Clopotul, octombrie-decembrie 1972 (Anul 28, nr. 3561-3638)
1972-12-07 / nr. 3618
înscrisă imperativ în măsurile adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie a.c., conferința organizației comunale de partid Ungureni a dezbătut cu deosebire laturile calitative ale activității economico - sociale, desfășurate în ultimii doi ani. In darea de seamă, prezentată de tovarășul Mihai I al comitetului Iurea, secretacomunal de partid, reales în această funcție, relevîndu-se progresele indiscutabile obținute în anii actualului cincinal în toate cele 34 organizații de partid, s-a făcut o analiză critică a unor laturi din economia cooperativelor agricole Lapoveni, Ungureni, Borzești Călugăreni. Dacă acordul glosibal ca formă de plată a muncii a exercitat o influență pozitivă deosebită asupra participării la lucru a membrilor cooperatori, concretizată și în sporuri de producție, s-a subliniat aspectul că din partea conducerilor de unități, a comitetelor de partid ce activează în cooperativele agricole nu a existat o preocupare de substanță pentru promovarea unui spirit gospodăresc satisfăcător, pentru combaterea risipei, rentabilizarea și creșterea rentabilității în diferite sectoare. Rar sau de loc se iau în studiu elemente cum sunt prețul de cost, veniturile pe litru de lapte sau kg de carne, tru producerea cheltuielile pencerealelor, fructelor, strugurilor și a cealorlalte produse agricole. Fără sâ se ia în seamă asemenea criterii, fără să se acționeze asupra cauzelor ce determină un preț de cost mai ridicat sau cheltuieli mai mari nu se poate înțelege de ce productivitatea muncii rămîne scăzută și nici asupra căror pîrghii trebuie acționat pentru creșterea ei. Din acest punct de vedere conferința a reprezentat o școală pentru modul cum trebuie să acționeze în viitor comitetele și organizațiile de partid ce compun organizația comunală. Dezbaterile din conferință au atras atenția asupra numeroaselor aspecte concrete ce le ridică înfăptuirea în mod exemplar a sarcinilor rezultate din expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie a.c., pentru eliminarea neajunsurilor și îmbunătățirea muncii în spiritul analizei cuprinse în darea de seamă a comitetului de partid. Relevînd că pentru 1973 sînt condiții superioare de realizare a planului, Ion Hînțăscu, președintele C.A.P. Ungureni a arătat că cele peste 1 000 ha cu grîu au fost semănate în bune condiții, au răsărit și pot asigura o recoltă bună. Dar aceleași măsuri trebuie luate și pentru culturile ce se vor semăna în primăvară. Dumitru Sîrbu, directorul S.M.A., luînd cuvîntul, a propus ca birourile organizațiilor de partid să alcătuiască mediat, împreună cu conducerile cooperativelor agricole, echipe specializate de cooperatori care să lucreze la descoperirea operativă a terenului pentru a se trece la arat. Conducerea stațiunii de mecanizare se gîndește, în același scop, să alcătuiască și o formațiune specializată pentru încărcat, transportat și administrat gunoi. In același timp el a criticat aspru conducerea C.A.P. Ungureni care lasă să se degradeze în ploaie 50 tone superfosfat, în loc să ia măsuri pentru a-l administra pe cîmp. Unii vorbitori s-au referit pe larg la problemele zootehniei. Maria Pațurcă, președinta C.A.P. Borzești, arăta că acordul global îi stimulează pe lucrătorii din zootehnie, dar trebuie aplicat întocmai. Faptul că timp de 3 luni membrii cooperatori ce lucrează acolo n-au primit drepturile, pentru că nu s-a asigurat o cheltuire eșalonată a fondurilor, a determinat fluctuație, nemulțumiri și, în cele din urmă, s-a ajuns la rezultate la fel de proaste ca înainte de a se trece la noua formă de plată. Sesizînd același aspect, ing. Dorin Florea, președintele consiliului intercooperatist Ungureni a propus ca organele agricole județene împreună cu Banca agricolă să ia măsura generală , ca în cooperativele agricole mijloacele bănești destinate plății muncii din zootehnie să se păstreze la bancă într-un cont separat și să se folosească numai în acest scop, împiedicînd astfel conducerile unităților să cheltuie banii după nevoi de moment. în mod firesc, gama problemelor puse în dezbatere a fost mult mai largă. Sugestii interesante au făcut și alți vorbitori : prof. Ionela Alexandrescu, președinta comitetului comunal Constantin Ștefan, al femeilor, la Călugăreni, Mihai brigadier Ciocoiu, președintele comitetului comunal al sindicatelor, Petru Soloman, președintele cooperativei de consum, Vasile Vițelaru, directorul școlii generale nr. 2, Eugen Sirghie, directorul căminului cultural, Gh. Coțubaș, președintele C.A.P. Lapoveni și alții. Măsurile stabilite au fost înmănuncheate în hotărîrea conferinței care prevede, între altele, întreprinderea unor asemenea acțiuni care să ducă la depășirea producțiilor medii la hectar în anii 1973- 1974 cu 50 — 100 kg grîu și porumb, 100 — 150 kg floareasoarelui și 1 000 — 2 000 kg sfeclă, iar în cooperația de consum realizarea cincinalului în patru ani și jumătate. Hotărîrea prevede căile pe care se va acționa pentru a obține aceste rezultate, precum și măsuri pentru stimularea activității economicosociale din celelalte sectoare de muncă din comună. Tovarășul Andrei Cardaș, șeful secției de propagandă a Comitetului județean de partid, în încheierea dezbaterilor a subliniat pe larg sarcinile ce trebuie înfăptuite pe linia creșterii rolului conducător și conducerea unitară a vieții economico - sociale de către comitetul comunal de partid, de către toate organizațiile partidului din această comună, pentru întărirea spiritului gospodăresc, folosirea cu eficiență a mijloacelor fixe și circulante, îmbunătățirea organizării muncii, îmbunătățirea stilului de muncă, pentru creșterea răspunderii comuniștilor în realizarea sarcinilor de plan pe anul în curs și pregătirea în bune condiții a producției viitoare. Lucrările conferinței au pus cu putere în evidență hotărîrea comuniștilor din Ungureni de a ridica această comună, cu largi perspective de dezvoltare, în rîndul celor cu rezultate bune din județul nostru, sporindu-și contribuția la realizarea sarcinilor stabilite de Conferința Națională a partidului. I. MAXIMIUC CLOPOTUL#PAGINA 12 EFICIENȚA ECONOMICĂ, COORDONATĂ FUNDAMENTALĂ A ACTIVITĂȚII PRODUCTIVE Pe marginea lucrărilor conferinței organizației comunale de partid Ungureni VINERI 8 DECEMBRIE 6.00 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. 8.00 Sumarul presei. 9.30 Memoria pămîntului românesc. 9.50 Muzică ușoară de Mălineanu. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Melodii populare bănățene. 10.30 Harta țării la scara viitorului. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Din muzica popoarelor. 11.15 Pe teme juridice. 11.30 Selecțiuni din operete. 12.15 Recital de operă. 12.30 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 15.00 Buletin de știri. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Scîntă Maria Enache Pop și Constantin Chisăr. 16.30 Știința la zi. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Pentru patrie. 17.30 Moment folcloric 20.00 Republica la un sfert de veac. 20.10 Zece melodii preferate. 20.50 La microfon, naistul Damian Luca. 21.00 Revista șlagărelor. 21.25 Moment poetic. cinema# cinema m cinema JOI 7 DECEMBRIE BOTOȘANI — Luceafărul, orele 9 , 11 ; 14 ; 16,10 ; 18,20 ; 20,30 ; Cu mîinile curate. DOROHOI — Cultural, orele 15 ; 17 ; 19 : Dacă e marți, e Belgia Tineretului, orele 15 ; 18 ! O floare și doi grădinari (I—II) BUCECEA — Bucecea, orele 17 ; 19 ! îl cunoașteți pe Urban ? DARABANI — Făclia, orele 18 ! Femei în ofsaid. TRUȘEȘTI — Victoria, orele 18 : Povestirile lui Hoffmann. SAVENI — Patria, orele 17 . 19 ! Ferma din Arizona. ȘTEFANEȘTI — Prutul, orele 17 : Unghiul de cădere (I—II). Redacția nu răspunde de eventualele modificări din program. Cadru din filmul „Povestirile lui Hoffmann" Piatră, piatră de piatră Pe porțiunea dintre străzile Victoria și P. Rareș a străzii Alexandru cel Bun din municipiu, I.G.C.L a adus piatră spartă pe care a descărcat-o pe toată strada, deci pe ambele trotuare. Or, pe aici, trec lucrătorii cooperativei de invalizi „Progresul“ dintre care mulți sînt nevăzători și care întîmpină mari dificultăți în deplasare. Nu s-ar putea face nimic pentru oamenii aceștia ? De pildă să fie strînsă piatra numai pe o jumătate de stradă... întrebăm: „Curat murdar !“ Pentru a se deplasa într-o excursie cu elevii la Ripiceni, colectivul didactic al generale Bodeasa a cerut Școlii un autobuz de la Autogara Săveni. După o întîrziere de o oră și jumătate, față de ora plecării s-a prezentat șoferul Gheorghiță Ștefan cu un autobuz ce avea geamurile acoperite de un noroi gros încît excursioniștii nu puteau vedea nimic în afară. In deplin consens cu starea mașinii s-a purtat și șoferul care a refuzat să curățe noroiul motivind că nu aceasta e treaba lui. Și despre șofer și despre mașină nu putem spune decit, vorba lui nenea Iancu, „curat murdar“. Cam scump Șeful de autocoloană Dumitru Cojocaru a fost criticat pentru că stătea cam multișor la bufetul din Rădăuți — Prut, în timpul campaniei agricole, întreprinderea de transporturi auto Suceava, serviciul personal, ne comunică sancțiunea acordată numitului , diminuarea salariului cu 10 la sută pe timp de o lună. Cam scumpă băuturi ca la Rădăuți — Prut, nu găsiți? Că D. C. așa o găsește. Accident de basculă Alaltăieri, mecanizatorul Gheorghe Deceanu de la secția S.M.A. Vatra - Hudești, a fost accidentat mortal în timp ce încerca să desțepenească bascula cu un ciocan. Atragem din nou atenția asupra respectării normelor elementare de protecție a muncii. Asigurați-vă înainte de întreprindeți manevre care, avînd oarecare periculozitate, vă pot pune viața în primejdie. Și o viață cîntărește mult ! a, b și c == z Fiind trimis ca delegat la Poiana Stampei (județul Suceava) pentru a procura material lemnos. Gh. Chelaru, casierul cooperativei agricole de producție din Buimăceni primit două lucruri : a) bania de deplasare și bun însoțitor. Din motive probabile de băuturi că, punctul a s-a consumat. Punctul b, nefiind lichid, Chelaru a găsit varianta c. I-a convins pe cetățenii din Poiana Stampei să semneze chitanțe din care să rezulte că au primit 400 lei pe m.c. în loc de 350 cît primiseră de fapt. Și uite așa Gheorghe Chelaru și însoțitorul său au încasat în plus niște parale și ce-o să mai încaseze nu știm, pentru că un mare lucru să scrii casier și e să citești cazier. Iar litera asta costă ... Rubrică realizată de CONSTANTIN MIROIU. ARCA LUI NOE • Comitetul comunal U.T.C. din Rădăuți-Prut a organizat de curînd o întîlnire a tinerilor din cooperativa agricolă de producție cu tovarășul Gheorghe Dupac, vist al Comitetului actijudețean de partid. Ca fost brigadier pe șantierul Salva - Vișeu, invitatul a vorbit celor prezenți la întîlnire despre tradițiile înaintate ale tineretului patriei noastre pe șantierele muncii voluntar - patriotice. Instantaneu la Grădinița de copii nr. 6 din municipiul Botoșani Fotografia : I. HELICI ȘTIINȚA LA ZI SALA DE MAȘINI IN stînca în masivul muntos din Hessa, în apropierea barajului Edertal (R.F.G.), a fost realizată una mari cavități dintre cele mai artificiale din lume. Situată la 700 m adîncime, lungă de 100 m, lată de 33 m și înaltă de 50 m, ea va servi ca hală de mașini a noii centrale electrice ce urmează să intre în exploatare în 1974. Un volum de aproximativ 107 000 m.c. de piatră fost desprins prin explozie și a îndepărtat din cavernă, iar pe bolta ei au fost montate mii de armături pretensionate, renunțîndu-se, astfel, la amplele lucrări de căptușire cu beton. EXTRACȚIE NEDUREROASA Recent, în S.U.A. s-a pus la punct un instrument special înzestrat cu un oscilator de mare viteză, care permite extracția nedureroasă a unui dinte în două secunde sau în maximum două minute, dacă rădăcinile sunt în stare proastă. Instrumentul reduce la minimum riscurile de hemoragie, precum și deteriorarea dinților vecini. STRAT PROTECTOR PENTRU ARBORI ȘI PLANTE în U.R.S.S. a fost elaborat un procedeu pentru folosirea perlitului vulcanic la protecția pomilor fructiferi împotriva fenomenelor meteorologice nefavorabile. După ce este ars și măcinat, acest mineral se amestecă în soluția de var cu care sunt stropiți pomii. In acest fel, se formează un strat protector poros, care nu împiedică respirația arborilor și nu este spălat de ploi. Via, protejată cu soluția respectivă, poate rezista chiar și la temperaturi de minus 35 grade C. Noi purtători ai cravatelor roșii la Școala generală nr. 4 din Botoșani De la Universitatea populara Cursurile Universității populare Botoșani au continuat, conform graficului stabilit, prin ținerea în a doua jumătate a lunii trecute următoarelor teme: „Știința și religia despre univers“, „Omul și forțele naturii" (prof. Ion Alexuc) la cursul „Știința și religia despre societate“, frecventat de muncitorii de la Uzinele textile „Moldova“ ; „Hotărârile Conferinței Naționale a P.C.R., privind desăvîrșirea democrației în conducerea economiei“ (prof. I. Aronovici) la cursul „Organizarea, planificarea și analiza activității economice a întreprinderilor“, organizat la Clubul „23 August“, „Munca — izvor și condiție definitorie a personalității în formare“ la cursul pentru tineret de la Grupul școlar de construcții. (De la C. Dimitrescu). • ȘTAFETA PIONIERILOR Pentru a cinsti cea de-a 25-a aniversare a Republicii și pentru a răspunde chemării Forumului Național al pionierilor, unitatea mneri a Școlii generale de pionicoleni a luat inițiativa trimiterii, unei ștafete intitulată „A 25-a aniversare a Republicii“. Ștafeta va poposi la generale din Ungureni, școlile Plopenii Mari, Borzești și Călugărenii Mari, urmînd ca la 18 decembrie să fie din nou la Vicoleni și va cele mai importante consemna acțiuni desfășurate de pionieri în cinstea sărbătoririi Republicii. Am dori ca asemenea ștafete să se inițieze și în alte comune ale județului. (De la Rodica Dudeac, Școala generală Vicoleni — Ungureni). • IN EXCURSIE Nu de mult, elevii Școlii generale Bodeasa — Soveni au organizat o frumoasă excursie în comuna Ripiceni. La sosirea în comună, excursioniștii au fost întîmpinați de secretarul comitetului comunal de partid care i-a condus la școala din localitate. Vizitînd muzeul școlii, oaspeții au primit lămuriri de la profesorul pensionar Ioanculescu. A urmat apoi o penzită la ferma zootehnică. DIn cursul vizitei, elevii au aflat lucruri interesante despre ire ! Rubrica cutul comunei, despre dezvoltarea ei în anii Republicii, despre viitoarea construcție hidrotehnică de la Stînca — Costești. (De la Laura Biciușcă). • NICI UN ACCIDENT IN RÎNDUL PIONIERILOR ȘI ȘCOLARILOR Sub lozinca „Nici un accident în rîndul pionierilor și școlarilor“, Consiliul municipal al organizației pionierilor a organizat, în colaborare cu serviciul circulației din cadrul Inspectoratului județean de interne, o instruire pe tema : „Preocuparea consiliilor pionierești din școli privind îmbunătățirea continuă a activității patrulelor de circulație , antrenarea tuturor pionierilor și școlarilor la acțiuni de cunoaștere regulilor și semnelor de circulație“. Au participat 37 de învățători și profesori de la școlile din municipiu și comunele suburbane. In cadrul instruirii au prezentat informări Luiza Damaschin, Verona Vieru, Elena Ițcou și Didina Păduraru. Despre măsurile ce se impun a fi luate în școli pentru evitarea accidentelor a vorbit maiorul Dinu Barbacaru, au fost însoțite de Explicațiile proiecția unor diafilme. • PRIETENII PRESEI Pentru a mobiliza conducerile de școli, organizațiile U.T.C. și pionieri la acțiunea de citire și difuzare a presei, pentru creșterea numărului de abonamente în școli, Consiliul județean al organizației pionierilor, în colaborare cu serviciul difuzării presei de la Direcția județeană de poștă și telecomunicații a inițiat concursul „Prietenii presei“. După prima etapă, în concurs conduce Școala generală de 10 ani Oroftiana — Suharău. Procente de 70-80 abonamente la suta de elevi au și școlile generale Dragalina Cristinești, Jijia — Albești, Poiana — Răuseni. Conform regulamentului, primii clasați primesc gratuit abonamente la publicațiile pentru copii și tineret. Concursul continuă, împreună cu organizarea în școli a colțului presei, a altor acțiuni de popularizare, a recenziilor, a lecturii presei în grup. (De la Gh. Vieru). • VIITORI TENISMENI In ultima vreme, toțt mulți elevi de la Școala mai generală N. Bălcescu își exprimau dorința de a practica sportul cu racheta. La adunarea pe unitate, pionierii au propus construirea unui teren de tenis cu mijloace proprii. Inițiativa primilor entuziaști a trezit interesul tuturor elevilor și chiar al profesorilor. După sute de ore de muncă prestată sub îndrumarea profesorilor Maria Ungureanu, Gh.Guja, D. Bădăluță, terenul aflat în curtea Tamba a fost nivelat și școlii îndreptat. Pentru ca suprafața de joc să fie netedă și rezistentă la ploi, harnicii pionieri au acoperit-o cu zgură. Pentru procurarea celorlalte materiale necesare, elevii au adunat sticle și borcane prin valorificarea cărora au obținut peste o mie de tei. Sperăm ca în primăvară să putem admira pe acest teren primele „smack‘‘-uri și „passing-shoot“-uri ale tenismani. (De la Liviu micilor Ivănuță). RADIO IAȘI VINERI 8 DECEMBRIE Program de dimineață 6.00 Buletin de știri 6.05 Jocuri populare românești 6.10 Actualitatea în agricultură 6.20 Jocuri populare — continuare 6.30 Ritmuri matinale 6.45 Cîntece populare românești 7.00 Radiomatineu de informații și — ediție muzică 8.00 închiderea emisiunii Program de seară 17.00 Buletin de știri 17.05 Jocuri populare Publicitate radio 17.20 Șlagărul săptămînii 17.25 Radiogazeta economică 17.40 Cîntecul care mi-e drag 18.00 Estudiantina 18.30 Cotidian sonor 19.30 Pe portativul undelor 20.00 Serile muzicale 21.45 Cîntece populare 22.00 Radiojurnal GHEORGHE TĂNASE Excepționala personalitate revoluționară, al cărui loc în istoria mișcării noastre muncitorești urmează a fi definitivat, Gh. Tănase a dat întreaga măsură a valorii sale, a talentului său, puse pe deantregul în slujba idealurilor maselor muncitoare, în anii care au urmat primului război mondial. Prezența sa continuă în mijlocul celor ce munceau, strălucitoarele sale discursuri ținute în parlament din momentul cînd a fost ales deputat, au înscris o pagină memorabilă în istoria mișcării muncitorești și revoluționare din țara noastră. "Urmărit în permanență pentru prezența sa cotidiană în rîndul maselor muncitoare din Iași, București și alte orașe ale țării, Gh. Tănase a fost supus unor permanente arestări și vexațiuni din partea organelor represive ale regimului burghezo - moșieresc. La numeroasele întîlniri și demonstrații la care a participat, Gh. Tănase n-a pierdut nici un prilej de a ataca vehement monarhia și clasele conducătoare. Pe linia convingerilor sale și a atitudinii consecvent antimonarhice, Gh. Tănase publicat în ziarul „Moldova socialistă“ din 24 octombrie 1919 fulminantul „Armata, coroana și articol forma de guvernămînt“ în care referindu-se la monarhie arăta : „Coroana țării românești iresponsabilă punct de vedere politic din se folosește de răbdarea acestui popor ... Coroana țării românești se apleacă părtinitoare către acei ce asupresc poporul și jefuiesc această țară. Coroana vede, aprobă și acoperă toate fărădelegile partidelor istorice ...“. Folosindu-se ca pretext publicarea acestui articol, dar în realitate avîndu-se în vedere întreaga sa activitate revoluționară, el a fost implicat de către autoritățile militare din Iași într-un proces care s-a judecat la Curtea Marțială „vina“ sa fiind socotită „insultele grave aduse coroanei regale". Glasul întregii prese românești a răsunat la unison pentru a condamna pe cei ce au înscenat acest proces prin care se urmărea de fapt aplicarea unei lovituri decisive mișcării revoluționare ieșene. Organul partidului socialist, ziarul „Sa- Un luptător consecvent împotriva monarhiei cialismul“ a dezvăluit într-o suită de articole adevăratele mobiluri care au stat la baza înscenării procesului lui Gh. Tănase. „Lumea nouă“ a redat ecoul deosebit pe care acest proces l-a trezit în rîndurile mișcării noastre muncitorești. Ziarul „Moldova socialistă“, săptămînalul organizațiilor socialiste și sindicale din întreaga Moldovă, în articolul „Procesul nostru“ arăta că organizatorii acestui proces erau aceiași care l-au pus la cale și pe cel de la 13 Decembrie 1918. In încheiere se cerea ca lupta hotărîtă a maselor muncitoare să aibă ca rezultat răsturnarea orînduirii care comitea asemenea acte de socială. Ziarele cu injustiție orientate general democratică ca și cele burgheze, ca „Adevărul“, „Dimineața“, versul“ au reflectat în „Umpaginile lor largul ecou produs de procesul antimonarhic de la Iași. La începutul anului 1920, ca urmare a nenumăratelor proteste și a acțiunilor de puternică solidarizare din întreaga țară, Gh. Tănase a trebuit să fie eliberat din închisoare. Imediat el va relua activitatea sa revoluționară desfășurată cu uriașa și clocotitoarea-i energie care îl Participînd din caracteriza. nou la o serie de întruniri atît în mediul urban cît și în mediul rural, el a atacat în continuare monarhia de pe poziția revoluționarului consecvent. O admirabilă pagină a revoluționarului și strălucitului pamfletar care fost Gh. Tănase, este „scriasoarea deschisă“ adresată „Domnului Ferdinand de Hohenzollern, de profesiune fiul rege al României Mari“ în care se făcea un aspru rechizitoriu la adresa coroanei și a rolului acesteia în viața României. „De 40 de ani la poalele tronului se rostogolește minciuna, și adevărul nu-și găsește drum pînă la ipotezele lui ; de 40 de ani în această țară bătaia e legală și închisoarea numai pentru cei săraci ; de 40 de ani ne biciuiește desfiîul și ne despoaie jaful. Nu uitați maiestate, că trăiți în vremuri ..cînd cascada tronurilor prevestită ■ acum cîțiva ani, azi se tuiește și nu mai e o înfăpținieră pentru nimeni“. Acest strălucit pamflet antimonarhic a fost iscălit de Gh. Tănase cu mențiunea „cetățean al României Mari, fost rănit pentru înfăptuirea acestui ideal, secretar al tuturor sindicatelor din Iași (. ..) unul din cei mai disciplinați pușcăriași ai închisorii centrale din Iași“. Marcanta personalitate a lui Gh. Tănase a înscris prin întreaga sa activitate o pagină memorabilă în istoria tradițiilor antimonarhice ale mișcării muncitorești revoluționare din România. L. EȘANU 9.19. 9. 10 10 10 11. 12. 16. 17. 18. 19 19 20. 20. 21. 21. 22 E 1 JOI 7 DECEMBRIE 00 Deschiderea emisiunii. 05 România în lume. 35 O viață pentru o idee. 00 Curs de limbă rusă. Secția a 31-a. Prezintă conf. univ. dr. Victor Vascenco. Redactor Gina Rădulescu. 30 De la Alfa la Omega. O privire în lumea insectelor. Redactor Cristina Toma.50 Teleobiectiv. 10 Telecinemateca. Hoții de biciclete (reluare). 50 Telejurnal. 00—17.00 Teleșcoală. 30 Emisiune în limba maghiară. 30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. .50 Cronică literară.00 Satul contemporan. Arhitectura rurală. Tradiție și inovație (II). Emisiune de Costin Martiniuc. .20 1001 de seri. .30 Telejurnal. 00 Comentariu la 40 de steme. Județul Olt. 20 Studioul de poezie al TV. 10 Pagini de umor . Retrospectivă Walt Disney. 35 Tinerii despre ei înșiși. 15 Interpretul săptămînii : Ana Petria. 30 24 de ore. vXXXXXXXVXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX \\\\\\\\\\\\V S \\\\\\\\\X \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\'\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\' .nXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX' V .\\\\\>\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\TO.\\\\\\\\\\ v\\\\\\W .W\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\v\\\\\^\\\\\\\\\\, A