Clopotul, octombrie-decembrie 1972 (Anul 28, nr. 3561-3638)

1972-12-07 / nr. 3618

în întimpinarea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii ZILNIC PESTE PLAN. CÂTE 3 METRI DE ȚESĂTURI DE LA FIECARE RĂZBOI! Un scurt bilanț al muncii depuse în cele 11 luni ale anu­lui ne demonstrează convingător că la Uzinele textile „Mol­dova“ Botoșani se muncește cu multă tragere de inimă, co­lectivul de muncitori de aici străduindu-se să întîmpine săr­bătoarea celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii cu succese deosebite în întrecerea socialistă. Inițiativa pornită din sectorul de țesătorie: „De la fiecare război cîte 3 metri de țesătură peste plan“, a găsit un suport trainic și în munca colectivelor din sectorul filatură, cît și din sectorul finisat. Astfel, la sfîrșitul celor 11 luni, uzinele textile au înregistrat la valoarea producției globale o depășire a planului aferent acestei perioade cu 9.156 mii lei iar la producția marfă cu (Continuare în pagina a IV-a) La ferma zootehnică a C.A.P. Bucecea Producție record în 11 luni Lucrătorii fermei zootehnice a cooperativei agricole d­e producție Bucecea intimpină aniversarea unui sfert de veac de Republică cu noi și remarcabile succese. Hotărîți să-și păstreze locul fruntaș obținut în anul trecut, îngrijitorii­­ mulgători, întregul colectiv de aici, mobilizindu-și eforturile, au reușit să realizeze numai in­ 11 luni, aceeași producție de lapte pe cap de vacă furajată — de 3 342 litri pe care au rea­­lizat-o în întreg anul trecut, producție care i-a situat pe primul loc pe țară și le-a adus decernarea Ordinului Mun­cii clasa I. Antrenați în cunoscuta întrecere „Mișcarea 4­000“, în­grijitorii - mulgători de la Bucecea, prin rezultatele obținute pe 1X luni, continuă să se situeze printre fruntași. Spre e­­xemplu Grigore Muraru a obținut peste 3 800 litri lapte pe vacă furajată, Ion Barbălată 3 650 litri, Vasile Goian peste 3 500 litri etc. Pînă la sfîrșitul anului colectivul de aici este decis să-și îndeplinească și depășească angajamentul de a realiza o producție medie anuală de peste 3 500 litri lapte pe vacă furajată. Raționalizarea evidenței—cerință a conducerii moderne in economie " In județul nostru acțiunea de perfecționare a sistemului informațional economico - so­cial a început numai în cadrul deocamdată consiliului popular, unităților întrucît ministerele economice nu au fixat și la noi unități repre­zentative care să elaboreze astfel de proiecte de raționa­lizare urmînd ca toate unită­țile să aplice, într-o etapă ur­mătoare, proiectele întocmite și experimentate în unități e­­talon ale ramurilor respecti­ve. Asta nu înseamnă însă că în unitățile noastre nu tre­buie să se acționeze intens pentru identificarea de căi și posibilități pentru realizarea unui sistem informațional su­plu și eficient, capabil să furnizeze — la timpul optim și cu precizie — elementele necesare fundamentării deci­ziilor în activitatea de condu­cere. Din cele cîteva proiecte de raționalizare întocmite în u­­nitățile din județ, în urma a­­nalizei critice a activităților luate în studiu (programarea și urmărirea reparațiilor la i­­mobile proprietate de stat, e­­liberarea autorizațiilor pen­tru construcții, activitatea tutelară, activitatea de pază a pădurilor) rezultă numeroase fisuri ale sistemelor informa­ționale respective ; existența unui număr exagerat de do­cumente, dintre care multe i­­nutile, care îngroașă fără nici un rost fluxurile informa­ționale ; nivele prea ridicate pentru luarea unor decizii de natură sau de importanță re­dusă ; frecvență prea ridicată a unor informații, a căror a­­naliză nu se poate efectua în același ritm, ocupînd astfel fără folos o parte din timpul unor specialiști ; încărcarea Ing. IOAN BRAN directorul Cabinetului jude­țean de organizare a produc­ției și a muncii (Continuare în pag. a III-a) CU ADRESA... cu adresă. Doleanțe de sezon Unele soții ale angajaților sau ale unor cooperatori nu participă la muncă în cadrul cooperativelor agricole. Așa de pildă, la Stîncești, Teodora Mîndrescu, Didina Cobza­­ru, Elena Luca, Elena Corneanu au stat acasă în timp ce cooperatorii din sat participau la lucrările de campanie din C.A.P. — Plătește și tu 2 — 3 oameni să ne scoată sfecla din grădină Măcar cu atît să dovedești că ții la soția ta ! Desen de VASILE CRAITA-MINDRA I ^XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX^XXX\XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXV''jj ȘTIAȚI CÄ... I I După croirea țesăturilor pentru i­­ confecții sau a pieilor pentru încălță­­­minte, rămîne, sub formă de deșeuri,­­ mai bine de 5% din cantitatea de ma­­­­terie primă utilizată. Ce reprezintă \ aceste 5% la nivelul țării ? 30 MILIOA­­­­­­NE METRI PATRATI de țesături și \ \ 500.000 METRI PATRATI de piele. ^ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN _______________________________________________ _________________________________ | Anul XXIX nr. 3618 | joi 7 decembrie 1972 | 4 pagini 30 bani Din expoziția de afișe „Cincinalul înainte de termen“. In agricultura județului, o mare parte din totalul investiți­ilor centralizate sunt destinate pentru dezvoltarea și moder­nizarea agriculturii. O creștere însemnată va înregistra nu­mărul specialiștilor cu studii superioare, a cadrelor cu stu­dii medii și profesionale. Cine a cunoscut Botoșa­nii de altădată — tîrg provincial, izolat, fără in­dustrie, adevărat unde nu se întîmpla „loc ni­mic“, cum a denumit Sa­do­veanu aceste vechi tîr­­guri anonime, rămîne pe drept cuvîn­t uimit de ceea ce s-a înfăptuit aici, în ultimii ani. Vechi centru urban, cu rădăcini în istorie, mer­­gînd pînă la Petru Rareș și mai departe, denumit cîndva orașul fastuoase și al grădinilor patriarhale, tîrgul liniștilor făinii sau al boierilor, (denumiri de cele mai multe ori simbolizînd mai curînd porecle decît renume), cu­noaște aidoma celorlalte localități ale patriei noas­tre ritmul trepidant al înnoirilor, al dezvoltării sale accelerate, atît pe plan industrial, cît și eco­nomic - social. Dar ceea ce impresio­nează îndeosebi ochiul vi­zitatorului este noua în­fățișare a municipiului pe care i-o conferă noile construcții de locuințe. In ultimul timp, orașul grădinilor și-a sporit fru­musețea, s-a îmbogățit cu clădiri de o mare valoare arhitectonică, cu spațioa­se magazine și edificii publice. Totul reflectă pregnant grija și statului nostru partidului pentru oamenii muncii. Au apă­rut, aici, în ultimii 3—4 ani, cartiere noi, cu blo­curi moderne ce strălucesc în soare, adevărate micro­­orașe ale municipiului. E vorbă de ansamblurile de locuințe „Octav Băncilă“, „Marchian", „Mihai Emi­­nescu“, „Stadion“ și altele ce însumează 3 451 de a­­partamente, la care se a­­daugă diverse construcții de larg interes cetățenesc. Dar ceea ce mi se deosebit, este apariția pare pe harta municipiului a unui cartier al tinereții, căruia i s-a dat simbolic denu­mirea de „Parcul Tine­­tului“. E un tînăr cartier al Botoșanilor, ridicat pe terenul fostului obor de vite de altădată, , . Insumînd 27 de blocuri frumos , pinduite, cu 1­010 apartamente, 13 vile, construcții noi, proprieta­te personală, toate, rod al măiestriei constructorilor botoșăneni, „Parcul Tinere­tului“ se înfățișează vizi­tatorului ca un adevărat orășel. Aici locuiesc 3­200 de cetățeni, de diverse profesii : cele mai munci­tori, ingineri, medici, ofi­țeri, profesori, juriști, zia­riști. Media de vîrstă a locatarilor, exceptînd co­piii, este de 30—35 de ani, ceea ce a impus și de­numirea acestui microoraș al­ municipiului. Aici, lo­catarii dispun de un com­plex alimentar, centre de legume și fructe, centru pentru desfacerea plinii, chioșcuri de patiserie, tu­tungerie, oficiu poștal, școală generală de 10 ani, o o grădiniță cu orar nor­mal, o creșă, locuri de a­­gremen­t pentru copii, te­lefoane publice etc. In acest cartier, cu sprijinul gospodăresc al locatarilor, s-au amenajat 20.000 m.p. spații verzi, s-au plantat numeroși arbori ornamen­tali, s-au asfaltat căile de acces dintre blocuri. La nota de tinerețe și prospe­țime a cartierului se adau­gă și un parc în față de 30.000 m.p. supra­în anul viitor, după care, cum s-au angajat edilii munici­piului, va constitui un a­­devărat loc de odihnă și agrement pentru locatari. Pe locul unde altădată erau maghernițele insalubre ale cartierului, numit în derîdere „Cartier al cali­­cimii“, se ridică astăzi un nou oraș, modern, cu toa­te insemnele civilizației. El semnifică noua tinerețe a străvechiului tîrg mol­dovenesc, devenit azi oraș socialist, mereu deschis spre un mîine luminos pe care-l zidesc ,mîinile har­nice ale locuitorilor săi. N. ZAMFIRESCU REPORTAJ Un cartier al tinereții Măsuri speciale pentru terminarea în această toamnă, în zona în care este situată cooperati­va agricolă de producție Tu­dora au fost semnalate preci­pitații mult mai abundente decât în alte părți ale județu­lui. Datorită acestui fapt con­siliul de conducere, comitetul și organizațiile de partid, îm­preună cu specialiștii din lo­calitate au trebuit să ia mă­suri speciale pentru recolta­rea rapidă a culturilor, elibe­rarea terenului și executarea imediată a arăturilor de toam­nă pentru viitoarea recoltă. Pentru primăvara anului 1973, cooperatorii din Tudora și-au planificat să execute arături pe o suprafață de 864 ha. Cea mai mare suprafață a fost a­­nul acesta cultivată cu po­rumb. Ca urmare, se impunea La C.A.P. Tudora ca toate forțele să fie con­centrate la transportul po­rumbului și cocenilor de pe teren pentru a da posibilita­te tractoarelor să intre ime­diat în brazdă; în vederea în­deplinirii acestei misiuni, co­manda mijloacelor auto a preluat-o președintele Andrei Surugiu, iar a atelajelor și a celorlalte mijloace confecțio­nate pe plan local, unul din­tre cei mai buni cooperatori. Pe baza graficelor de lucru, fiecare mijloc de transport trebuia să-și realizeze zilnic norma stabilită. Deoarece a­­ceste norme au fost mult mai mari decît în condiții norma­le de timp a fost necesar să se lucreze în schimburi și noaptea. Așa s-a reușit ca în scurtă vreme cîmpul să fie complet eliberat de culturi. In mom­entul de față principala atenție a consiliului ducere, a inginerului de con­Vasile Covaci și a mecanizatorilor — șef de secție Sandu Petru — este îndreptată spre a or­ T. TOMA (Continuare în pag. a IV-a) Pe tarlalele C.A.P. Trușești se execută alături de toamnă V v y y Axxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxvvxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx^ In pagina a li-a • Eficiența coordonată economică, funda­mentală a activității productive • Rubrica școlii • Arca lui Noe La Fabrica de confecții Botoșani PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VAI / Retrospectiva noastră în­cepe din 1949. Cronica sfertului de veac eveniment consemnează un deosebit, un eveniment de o majoră importanță ! țăranii unuia din cele patru sate ale Todirenilor, cei din Iu­­rești, s-au unit în prima co­operativă agricolă de pro­ducție, urmați în 1950 de cei din satul Todireni. putut, ca orice început, în ce­fost mai dificil, mai anevo­a­ios. Lucrurile au mers însă din ce în ce mai bine. Baza tehnico - materială a celor două cooperative, aproape inexistentă la început, a progresat continuu. Astăzi cooperativele de producție dispun de mașini și utilaje, de 16 grajduri pentru ani­male, 6 magazii pentru ce­reale, 4 pătule pentru po­rumb, saivane pentru oi etc. Averea obștească a spo­rit la rîndul ei, an de an. Pentru ilustrare să re­curgem la cîteva cifre com­parative. Dacă în 1965 era de 7 milioane și jumătate lei, în 1968 a ajuns la 15 milioane lei iar acum este de 18 milioane. Acestui pas hotărîtor, a­­cestei importante transfor­mări în structura social - e­­conomică a comunei, i-a ur­mat apoi, în șir neîntrerupt, altele. Lumina electrică a luat locul opaițelor și a lămpilor cu gaz, asfaltul a luat locul drumurilor foioase,­­ pline de gropi, ne­a­proape impracticabile, în locul caselor cu ochiuri de geam „cît fața de palmă“ (cum ne spunea locuitorii comunei) unul din și aco­perite cu stuf s-au ridicat altele din cărămidă, acope­rite cu tablă sau țiglă. Nu­mai în ultimul timp s-au ridicat peste 350 de case noi. In fiecare din cele 4 sate — Cernești, Iurești, Gîrbești și Todireni — s-a construit cîte o nouă școa­lă. S-a construit un dispen­sar uman și o casă de naș­tere, un dispensar veteri­nar, s-au construit patru grădinițe pentru copii, o bi­bliotecă, s-au construit ma­gazine universale etc. Bunăstarea oamenilor de aici a crescut de la an la an. Discutam cu Dumitru Iftimiciuc, președintele co­operativei de consum. — Numai în ultimul timp, ne­­ spunea interlocutorul, prin unitățile de desfacere ale cooperației de consum s-au vîndut 139 de tele­vizoare, mobilă în valoare de 386 000 lei, 6 aragaze, 4 fri­gidere etc. S-au dezvoltat și TH. CIOBICA (Continuare în pag. a IV-a) DIN CRONICA UNUI SFERT DE VEAC Retrospectivă in timp Școala generală Dispensarul uman • Stațiunea experimentală agricolă Suceava a obținut două noi soiuri de secară, a­­flate acum în faza de înmul­țire pentru extinderea lor în unitățile de producție. Noile soiuri se remarcă prin rezis­tența la cădere și producții care depășesc cu 42 la sută producțiile realizate de pe ur­ma soiului cultivat pînă a­­cum. Specialiștii suceveni au creat, de asemenea, hibrizi de porumb care au furnizat pro­ducții egale celor obținute sau superioare de la hibrizii raionați, dar care au o peri­oadă de vegetație mult mai scurtă, însușire deosebit de importantă pentru zona de nord a Moldovei. □ • Un colectiv de cercetători de la Clinica medicală nr. 2 din Tg. Mureș, studiază de mai mulți ani efectul mofete­lor și apelor carbo - gazoase din județele Harghita și Co­­vasna. Probele de labora­tor și observațiile clinice au evidențiat o seamă de ca­racteristici balneofiziotera­­peutice tămăduitoare, într-o serie de afecțiuni, ale mofe­telor și apelor minerale din această zonă a țării. Mofetele din Covasna, de exemplu, bo­gate în sulf și în alte elemen­te minerale, cunoscute încă de pe vremea romanilor, pre­zintă o eficacitate deosebită pentru ameliorarea unor for­me variate de reumatism. Stu­diat pe mai mult de 1­000 de cazuri, efectul mofetelor în asemenea afecțiuni arată că circulația sanguină sporește de 3 — 4 ori în decurs de două săptămîni, asigurînd bol­navilor o ameliorare substan­țială. Efecte deosebite prezin­tă acești agenți naturali și pentru ameliorarea arterio­­sclerozei, a unor stări postope­ratorii cardiace, precum și în alte afecțiuni.

Next