărești, combativă a artei pentru forța satirică a acestui gen de teatru, care cu arma rîsului, ironiei, parodiei acuză anumite conduite, aspirații și relații neconforme cu principiile noastre de etică și echitate socialistă. Basmul, atît de îndrăgit de copii, își are loc de cinste în repertoriul noii stagiuni. „Motanul încălțat“ de Valentin Vișan, după Charles Perault și frații Grimm, satirizează prostia și îngîmfarea, printr-o bogată gamă de nuanțe profund educative, construind în jurul personajului central, Motanul, situații neprevăzute, reușind să convingă corespondențe reale în contemporaneitate. A treia piesă inclusă în repertoriu, „Stan Pățitul“, după povestea lui Ion Creangă, dramatizată de Agripina Foreanu și Lidia Ionescu, poate servi din plin la schimbarea mentalităților înapoiate, care încă mai persistă, în mică măsură, în lumea satelor. Autorii, păstrînd nealterat limbajul marelui nostru clasic Ion Creangă, creează cu generozitate partituri comice pentru fiece personaj. lui Pentru sate, în cadrul cicluspectacolelor „Vasilache vă salută“, vom prezenta „Vasilache la țară“, satiră ascuțită, cu adresă precisă pentru combaterea misticismului, birocratismului etc. In cinstea aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii, în luna decembrie, vom pregăti spectacolul cu păpuși „Datini și obiceiuri de Anul Nou“ cu un plugușor adresat elevilor ; spectacolul va fi prezentat și la orășelul copiilor. Cu concursul consiliului municipal al pionierilor, vom organiza în luna octombrie, un simpozion cu tema „Teatrul de păpuși, tribună de educație a copiilor și tineretului“, urmat de spectacolul „Călin Nebunul“ după basmul lui Mihai Eminescu. Teatrul - cinema pentru copii își va reîncepe șirul de spectacole cu ajutorul prinderii cinematografice, întrerene va programa filme cade desene animate color ce vor fi prezentate cuplat cu seriale de păpuși. Sîntem hotărîți să nu precupețim nici un efort pentru a realiza la nivel superior toate gîndurile noastre, tot ce iubim și năzuim să înfăptuim spectacole de deosebită ținută artistică. Sarcina minunată de deschizător de drumuri spre frumos pentru copii și tineret, ne întărește convingerea că teatrul de păpuși este tribuna la care trebuie să suim cu sentimentul gingășiei și dragostei dar și al unei depline datorii și responsabilități. Ideile cuprinse în documentele de partid ne furnizează o mare bogăție tematică și ne direcționează munca. Cu învățămintele ce se desprind din aceste documente, cu priceperea și talentul nostru, dorim ca în această stagiune să serbăm împlinirea a două decenii de activitate teatrală printr-un nou și valoros adaos la afirmarea pe care a cunoscut-o instituția noastră. T. DOBRESCU, directorul Teatrului de păpuși „Vasilache" Botoșani RADIO JOI 28 SEPTEMBRIE 6.00 Muzică și actualități. 8.00 Sumarul presei. 9.30 Odă limbii române. 10.00 Buletin de știri. 10.30 Clubul călătorilor 10.45 Melodii de Sile Dinicu. 11.00 Buletin de știri. 11.15 Din țările socialiste. 12.00 Discul zilei. 12.15 Recital de operă. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 14.00 Compozitorul săptămînii — Nikolai Rimski - Korsakov. 14.35 Melodii populare. 15.05 Tribuna radio. 15.20 Muzică de estradă. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Lucrări corale de Benjamin Britten. 16.30 Știința la zi. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului în direct cu ascultătorii. 18.00 Orele serii. 20.00 Zece melodii preferate. 20.35 Dansuri din operete. 20.45 Consemnări. 21.00 Revista șlagărelor. 21.30 Bijuterii muzicale. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.30 Concert de seară. 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. CLOPOTULB PAGINA’2 ARCA LUI NOE O frază O frază concisă spunem aici despre Dumitru T. Irimia din Știubieni, care a „palmaresului“ său de adăugat acte antisociale, încă unul, ieșind într-o zi de august din bufetul cooperativei și amenințînd pe trecători cu un cuțit. Ch, Dumitru T. Irimia ! Completare la „Arme albe" Apărea la această rubrică, în ziarul din 12 august a.c., sub titlul „Arme albe“, consemnată fapta lui Mihail Strugariu din Vorona Nouă care l-a lovit cu un cuțit la o nuntă pe consăteanul său Teodor Bunduc. O scrisoare din partea unui cetățean un răspuns al conducerii coșimunei aduc cîteva precizări în legătură cu întîmplarea. Reiese din acestea că implicați sînt și frații Ciocoi (Vasile, Dumitru, Ioan) care l-au ajutat pe Strugariu să se „încălzească“ cu o apreciabilă de țuică, cantitate ațîțîndu-l apoi împotriva lui Bunduc. „Iar locuitorul Annoaie Mircea — se spune în scrisoarea primită la redacție — alerga cu toporul prin ogrăzile oamenilor. Așa că rugăm să fie dați la Arca lui Noe ca să-i „cinstească“ toată comuna și județul.“ Iată că o facem ! Strugariu a fost pedepsit pentru fapta sa. Ne întrebăm însă de ce nu au fost pedepsiți și ceilalți. Tot din Vorona, despre țuică La începutul acestei luni, în urma unei sesizări, organele de miliție s-au deplasat la locuința lui Gheorghe Dascălu, bănuit că ar fabrica în mod clandestin țuică. Cu ocazia s-a găsit în podul cercetărilor casei acestuia o damigeană cu 10 litri de țuică din sfeclă. Văzîndu-se descoperit, G. D. a început să amenințe organele de cercetare și apoi a spart damigeana cu un ciocan crezînd că așa va face să dispară proba vinovăției Noi dimpotrivă credem că sale a mai adăugat una. Rubrică realizată de D. LAVRIC MIERCURI 27 SEPTEMBRIE 9.00 Deschiderea emisiunii. Telex. 9.05 Moment folcloric. 9.15 Film documentar. Sturionii se pescuiesc pe furtună. Scenariu și regia Ion Bostan. 9.25 O viată pentru o idee. 10.00 Curs de limba rusă. Secția a 20-a. Prezintă lector univ. Grete Klaster- Ungureanu. 10.30 Telecinemateca pentru tineret. Istoria unei capodopere. 12.00 Reportajul mînii : „Trepte săptăpe Cîmpul Frumos“. 12.20 Telejurnal. 15.30 Deschiderea emisiunii de după - amiază. Fotbal : F. C. Argeș — Arris Bonnarveg (Luxemburg) — meci retur în „Cupa campionilor europeni“. 17.15 Publicitate. 17.30 Curs de limba germană. Secția a 22-a. 18.00 Moment folcloric cu Ion Cristea și Emil Gavriș. 18.10 Caleidoscop cultural - artistic. 18.40 Tragerea pronoexpres. 18.50 Timp și anotimp în agricultură. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. • în cinstea aniversării Republicii — cronica marii întreceri. 20.00 Teleobiectiv. 20.20 Telecinemateca. „Al 41-lea“. 21.50 Panoramic științific. 22.10 Ipostaze coregrafice pe muzică de : Gounod, Ceaikovski, Massenet, Prokofiev, Delibes. 22.30 24 de ore. cinema »cinema » cinema MIERCURI 27 SEPTEMBRIE BOTOȘANI — Luceafărul, orele 9 , 11 ; 14 ; 16,10 ; 18,20 20,30 I Creierul, DOROHOI — Cultural, orele 15 , 17 19 I Silvia Tineretului, orele 15,30 ; 17,30 ; 19,30 I Legenda BUCECEA — Bucecea, orele 17 , 19 . Farmecul ținuturilor sălbatice. DARABANI — Făclia, orele 18 : Aventuri în Ontario, SAVENI — Patria, ȘTEFANEȘTI — Prutul, orele 18 , orele 17 . 19 : Haiducii Romeo și Julieta TRUȘEȘTI — Victoria, orele 17 : Marele premiu (I—II) Cadru din filmul „Robin Hood“ Redacția nu răspunde de eventualele program, modificări din Program de dimineață 6.10 Buletin de știri. 6.05 Jocuri populare românești. 6.10 Actualitatea în agricultură. 6.20 Jocuri populare românești. 6.30 Ritmuri matinale. 6.45 Cîntece populare românești. 7.00 Radiomatineu. JOI 28 SEPTEMBRIE Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.05 Jocuri populare roinești. 17.20 Șlagărul săptămînii. 17.40 Cîntecul care mi-e drag. 18.10 Amatori la microfon. 18.30 Cotidian sonor. 19.30 Pe portativul undelor, melodia preferată. 20.00 Teatru la microfon. 21.15 De pe deal și de pe vale. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Soliști și formații de muzică ușoară. n I „Numai zîmbet, numai cîntec" Așa s-a intitulat programul de muzică populară cu care „Rapsozii Botoșanilor“ își etalează aptitudinile și talentul pe scenele multor localități din județ. La Darabani, ca și la Havîrna, formația de soliști vocali și instrumentiști a Consiliului județean al sindicatelor a atras un număr mare de spectatori în sălile de concert. Peste 800 de spectatori au aplaudat evoluția cunoscuților interpreți Nelu Huțu și Tita Bărbulescu. Soliștii și instrumentiștii ansamblului botoșănean: Laura Lavric, Ica Luchian, Anton Achiței, Doru Barcaș, Nistor Pricop și Aurel Amarandei au dovedit încă o dată că merită aprecierile ascultătorilor. (De la CONSTANTIN BARBACARU). note de lectură • note de lectură Centenarul nașterii lui Nicolaie Iorga a adus un substanțial volum de studii și evocări, menite să reamintească grandoarea unei străinătății personalități șirei sale, durabilitatea opede o întindere și varietate fără precedent. După volumul, mai modest, publicat la Iași anul trecut și după fascicolele din revista „Studii“ nr. 6 , 1971, nr. 4) și (1965, din „Revue roumaine d’histoire“ (1965, nr. 6, 1971, nr. 4) și după culegerea Nicolaie Iorga, istoric al Bizanțului (îngrijită de Eugen Stănescu, 1971), o nouă laborări culegere reunind code prestigiu, readuce în conștiința publică tulburătorul mesaj cultural și civic al cărturarului. Editorul care în 1946 a comunicat lumii științifice marea operă de sinteză (Istoriologia umană) de la care N. Iorga fusese smuls cu bestială ură, iar de curînd a pus în circulație textul însuși (1968), n-a avut zadarnicul orgoliu de a grupa în volum doar contribuții noi, ci a adunat din risipirea lor și cîteva manifestări mai vechi, semnificative însă pentru enormul prestigiu de care s-a bucurat, în lume, savantul român. Este vorba de elogiul funebru rostit, după tragicul asasinat din 1940, de Mario Roques, de vibrantul omagiu adus cu același prilej de Henri Focillon, de evocarea „martirului libertății popoarelor“, la Academia Română, de gretatul bizantolog către reN. Bănescu (1944). Alte cîteva contribuții, semnate de istorici care l-au direct pe N. Iorga, cunoscut colorează volumul cu savoarea amintirilor, relevînd fascinația particulară a acestei personalități : Marcel Emerit (Quelques nirs personnels sur souveNicolas Iorga) ; Maria Hóiban (N. Iorga et le don de la vie) ; I. D. Ștefănescu (Nicolas Iorga, historien dc Fart roumain) etc. In organizarea volumului, editorul a fost preocupat, evident, de a prezenta, printr-o colaborare de înaltă competență, personalitatea științifică și culturală a lui N. Iorga, accentul căzînd, firește, pe laturile care o atașează definit omagiu omului și opereti tiv istoriografiei mondiale. Miron Constantinescu, președintele științe sociale Academiei de și politice, publică o cuprinzătoare schiță a personalității, înscriind-o, la loc de cinste, în galena marilor cărturaricetățeni, care au ilustrat cultura națională. Alexandru Elian întreprinde subtilă disocierea conceptelor de istorie și sociologie în opera savantului, iar V. Liveanu încearcă să surprindă „forțele motrice ale dezvoltării istorice“, reflectate în prodigioasa operă. Virgil Cândea punctează, adăugind și o cuprinzătoare bibliografie specială, preocupările privitoare la istoria Europei sud-estice, în timp ce Eugen Stănescu definește „cadrul european al culturii române încă a lui N. viziunea istoriiorga“. Firește, n-a fost ignorat nici istoricul instituțiilor (Val. Al. Georgescu, Costăchel), editorul Valerian izvoarelor istorice (Ion Ionașcu), istoricul și al Orientului antichității latin (D. M. Pippidi și Andrei Pippidi), istoricul evului mediu (M. Berza, Pascu), al Imperiului Ștefan otoman (M. M. Alexandrescu- Dersca-Bulgaru), al țărănimii (Șt. Ștefănescu), al economiei (G. Zane), al literaturii (Alexandru Dur,. Șerban Cioculescu), al artei (Maria-Ana Musicescu, I. D. Ștefănescu). Un tabel cronologic și o sumară bibliografie a lucrărilor lui N. Iorga de istorie generală și culturală, cu cîteva referințe despre viața și activitatea sa, încheie volumul în chip util, iar iconografia ilustrează cîteva momente din viața savantului. Un indice de nume pentru o asemenea culegere, menită să rămînă nu numai o manifestare omagială, demnă și ca ținută grafică, ci și un instrument de lucru, ar fi fost desigur binevenit. Este, fără îndoială, după monografia publicată de Barbu Theodorescu în 1968 (omisă totuși, ca și numeroase alte contribuții notabile în bibliografie) ce însoțește volumul, cea mai substanțială contribuție din ultimii ani la cunoașterea personalității lui Nicolaie Iorga, una din cele mai uimitoare din istoria universală. AL. ZUB * Nicolas Iorga. L’homme et l’oeuvre, â l’occasion du centiéme anniversaire de sa naissance. Recueil edité par D. M. Pippidi, Bucarest de l’Académie, 1972, 414 p. După mai bine decenii de activitate, de două marcată mai ales prin cîteva volume care l-au impus ca pe unul dintre cei mai originali reprezentanți ai lirismului contemporan (Coloană de amiază — 1961 —, Umbra plopilor — 1965, Calendar — 1969), Ion Horea, atinge în ultima sa carte, acel nivel de sobrietate și concentrare și acea siguranță a exprimăirii. Care sînt, neîndoios, semnele unei certe maturități artistice, încă nu, ni se pare a fi tocmai cartea care-l definește pe poet, atît în postura sa de transilvănean, integrat unor tradiții specifice pe care le literare continuă, în alte condiții istorice și cu alte mijloace artistice cît și în ipostaza de cîntăreț al contemporaneității. Ion Horea se afirmă încă de la debutul său, ca un rapsod al pămîntului, înfiorat mai ales de mișcările fundamentale ale naturii, de exploziile germinative cît și de stingerile molcome ale ciclurilor vegetale. Formula lui poetică, deși modernă, se reclamă totuși de la bune tradiții, reușind să topească într-o sinteză, cu puternică pecete personală sonuri poetice atît de Coșbuc, Pillat, Blaga, diverse i Fundoianu. Integrat în tradiție, Ion Horea e departe de a fi un tradiționalist. Universul său liric e, înainte de toate, însăși oglindirea românesc rural, universului ca peisaj, cu activități umane specifice lumii noastre, strînse la un loc într-o orchestrație gospodărească și desfășurîndu-se după legi știute și răsștiute de toți oamenii pămîntului, de la Homer și Hesiod încoace. Ion Horea e prin excelență un poet al lucrurilor, al evenimentului, al concretului. O nevoie funciară de certitudini, îndepărtează pe poet de abîl stracțiuni, de ideile generale. Poezia filosofică, în sensul de viziune a lumii, dincolo de concretul fenomenal, în zona conceptelor, nu-1 ispitește. Și totuși o filosofie elementară, pregnantă, fără ostentații teoretice, ne întîmpină în lirica lui, la tot pasul e înțelepciunea bunului simț, a experienței străbune, coborîtoare din datină și întrupată în scînteietoare proverbe. Numai că Ion Horea nu folclorizează. Poetul nu e un țăran, și nici nu face pe țăranul în poezia sa. El e un om modern, un om al epocii socialiste care, în plan sufletesc, se mișcă dezinvolt în lumea copilăriei sale, o cultivă, fără a o idiliza. Viețuirea sentimentală în această Arcadie ferice, nu impietează cu nimic asupra prezenței sale angajate în lumea contemporană. Nu nostalgia ruralului, care străbătea cu vehemență lirica unui Goga sau Iosif, direcționează mișcările sufletești ale poetului, ci o mare sete de frumuseți, de ordine, de sobre echilibre. Ion Horea e posesorul unei admirabile structuri clasice și ruralitatea liricii sale se explică, mai ales prin aceasta. La sat, natura e un exemplu de ordine ca și Ion Horea succesiunea muncilor agricole, ca și activitățile folclorice. Losouc însuși căuta în orizontul sătesc, chipul clasic al unei lumi, în care fericirea înseamnă în primul rînd ordine și rînduială. Clasicitatea structurii poetului Ion Horea apare și mai pregnantă din cultivarea, cu atîta consecvență, a prozodiei clasice, într-o etapă de dezvoltare literară, cînd inovațiile formale au derutat pînă și pe cei mai conservatori poeți. Versurile sale au o eleganță în cadențare ce vine în egală măsură, din cultul pentru limbă dar și din ritmul interior al poetului, care organizează imponderabil, substanța lirică în valori sonore. Mijloacele prozodice sînt foarte reduse. Poetul folosește distihul și versul lung de preferință iambic (alexandrinul românesc de 12 - 13 silabe și de 16 - 18 silabe) cît și alinierea versurilor în blocuri masive, unitare, în care orice grupare strofică este exclusă. El și-a făurit o limbă cu mari clarități, mînuind un vocabular în care strălucește cuvîntul zilnic dar și cel cu arome de vechime cărturărească. Cu astfel de mijloace reduse, ne-am fi putut aștepta la producerea unei anume monotonii, mai ales că sistemul aazolic odată constituit, e folosit cu perseverență. (Rarele abateri, cum ar fi Elegiile precare, încă nu, Și nu aflu, Din drum, etc. nu fac decit să... întărească regula). Tonul poeziei lui Ion Horea e cuceritor, prin simplitate, prin siguranța frazei poetice, prin limpezimile expresiei. Triumful limbajului său poetic e triumful unui simț lingvistic rafinat și simplitatea însăși rezultă din caznele elaborării. Există în acest volum al poetului Ion Horea, un acut sentiment al timpului, al trecerii, al devenirii, simțit material printr-o permanentă raportare la lucruri, la fenomene, la anotimpuri, care imprimă majorității poeziilor o notă elegiacă. Dar tristețea lui Ion Horea nu e nici romantică, nici metafizică. E mai degrabă tristețe născută din nelinișt tile existenței în concretul material decit din întrebările fundamentale pe marginea destinului. Chiar sentimentul thanatologic, al morții, trece prin lucruri, înainte de a fi decantat: „Ne strîngem de pe drumuri. E-aproape vremea cinei / Și-i cineva prin casă și nu pricepem cine-i... / Copiii nu-s, în joaca de care să te bucuri, / In pulberea căzută pe suflet și pe lucruri. / Se aburește fața oglinzii și te vezi / Tot mai departe parcă și tot mai din zăpezi, / Și parcă dintr-odată se face mai tîrziu. / E cineva de care poate va fi să știu“. Celălalt sentiment dominant, al cărții, e cel patriotic. Salutăm în lirica patriotică a volumului încă nu, o biruință certă a poeziei lui Ion Horea și dincolo de aceasta izbînda unei modalități poetice originale, al cărei specific îl constituie discreția, sobrietatea, chiar atunci cînd tonul își propune să clameze : „După miezul nopții, timpul să mă-nfășur în amplu de cuvinte / Să mă cuvinte, să mă prind in legea lor / Și pe drumurile țării ,cunoscute dinainte, / Și pe urmele oștirii, în cuvinte să cobor (...) Iată, iau în pumni cuvinte, la centură-mi pun cuvinte / Și în urmă-mi pun cuvinte cu un rost înălțător"... Încă nu e o carte de mturitate lirică, o confirmare împlinirilor, întrezărite încă din cărțile sale anterioare, care-l situează pe Ion Horea printre poeții de primă mărime, ai generației sale și ai literaturii noastre contemporane. LUCIAN VALEA Pentru artiștii amatori Pentru îmbunătățirea repertoriului formațiilor corale de amatori ale căminelor culturale și caselor de cultură în vederea manifestărilor ce vor avea loc cu prilejul sărbătoririi a 25 de ani de la proclamarea Republicii cît și pentru emisiunea „Cîntare patriei“, Culturii și Educației Consiliul Socialiste a pus la dispoziția Centrului județean de îndrumare a creației populare culegerea : „Glorie, ție, Partid“, care cuprinde noi cîntece de masă cerinței create în cinstea ConNationale a și broșura „Două cîntece P.C.R. patriotice pe versuri din Raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Conferința Națională P.C.R.“. Odată cu popularizarea acestor culegeri, se vor organiza întîlniri de lucru cu dirijorii corurilor — pe centre — în cadrul cărora lucrările difuzate vor fi prezentate de către specialiști. In același timp pentru formațiile teatrale de amatori, va fi difuzată în județ piesa „Al 6-lea simț" de Teofil Buștean — lucrare inspirată din mediul rural, și cîteva piese pentru teatrul de păpuși. c