Clopotul, iulie-septembrie 1972 (Anul 28, nr. 3483-3560)

1972-09-27 / nr. 3557

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, JUNIȚI­VA­­ ORBAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 3557 | miercuri 27 septembrie 1972 | 4 pagini 30 bani CAMPANIA AGRICOLĂ Din datele comunica­te de specialiștii din u­­nități agricole coopera­tiste la Direcția agrico­lă, rezultă că pînă ieri dimineață în județul nostru s-a RECOLTAT PORUMBUL de pe 18.557 ha, un sfert din reprezentînd suprafața cultivată. Cît privește desfăcatul, acesta s-a realizat abia la recolta de pe 570 ha, de peste 73.000 ha față cît cultivă cooperativele a­­gricole de producție. A­­ceasta reflectă o latură neglijată de specialiștii și organizatorii produc­ției agricole — aceea că mulți hibrizi de porumb se disting printr-o par­ticularitate deosebită — în timp ce planta e în­că verde, boabele sînt maturate și recoltînd știuleții se pot folosi­­ la însilozare cu rezultate excelente, cocenii. De­altfel, ÎNSILOZAREA este realizată abia în proporție de 69 la sută, adică ceva mai mult de 100.000 tone, pe cînd necesarul se ridică la a­­proape 300.000 tone, iar planul întrece 150.000 tone. In privința celorlalte lucrări situația se pre­zintă astfel I RECOL­TAT SFECLĂ — 27 la sută. Pe cîmp se află netransportate circa 30.000 tone sfeclă de za­hăr. Atenție deci la fo­ (Continuare în pag. III) - ---------------------­ Obiectivul nr. 1 în agricultură RECOLTAREA Ce se recoltează prin... birouri ? începutul de săptămînă a coincis, pe spații largi din județul nostru, cu prima bru­mă. Motiv în plus de mobili­zare generală la cules. Un cooperator din Unțeni calcu­la că în agricultură costă 100 lei ziua. El voia să spună că atîta îi revine cîștigul lui, pe ziua de lucru, acum,­­ de cînd s-a introdus forma de plată a muncii în acord glo­bal. In fond, ziua de lucru e infinit mai scumpă, diți-vă numai la prețul -Gîn- 500-600 kg gogonele ori cas­a trageți cît poate strînge un om pe zi și care s-ar depre­cia în urma primei brume ! De ce parcela nu-i pătrată ? De ce meca­nizarea nu-i prezentă ? Oameni ai muncii din agricultura județului Botoșani! Pe orice timp, in orice condiții, pe ploaie, pe frig sau pe vreme bună, cu toții la timp, LA RECOLTAREA, TRANSPORTAREA ȘI DEPOZITAREA CULTURILOR DE TOAMNĂ! Trebuie ținut seama că munca unui om antrenează munca a mai multora. Luni, bunăoară, la C.A.P. Botoșani, în tarlaua brigadierului Du­mitru Pompărău, la 4 re­morci deservite de 4 zatori cu 4 tractoare mecani­se a­­flau, la încărcat sfeclă, doar 4 oameni ! Mecanizatorul Ion Matei, sosit dis-de-dimineață la tarla, a plecat cu ea încăr­cată abia după ora 10, iar cei­lalți 3 (Vasile Butnarașu, Vic­tor Bodoș și Neculai Bunduc) aveau șansa să mai aștepte mult și bine. De ce ? Pentru că una recoltează... organiza­torii producției prin birouri și alta e situația în cîmp. Conducerea cooperativei (in­giner șef Ion Ursu) n-a pre­venit din timp brigadierul că-i va trimite remorci la sfeclă, iar brigadierul — care, totuși, știa că-i va sosi­ una, n-a asigurat încărcături nici pentru aceasta. Concluzia este limpede pen­tru oricine. Dar, dată fiind I. MAXIMIUC (Continuare in pagina a III-a) C.A.P. Dobîrceni, operatorii lucrează Co­la insilozat La Conferința Națională a partidului din iulie a.c s-a desprins limpede ideea că angajamentele de pro­ducție suplimentară asuma­te trebuie să se concretize­ze în produse fizice necesa­re economiei — pentru pia­ța internă și export — care să contribuie efectiv la creș­terea avuției naționale și a venitului național. In lumi­na ideii expusă de către se­cretarul general al partidu­lui că „nu dorim orice fel de depășire a prevederilor cincinalului“ ne-am reanali­­zat propria noastră activita­te și am urmărit — în cele mai mici amănunte — ca întreaga producție, inclusiv cea suplimentară, să capete deplină recunoaștere socia­lă prin gradul său sporit de utilitate fie pentru satisfa­cerea trebuințelor interne­­ ale județului sau țării, fie pentru export; întreaga producție ce o vom obține în acest an, peste prevederile planului, este contractată, deci are desfacere asigurată. In baza cerințelor partenerilor noș­tri vom produce în plus 180 tone săpun (integral de ca­litatea I) ceea ce valoric în­seamnă dintr-o dată o pro­ducție de 1,5 milioane lei. Producem de asemenea u­­niforme școlare precum și alte confecții — îndeosebi din cupoanele­­ rezultate din procesul de fabricație al U­­zinelor textile „Moldova“. O bună parte dintre aceste confecții sunt destinate o­­norării unor contracte în­cheiate recent cu o firmă străină (din Libia) care a apreciat pozitiv calitatea produselor executate de că­tre noi. Din sectorul confec­ții scoatăm suplimentară pe o producție de cel puțin 1,2 milioane lei, asta socotit (Continuare în pag. a IV -a) ÎN ÎNTIMPINAREA CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A PROCLAMĂRII REPUBLICII in ce se materializează producția suplimentară pe care o obțineți in acest an ? Ne răspunde la întrebare, tovarășul AUREL FRUNZĂ, directorul întreprinderii de industrie locală din Dorohoi Realizări ale ceferiștilor La remiza de locomo­tive Dorohoi planul glo­bal la tone brut pe ki­lometri remorcați a fost depășit cu 3,02 la sută, fapt ce a permis ca pro­ductivitatea muncii să crească cu 1,69 la sută. Materializate în fapte, aceste cîteva procente înseamnă remorcarea a 240 trenuri cu suprato­­naj pe linia Dorohoi — Iași. S-au transportat astfel peste 192 mii tone in plus — volum de mărfuri ce ar fi necesi­tat 192 de trenuri cu un tonaj mediu de 1.000 to­ne fiecare tren, econo­­misindu-se circa 40 tone de combustibil de loco­motivă. La aceste fru­moase succese au con­tribuit în mod deosebit mecanicii Vasile Pădu­­raru, Petru Taradaciuc precum și fochiștii Ion Horeșteanu și Anton Baltag. Montatorul de utilaje Petru Duduman, de la U.F.R.M.A. Botoșani Fotografia: I. NEGREA Cămine pentru Recent, constructorii de la Șantierul nr. 1 din cadrul întreprinderii ju­dețene de construcții - montaj Botoșani, au în­ceput lucrările de tra­sare și organizare șan­tier în vederea construi­rii a două noi cămine de nefam­iliști cu câte 300 locuri fiecare, pen­tru muncitorii Fabricii de utilaje și piese de schimb pentru industria ușoară și ai Uzinelor textile „Moldova“ Boto­șani. Termenul planifi­cat de dare în folosință este stabilit la începutul trimestrului IV — 1973. Cu 20 zile înainte de termen Mecanizatorii de la S.M.A. Bucecea, întîm­­pină cea de-a XXV-a a­­niversare a Republicii cu rezultate economice bune. După cum ne-a informat ing. Lazăr Tur­­ceac, directorul stațiu­nii, planul de venituri pe primele 9 luni ale a­­cestui an a fost reali­zat cu 20 de zile înain­te de termen. Printr-o mai bună organizare a muncii, exploatarea și întreținerea rațională a tractoarelor și mașinilor agricole, extinderea ga­mei de lucrări, planul de venituri a fost depă­șit cu peste 250.000 lei. HOTARIRILE CONFERINȚEI NAȚIONALE PE AGENDA NOASTRĂ DE LUCRU I­n aceeași unitate de suprafață construită, o cantitate sporită de carne Recenta Consfătuire de lu­cru de la C.C. al P.C.R., des­fășurată sub conducerea tova­rășului Nicolae Ceaușescu, a ridicat din nou necesitatea utilizării eficiente a investiți­ilor existente, sporirea efici­enței lor. In acest context se înscriu și preocupările noas­tre, ale colectivului de muncă de la I.A.S. Leorda privind creșterea numărului de ani­male și a producției de carne, în vederea sporirii contribu­ției la asigurarea necesarului, atît pentru nevoile interne cît și pentru export. In utimii ani, la noi în în­treprindere, producția de car­ne de porc a înregistrat o creștere simțitoare, încît în anul 1971 au fost sacrificați 41 643 porci cu o greutate me­die de 108 kg. de livrare, în comparație cu anul 1968, cînd, s-au sacrificat numai 24417 porci cu greutate de 103 kg la livrare. De remarcat că aces­te realizări au fost obținute aproape de pe aceleași spații construite ca și în 1968. Acțiunea de pregătire în vederea rentabilizării sectoru­lui porcin din unitatea noas­tră cu sistem gospodăresc a început prin concentrarea porcilor în două ferme spe­cializate pe îngrășare, situate la centrul unității, și trei fer­me de reproducție din care una la centrul gospodăriei cu peste 1500 de scroafe. Acest lucru ne-a permis să ne ocu­păm mai îndeaproape de crea­rea unor condiții deosebite în vederea obținerii tori sporiți. Astfel de indica­majorita­tea spațiilor vechi au fost modernizate, introducînd în­călzire centrală la materni­tăți și tineretul porcin, asi­­gurîndu-se pe timp friguros o temperatură de 20 — 25 ° C. Și la cele două ferme din Brăești și Leorda I, s-a con­centrat efectivul de scroafe la minimum 700 capete, s-au modernizat spațiile existente și s-au construit centrale termice In întreaga unitate s-au pus la punct instalațiile de venti­lație, asigurînd­ un micro­climat corespunzător creșterii porcilor. Pentru folosirea la maximum a­ spațiilor a stat și stă în permanență în atenția noastră problema reproducției și a­­ respectării cu strictețe a tehnologiei de creștere și în­­groșare a porcilor. In fiecare fermă de reproduc­ție se pregătesc scroafe scrofite gestante, care se suc­și ced la fătare, pe grupe și ocupă în de fătare, permanență boxele cu excepția a 2—3 zile, cînd acestea rămîn libere pentru cură­țenie și dezinfecție, scopul folosirii judicioase Ii a spațiilor și asigurării unui flux ritmic de producție care să garanteze realizarea planu­lui de carne și de efective cît și indici tehnici superiori, s-a avut în vedere organizarea reproducției pe monte grupa­te, respectîndu-se pentru un ciclu următoarele i — perioada de formare a grupelor de scroafe la montă — 5 zile. — durata gestației scroafe­lor — 114 zile. PETRU SERECIUC directorul I.A.S. Leorda (Continuare in pag. a III-a) 1947 -1972 Mai mult decit toți timpii la Aproape de fiecare dată cînd vin aici, în comuna natală, plouă — și nici acum coincidența nu se dezmin­interpelat de cîteva ori de tovarășul Căruntu, șeful ba­zei de recepție, pentru niște Pe așa o vreme, grăbim să prindem ședința comite­tului comunal de partid, dar cind intru în sală îmi dau seama că lucrările sînt a­­proape de sfîrșit, la cuvînt e secretarul comitetului de partid. Iau loc pe o bancă lungă, așezată lingă perete, pe care mai stă un singur om — președintele coopera­tivei agricole din Dîngeni. Iacobeni fusese prezentat ceva mai înainte, privind îndeplinirea cincinalului în patru ani și jumătate. Oamenii notează aplecați peste caiete, (am senzația că asist la o confe­rință de presă) și încerc în continuare, să-mi recunosc consătenii — unii de-o vîrstă cu mine, alții cu mult mai bește despre recoltări­­ și în­­sămînțări de toamnă, despre asigurarea furajelor pînă în primăvară, face referiri la _______________ un „plan de măsuri“, care (Continuare în pagina a XV-a) ne salutăm. Secretarul comi­tetului comunal de partid tov. Iancu Ciubotaru, vor­ DIN CRONICA UNUI SFERT DE VEAC NICOLAE TURTUREANU • In circuitul ductiv al Fabricii pro­be mobilă din Iași a fost montată o nouă instala­ție de mare randament — rod al unor cercetări și studii întreprinse de specialiști în industria lemnului timp de mai mulți ani. Este vor­ba de o instalație curbarea lemnului pentru de mobilă care folosește curenții de înaltă frec­vență în locul aburilor supraîncălziți. Prin montarea noii instalații producția secției a cres­cut de 7—8 ori, obținîn­­du-se totodată, impor­tante economii de pro­ducție. Instalația, rod al unor cecetări și stu­dii întreprinse timp de mai mulți ani de spe­cialiștii din industria lemnului, importante dezafectează spații de producție, întrucit este redusă ca volum. • In cadrul manifes­tărilor dedicate aniver­sării Republicii, la Casa Armatei din Tg. Mureș a fost deschisă expozi­ția „File din istoria po­porului român“. Expo­natele realizate în me­­taloplastie prezintă as­pecte din lupta poporu­lui român pentru liber­tate și dreptate socială. • In comuna Cirligele din județul Vrancea, în mijlocul podgoriei Co­­teștilor, a fost dat în fo­losință noul motel „Ha­nul Viilor“. Căsuțele sunt construite în forma unor butoaie, iar mobilierul este realizat din lemn de alun de către doi meș­teri artizani din satul Zlontești.

Next