Clopotul, octombrie-decembrie 1972 (Anul 28, nr. 3561-3638)

1972-12-07 / nr. 3618

înscrisă imperativ în măsu­rile adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie a.c., conferința organizației comu­nale de partid Ungureni a dezbătut cu deosebire laturi­le calitative ale activității e­­conomico - sociale, desfășura­te în ultimii doi ani. In darea de seamă, prezentată de to­varășul Mihai I al comitetului Iurea, secreta­comunal de partid, reales în această func­ție, relevîndu-se progresele indiscutabile obținute în anii actualului cincinal în toate cele 34 organizații de partid, s-a făcut o analiză critică a unor laturi din economia co­operativelor agricole Lapo­­veni, Ungureni, Borzești Călugăreni. Dacă acordul glo­si­bal ca formă de plată a mun­cii a exercitat o influență po­zitivă deosebită asupra par­ticipării la lucru a membrilor cooperatori, concretizată și în sporuri de producție, s-a subliniat aspectul că din par­tea conducerilor de unități, a comitetelor de partid ce acti­vează în cooperativele agrico­le nu a existat o preocupare de substanță pentru promo­varea unui spirit gospodăresc satisfăcător, pentru comba­terea risipei, rentabilizarea­­ și creșterea rentabilității în diferite sectoare. Rar sau de loc se iau în studiu elemente cum sunt prețul de cost, veni­turile pe litru de lapte sau kg de carne, tru producerea cheltuielile pen­cerealelor, fructelor, strugurilor și a ce­a­lorlalte produse agricole. Fă­ră sâ se ia în seamă aseme­nea criterii, fără să se acțio­neze asupra cauzelor ce de­termină un preț de cost mai ridicat sau cheltuieli mai mari nu se poate înțelege de ce productivitatea muncii ră­­mîne scăzută și nici asupra căror pîrghii trebuie acționat pentru creșterea ei. Din acest punct de vedere conferința a reprezentat o școală pentru modul cum trebuie să acțio­neze în viitor comitetele și or­ganizațiile de partid ce com­pun organizația comunală. Dezbaterile din conferință au atras atenția asupra nume­roaselor aspecte concrete ce le ridică înfăptuirea în mod exemplar a sarcinilor rezul­tate din expunerea tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu la Ple­nara C.C. al P.C.R. din no­iembrie a.c., pentru elimina­rea neajunsurilor și îmbună­tățirea muncii în spiritul a­­nalizei cuprinse în darea de seamă a comitetului de par­tid. Relevînd că pentru 1973 sînt condiții superioare de realizare a planului, Ion Hîn­­țăscu, președintele C.A.P. Un­gureni a arătat că cele peste 1 000 ha cu grîu au fost semă­nate în bune condiții, au răsă­rit și pot asigura o recoltă bu­nă. Dar aceleași măsuri tre­buie luate și pentru culturile ce se vor semăna în primăva­ră. Dumitru Sîrbu, directorul S.M.A., luînd cuvîntul, a pro­pus ca birourile organizațiilor de partid să alcătuiască mediat, împreună cu condu­c­­­erile cooperativelor agrico­le, echipe specializate de co­operatori care să lucreze la descoperirea operativă a tere­nului pentru a se trece la a­­rat. Conducerea stațiunii de mecanizare se gîndește, în a­­celași scop, să alcătuiască și o formațiune specializată pen­tru încărcat, transportat și administrat gunoi. In același timp el a criticat aspru con­ducerea C.A.P. Ungureni care lasă să se degradeze în ploaie 50 tone superfosfat, în loc să ia măsuri pentru a-l adminis­tra pe cîmp. Unii vorbitori s-au referit pe larg la problemele zooteh­niei. Maria Pațurcă, președin­ta C.A.P. Borzești, arăta că a­­cordul global îi stimulează pe lucrătorii din zootehnie, dar trebuie aplicat întocmai. Faptul că timp de 3 luni membrii cooperatori ce lu­crează acolo n-au primit drep­turile, pentru că nu s-a asi­gurat o cheltuire eșalonată a fondurilor, a determinat fluc­tuație, nemulțumiri și, în ce­le din urmă, s-a ajuns la re­zultate la fel de proaste ca îna­inte de a se trece la noua for­mă de plată. Sesizînd același aspect, ing. Dorin Florea, pre­ședintele consiliului inter­­cooperatist Ungureni a propus ca organele agricole județene împreună cu Banca agricolă să ia măsura generală , ca în cooperativele agricole mijloa­cele bănești destinate plății muncii din zootehnie să se păstreze la bancă într-un cont separat și să se folosească numai în acest scop, împiedi­­cînd astfel conducerile unită­ților să cheltuie banii după nevoi de moment. în mod firesc, gama pro­blemelor puse în dezbatere a fost mult mai largă. Sugestii interesante au făcut și alți vorbitori : prof. Ionela Ale­­xandrescu, președinta comi­tetului comunal Constantin Ștefan, al femeilor, la Călugăreni, Mihai brigadier Ciocoiu, președintele comitetului co­munal al sindicatelor, Petru Soloman, președintele coope­rativei de consum, Vasile Vi­­țelaru, directorul școlii gene­rale nr. 2, Eugen Sirghie, di­rectorul căminului cultural, Gh. Coțubaș, președintele C.A.P. Lapoveni și alții. Măsurile stabilite au fost înmănuncheate în hotărîrea conferinței care prevede, în­tre altele, întreprinderea u­­nor asemenea acțiuni care să ducă la depășirea producțiilor medii la hectar în anii 1973- 1974 cu 50 — 100 kg grîu și porumb, 100 — 150 kg floarea­­soarelui și 1 000 — 2 000 kg sfeclă, iar în cooperația de consum realizarea cincinalu­lui în patru ani și jumătate. Hotărîrea prevede căile pe care se va acționa pentru a obține aceste rezultate, pre­cum și măsuri pentru stimu­larea activității economico­­sociale din celelalte sectoa­re de muncă din comună. Tovarășul Andrei Cardaș, șeful secției de propagandă a Comitetului județean de par­tid, în încheierea dezbaterilor a subliniat pe larg sarcinile ce trebuie înfăptuite pe linia creșterii rolului conducător și conducerea unitară a vieții e­­conomico - sociale de către comitetul comunal de partid, de către toate organizațiile partidului­ din această comu­nă, pentru întărirea spiritului gospodăresc, folosirea cu e­­ficiență a mijloacelor fixe și circulante, îmbunătățirea or­ganizării muncii, îmbunătăți­rea stilului de muncă, pentru creșterea răspunderii comu­niștilor în realizarea sarcini­lor de plan pe anul în curs și pregătirea în bune condiții a producției viitoare. Lucră­rile conferinței au pus cu pu­tere în evidență hotărîrea co­muniștilor din Ungureni de a ridica această comună, cu largi perspective de dezvolta­re, în rîndul celor cu rezultate bune din județul nostru, spo­­rindu-și contribuția la reali­zarea sarcinilor stabilite de Conferința Națională a parti­dului. I. MAXIMIUC CLOPOTUL#PAGINA 12 EFICIENȚA ECONOMICĂ, CO­ORDONATĂ FUNDAMENTALĂ A ACTIVITĂȚII PRODUCTIVE Pe marginea lucrărilor conferinței organiza­ției comunale de partid Ungureni VINERI 8 DECEMBRIE 6.00 Muzică și actuali­tăți. 7.00 Radiojurnal. 8.00 Sumarul presei. 9.30 Memoria pămîn­tului românesc. 9.50 Muzică ușoară de Mălineanu. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Melodii populare bănățene. 10.30 Harta țării la scara viitorului. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Din muzica po­poarelor. 11.15 Pe teme juridice. 11.30 Selecțiuni din o­­perete. 12.15 Recital de operă. 12.30 Intilnire cu melo­dia populară și in­terpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 15.00 Buletin de știri. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Scîntă Maria Ena­­che Pop și Constan­tin Chisăr. 16.30 Știința la zi. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Pentru patrie. 17.30 Moment folcloric 20.00 Republica la un sfert de veac. 20.10 Zece melodii pre­ferate. 20.50 La microfon, nais­tul Damian Luca. 21.00 Revista șlagăre­lor. 21.25 Moment poetic. cinema# cinema m cinema JOI 7 DECEMBRIE BOTOȘANI — Luceafărul, orele 9 , 11 ; 14 ; 16,10 ; 18,20 ; 20,30 ; Cu mîinile curate. DOROHOI — Cultural, o­­rele 15 ; 17 ; 19 : Dacă e marți, e Belgia­­ Tineretului, orele 15 ; 18 ! O floare și doi grădinari (I—II) BUCECEA — Bu­­cecea, orele 17 ; 19 ! îl cunoașteți pe Urban ? DARABANI — Făclia, orele 18 ! Femei în ofsaid. TRUȘEȘTI — Victo­ria, orele 18 : Povestirile lui Hoffmann. SAVENI — Patria, orele 17 . 19 ! Ferma din Arizona. ȘTEFANEȘTI — Pru­tul, orele 17 : Unghiul de cădere (I—II). Redacția nu răspunde de eventualele modificări din program. Cadru din filmul „Povestirile lui Hoffmann" Piatră, piatră de­­ piatră Pe porțiunea dintre străzile Victoria și P. Rareș a străzii Alexandru cel Bun din muni­cipiu, I.G.C.L a adus piatră spartă pe care a descărcat-o pe toată strada, deci pe ambe­le trotuare. Or, pe aici, trec lucrătorii cooperativei de in­valizi „Progresul“ dintre ca­re mulți sînt nevăzători și care întîmpină mari dificul­tăți în deplasare. Nu s-ar pu­tea face nimic pentru oame­nii aceștia ? De pildă să fie strînsă piatra numai pe o ju­mătate de stradă... întrebăm: „Curat murdar !“ Pentru a se deplasa într-o excursie cu elevii la Ripiceni, colectivul didactic al generale Bodeasa a cerut Școlii un autobuz de la Autogara Să­­veni. După o întîrziere de o oră și jumătate, față de ora plecării s-a prezentat șoferul Gheorghiță Ștefan cu un auto­buz ce avea geamurile acope­rite de un noroi gros încît ex­cursioniștii nu puteau vedea nimic în afară. In deplin consens cu starea mașinii s-a purtat și șoferul care a refu­zat să curățe noroiul motivind că nu aceasta e treaba lui. Și despre șofer și despre mașină nu putem spune decit, vorba lui nenea Iancu, „curat mur­dar“. Cam scump Șeful de autocoloană Du­mitru Cojocaru a fost criticat pentru că stătea cam multișor la bufetul din Rădăuți — Prut, în timpul campaniei a­­gricole, întreprinderea de transporturi auto Suceava, serviciul personal, ne comuni­că sancțiunea acordată nu­mitului , diminuarea salariu­lui cu 10 la sută pe timp de o lună. Cam scumpă băuturi ca la Rădăuți — Prut, nu găsiți? Că D. C. așa o găsește. Accident de basculă Alaltăieri, mecanizatorul Gheorghe Deceanu de la sec­ția S.M.A. Vatra - Hudești, a fost accidentat mortal în timp ce încerca să desțepenească bascula cu un ciocan. A­­tragem din nou atenția asu­pra respectării normelor ele­mentare de protecție a mun­cii. Asigurați-vă înainte de întreprindeți manevre care, avînd oarecare periculozitate, vă pot pune viața în primej­die. Și o viață cîntărește mult ! a, b și c == z Fiind trimis ca delegat la Poiana Stampei (județul Su­ceava) pentru a procura mate­rial lemnos. Gh. Chelaru, ca­sierul cooperativei agricole de producție din Buimăceni primit două lucruri : a) bani­a de deplasare și b­­un însoți­tor. Din motive probabile de băuturi că, punctul a s-a con­sumat. Punctul b, nefiin­d li­chid, Chelaru a găsit varian­ta c. I-a convins pe cetățenii din Poiana Stampei să sem­neze chitanțe din care să re­zulte că au primit 400 lei pe m.c. în loc de 350 cît primise­ră de fapt. Și uite așa Gheor­ghe Chelaru și însoțitorul său au încasat în plus niște parale și ce-o să mai încase­ze nu știm, pentru că un mare lucru să scrii casier și e să citești cazier. Iar litera asta costă ... Rubrică realizată de CONSTANTIN MIROIU. ARCA LUI NOE • Comitetul comunal U.T.C. din Rădăuți-Prut a organizat de curînd o întîlnire a tinerilor din cooperativa agricolă de producție cu tovarășul Gheorghe Dupac, vist al Comitetului acti­ju­dețean de partid. Ca fost brigadier pe șan­tierul Salva - Vișeu, in­vitatul a vorbit celor prezenți la întîlnire des­pre tradițiile înaintate ale tineretului patriei noastre pe șantierele muncii vo­luntar - patriotice. Instantaneu la Grădinița de copii nr. 6 din municipiul Botoșani Fotografia : I. HELICI ȘTIINȚA LA ZI SALA DE MAȘINI IN stînca în masivul muntos din Hessa, în apropierea baraju­lui Edertal (R.F.G.), a fost rea­lizată una mari cavități dintre cele mai artificiale din lume. Situată la 700 m­ adîn­­cime, lungă de 100 m­, lată de 33 m și înaltă de 50 m, ea va servi ca hală de mașini a noii centrale electrice ce urmează să intre în exploatare în 1974. Un volum de aproximativ 107 000 m.c. de piatră fost desprins prin explozie și a îndepărtat din cavernă, iar pe bolta ei au fost montate mii de armături pretensionate, renunțîndu-se, astfel, la am­plele lucrări de căptușire cu beton. EXTRACȚIE NEDUREROA­­SA Recent, în S.U.A. s-a pus la punct un instrument special înzestrat cu un oscilator de mare viteză, care permite ex­tracția nedureroasă a unui dinte în două secunde sau în maximum două minute, dacă rădăcinile sunt în stare proas­tă. Instrumentul reduce la minimum riscurile de hemo­ragie, precum și deteriorarea dinților vecini. STRAT PROTECTOR PEN­TRU ARBORI ȘI PLANTE în U.R.S.S. a fost elaborat un procedeu pentru folosirea perlitului vulcanic la protec­ția pomilor fructiferi împotri­va fenomenelor meteorologi­ce nefavorabile. După ce este ars și măcinat, acest mineral se amestecă în soluția de var cu care sunt stropiți pomii. In acest fel, se formează un strat protector poros, care nu îm­piedică respirația arborilor și nu este spălat de ploi. Via, protejată cu soluția respecti­vă, poate rezista chiar și la temperaturi de minus 35 gra­de C. Noi purtători ai cravatelor roșii la Școala generală nr. 4 din Botoșani De la Universitatea populara Cursurile Universită­ții populare Botoșani au continuat, conform gra­ficului stabilit, prin ți­nerea în a doua jumă­tate a lunii trecute următoarelor teme:­­ „Știința și religia des­pre univers“, „Omul și forțele naturii" (prof. Ion Alexuc) la cursul „Știința și religia despre societate“, frecventat de muncitorii de la Uzinele textile „Moldova“ ; „Ho­tărârile Conferinței Na­ționale a P.C.R., privind desăvîrșirea democrați­ei în conducerea econo­miei“ (prof. I. Arono­­vici) la cursul „Organi­zarea, planificarea și a­­naliza activității econo­mice a întreprinderi­lor“, organizat la Clu­bul „23 August“, „Mun­ca — izvor și condiție definitorie a personali­tății în formare“ la cursul pentru tineret­ de la Grupul școlar de construcții. (De la C. Dimitrescu). • ȘTAFETA PIONIERILOR Pentru a cinsti cea de-a 25-a aniversare a Republicii și pentru a răspunde chemă­rii Forumului Național al pionierilor, unitatea mneri a Școlii generale de pio­nico­­leni a luat inițiativa trimite­rii, unei ștafete intitulată „A 25-a aniversare a Republicii“. Ștafeta va poposi la generale din Ungureni, școlile Plo­­penii Mari, Borzești și Călu­­gărenii Mari, urmînd ca la 18 decembrie să fie din nou la Vicoleni și va cele mai importante consemna acțiuni desfășurate de pionieri în cinstea sărbătoririi Republi­cii. Am dori ca asemenea ștafete să se inițieze și în alte comune ale județului. (De la Rodica Dudeac, Școala generală Vicoleni — Ungu­reni). • IN EXCURSIE Nu de mult, elevii Școlii ge­nerale Bodeasa — Soveni au organizat o frumoasă excursie în comuna Ripiceni. La sosi­rea în comună, excursioniștii au fost întîmpinați de secre­tarul comitetului comunal de partid care i-a condus la școala din localitate. Vizi­­tînd muzeul școlii, oaspeții au primit lămuriri de la pro­fesorul pensionar Ioan­culescu. A urmat apoi o pen­­zită la ferma zootehnică. D­­In cursul vizitei, elevii au aflat lucruri interesante despre ire­ ! Rubrica cutul comunei, despre dez­voltarea ei în anii Republicii, despre viitoarea construcție hidrotehnică de la Stînca — Costești. (De la Laura Biciuș­­că). • NICI UN ACCIDENT IN RÎNDUL PIONIERILOR ȘI ȘCOLARILOR Sub lozinca „Nici un acci­dent în rîndul pionierilor și școlarilor“, Consiliul munici­pal al organizației pionieri­lor a organizat, în colaborare cu serviciul circulației din cadrul Inspectoratului jude­țean de interne, o instruire pe tema : „Preocuparea con­siliilor pionierești din școli privind îmbunătățirea conti­nuă a activității patrulelor de circulație , antrenarea tu­turor pionierilor și școlarilor la acțiuni de cunoaștere regulilor și semnelor de circu­­­lație“. Au participat 37 de în­vățători și profesori de la școlile din municipiu și co­munele suburbane. In ca­drul instruirii au prezentat informări Luiza Damaschin, Verona Vieru, Elena Ițcou și Didina Păduraru. Despre mă­surile ce se impun a fi luate în școli pentru evitarea ac­cidentelor a vorbit maiorul Dinu Barbacaru, au fost însoțite de Explicațiile proiecția unor diafilme. • PRIETENII PRESEI Pentru a mobiliza conduce­rile de școli, organizațiile U.T.C. și pionieri la acțiunea de citire și difuzare a presei, pentru creșterea numărului de abonamente în școli, Consiliul județean al organizației pio­nierilor, în colaborare cu serviciul difuzării presei de la Direcția județeană de poș­tă și telecomunicații a inițiat concursul „Prietenii presei“. După prima etapă, în concurs conduce Școala generală de 10 ani Oroftiana — Suharău. Procente de 70-80 abonamente la suta de elevi au și șco­lile generale Dragalina Cristinești, Jijia — Albești, Poiana — Răuseni. Conform regulamentului, primii clasați primesc gratuit abonamente la publicațiile pentru copii și tineret. Con­cursul continuă, împreună cu organizarea în școli a colțu­lui presei, a altor acțiuni de popularizare, a recenziilor, a lecturii presei în grup. (De la Gh. Vieru). • VIITORI TENISMENI In ultima vreme, toțt mulți elevi de la Școala mai ge­nerală N. Bălcescu își ex­primau dorința de a practica sportul cu racheta. La aduna­rea pe unitate, pionierii au propus construirea unui teren de tenis cu mijloace proprii. Inițiativa primilor entuziaști a trezit interesul tuturor e­­levilor și chiar al profesorilor. După sute de ore de muncă prestată sub îndrumarea pro­fesorilor Maria Ungureanu, Gh.­­Guja, D. Bădăluță, tere­nul aflat în curtea Tamba a fost nivelat și școlii în­dreptat. Pentru ca suprafața de joc să fie netedă și rezis­tentă la ploi, harnicii pio­nieri au acoperit-o cu zgură. Pentru procurarea celorlalte materiale necesare, elevii au adunat sticle și borcane prin valorificarea cărora au obți­nut peste o mie de tei. Spe­răm ca în primăvară să pu­tem admira pe acest teren primele „smack‘‘-uri și „pas­­sing-shoot“-uri ale tenismani. (De la Liviu micilor Ivă­­nuță). RADIO IAȘI VINERI 8 DECEMBRIE Program de dimineață 6.00 Buletin de știri 6.05 Jocuri populare româ­nești 6.10 Actualitatea în agricul­tură 6.20 Jocuri populare — con­tinuare 6.30 Ritmuri matinale 6.45 Cîntece populare româ­nești 7.00 Radiomatineu de informații și — ediție muzică 8.00 închiderea emisiunii Program de seară 17.00 Buletin de știri 17.05 Jocuri populare Publicitate radio 17.20 Șlagărul săptămînii 17.25 Radiogazeta economică 17.40 Cîntecul care mi-e drag 18.00 Estudiantina 18.30 Cotidian sonor 19.30 Pe portativul undelor 20.00 Serile muzicale 21.45 Cîntece populare 22.00 Radiojurnal GHEORGHE TĂNASE Excepționala personali­tate revoluționară, al că­rui loc în istoria mișcării noastre muncitorești ur­mează a fi definitivat, Gh. Tănase a dat întreaga mă­sură a valorii sale, a ta­lentului său, puse pe de­­antregul în slujba idealurilor maselor muncitoare, în a­­nii care au urmat primului război mondial. Prezența sa continuă în mijlocul ce­lor ce munceau, străluci­toarele sale discursuri ți­nute în parlament din mo­mentul cînd a fost ales deputat, au înscris o pagină memorabilă în istoria miș­cării muncitorești și revo­luționare din țara noastră. "Urmărit în permanență pentru prezența sa cotidia­nă în rîndul maselor mun­citoare din Iași, București și alte orașe ale țării, Gh. Tănase a fost supus unor permanente arestări și ve­xațiuni din partea organe­lor represive ale regimului burghezo - moșieresc. La numeroasele întîlniri și de­monstrații la care a parti­cipat, Gh. Tănase n-a pier­dut nici un prilej de a a­­taca vehement monarhia și clasele conducătoare. Pe li­nia convingerilor sale și a atitudinii consecvent anti­monarhice, Gh. Tănase publicat în ziarul „Moldova­­ socialistă“ din 24 octombrie 1919 fulminantul „Armata, coroana și articol forma de guvernămînt“ în care referindu-se la monarhie a­­răta : „Coroana țării româ­nești iresponsabilă punct de vedere politic din se folosește de răbdarea a­­cestui popor ... Coroana ță­rii românești se apleacă părtinitoare către acei ce asupresc poporul și jefuiesc această țară. Coroana vede, aprobă și acoperă toate fără­delegile partidelor isto­rice ...“. Folosindu-se ca pretext publicarea acestui articol, dar în realitate avîndu-se în vedere întreaga sa acti­vitate revoluționară, el a fost implicat de către au­toritățile militare din Iași într-un proces care s-a ju­decat la Curtea Marțială „vina“ sa fiind socotită „in­sultele grave aduse coroanei regale". Glasul întregii prese ro­mânești a răsunat la unison pentru a condamna pe cei ce au înscenat acest proces prin care se urmărea de fapt aplicarea unei lovituri decisive mișcării revoluțio­nare ieșene. Organul parti­dului socialist, ziarul „Sa- Un luptător consec­vent împotriva monarhiei cialismul“ a dezvăluit în­tr-o suită de articole ade­văratele mobiluri care au stat la baza înscenării pro­cesului lui Gh. Tănase. „Lumea nouă“ a redat ecoul deosebit pe care acest pro­ces l-a trezit în rîndurile mișcării noastre muncito­rești. Ziarul „Moldova so­cialistă“, săptămînalul or­ganizațiilor socialiste și sin­dicale din întreaga Moldo­vă, în articolul „Procesul nostru“ arăta că organizato­rii acestui proces erau a­­ceiași care l-au pus la cale și pe cel de la 13 Decem­brie 1918. In încheiere se cerea ca lupta hotărîtă a maselor muncitoare să ai­bă ca rezultat răsturnarea orînduirii care comitea a­­semenea acte de socială. Ziarele cu injustiție orienta­te general democratică ca și cele burgheze, ca „Ade­vărul“, „Dimineața“, versul“ au reflectat în „Um­­pa­ginile lor largul ecou pro­dus de procesul antimonar­hic de la Iași. La începutul anului 1920, ca urmare a nenumăratelor proteste și a acțiunilor de puternică solidarizare din întreaga țară, Gh. Tănase a trebuit să fie eliberat din închisoare. Imediat el va relua activitatea sa revolu­ționară desfășurată cu u­­riașa și clocotitoarea-i e­­nergie care îl Participînd din caracteriza. nou la o serie de întruniri atît în mediul urban cît și în me­diul rural, el a atacat în continuare monarhia de pe poziția revoluționarului con­secvent. O admirabilă pagină a revoluționarului și strălu­citului pamfletar care fost Gh. Tănase, este „scri­a­soarea deschisă“ adresată „Domnului Ferdinand de Hohenzollern, de profesiu­ne f­iul rege al României Mari“ în care se făcea un aspru rechizitoriu la adresa coroanei și a rolului aces­teia în viața României. „De 40 de ani la poalele tronu­lui se rostogolește minciu­na, și adevărul nu-și gă­sește drum pînă la ipote­­zele lui ; de 40 de ani în această țară bătaia e lega­lă și închisoarea numai pentru cei săraci ; de 40 de ani ne biciuiește desfi­îul și ne despoaie jaful. Nu uitați maiestate, că trăiți în vrem­uri ..cînd cascada tronurilor prevestită ■ acum cîțiva ani, azi se tuiește și nu mai e o înfăp­ți­nieră pentru nimeni“. Acest strălucit pamflet antimo­narhic a fost iscălit de Gh. Tănase cu mențiunea „ce­tățean al României Mari, fost rănit pentru înfăptui­rea acestui ideal, secretar al tuturor sindicatelor din Iași (. ..) unul din cei mai disciplinați pușcăriași ai în­chisorii centrale din Iași“. Marcanta personalitate a lui Gh. Tănase a înscris prin întreaga sa activitate o pagină memorabilă în is­toria tradițiilor antimonar­hice ale mișcării munci­torești revoluționare din România. L. EȘANU 9.1­9. 9. 10 10 10 11. 12. 16. 17. 18. 19 19 20. 20.­ 21. 21.­ 22 E 1 JOI 7 DECEMBRIE 00 Deschiderea emi­siunii. 05 România în lume. 35 O viață pentru o idee. 00 Curs de limbă rusă. Secția a 31-a. Prezintă conf. univ. dr. Victor Vascenco. Redactor Gina Ră­­dulescu. 30 De la Alfa la O­­mega. O privire în lumea insectelor. Redactor Cristina Toma.­­50 Teleobiectiv. 10 Telecinemateca. Hoții de biciclete (reluare). 50 Telejurnal. 00—17.00 Teleșcoală. 30 Emisiune în limba maghiară. 30 La volan — emi­siune pentru condu­cătorii auto. .50 Cronică literară.­­00 Satul contempo­ran. Arhitectura rurală. Tradiție și inovație (II). Emisiune de Costin Martiniuc. .20 1001 de seri. .30 Telejurnal. 00 Comentariu la 40 de steme. Județul Olt. 20 Studioul de poezie al TV. 10 Pagini de umor . Retrospectivă Walt Disney. 35 Tinerii despre ei înșiși. 15 Interpretul săptă­­mînii : Ana Petria. 30 24 de ore. vXXXXXXXVXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX \\\\\\\\\\\\V S \\\\\\\\\X \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\'\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\' .nXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX' V .\\\\\>\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\TO.\\\\\\\\\\ v\\\\\\W .W\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\v\\\\\^\\\\\\\\\\, A

Next