Clopotul, ianuarie-martie 1973 (Anul 29, nr. 3640-3714)

1973-03-23 / nr. 3707

Cronici de BOTOȘANI Concert Astă-seară, la orele 19,30, Filarmonica de stat din Botoșani pre­zintă, în sala Teatrului „Mihai Eminescu" un­ concert simfonic. Diri­jor : Modest Cichirdan. Soliști: Victoria Bizetti — soprană și Mircea Bi­zetti, bariton, de la O­­pera de Stat din Bucu­rești. In program, Ale­xandru Pașcanu . Diptic simfonic (în primă au­diție), arii și duete din opere. J. Brahms —■ Simfonia a Il-a. Curs La Casa agrono­mului Zăicești a început cursul de scur­tă durată (5 zile) cu pre­ședinții cooperativelor agricole din județ. Ca­dre de bază, de la nive­lul organelor agricole județene, vor prezenta în fața acestora intere­sante expuneri privind transpunerea în viață a sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al P.C.R., Conferința­țională a partidului Na­și Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie 1973, referitoare la folosirea, apărarea și conservarea fondului funciar, aplicarea acor­dului global, dezvolta­rea democrației socialis­te, răspunderea morală și materială privind cu­noașterea și aplicarea legislației, disciplina fi­nanciară etc. Ultimele două zile vor fi rezerva­te, în exclusivitate, in­struirii lor cu probleme de protecția muncii. Consfătuire la Da­rabani La Darabani, secreta­rii organizațiilor de ba­ză, agitatorii și alte ca­dre cu munci de răs­pundere au purtat un fructuos dialog, organi­zat de secția de propa­gandă a Comitetului ju­dețean de partid, pe te­ma : „Consultarea și in­formarea oamenilor muncii, imperativ în munca de agitație și propagandă“. (De la C. Barbacaru). De la dispeceratul miliției . La 21 martie a.c., inspectori de la paza contra incendiilor efec­­tuînd un control la S.U.T., au constatat mai multe mașini parcate în fața și împrejurul ma­gaziei. Se blocaseră ast­fel toate gurile de hi­drant. La garaj, neexis­­tînd ofițer sau șofer de serviciu, în caz de in­cendiu nu s-ar fi putut acționa prompt. • La 19 martie a.c., lucrătorii postului de miliție Al­bești, efectuînd un con­trol la sectorul ovin de la C.A.P., (șef de fermă ing. Bella Naghi) au con­statat 21 miei neinre­­gistrați, 21 oi moarte pentru care nu s-au în­tocmit procese-verbale de mortalitate. De ase­menea, s-au înregistrate 16 găsit ne­pielcere de miel și un porc de 60 kg sacrificat, fără nici un fel de acte. S-au luat măsuri pentru in­trarea în legalitate a ce­lor constatate, iar vino­vații au primit avertis­mente. • In noaptea de 21 martie a.c., Ioan Huțu din Botoșani, strada Parcul Tinere­tului nr. 135, condu­cător auto la S.U.T., „specialist" în materie de scandaluri, a fost a­­mendat cu 300 lei pentru tulburarea liniștii pu­blice. • Au mai fost a­­mendați, conform De­cretului 153/1970 : Con­stantin Gh. Maftei din Ștefănești, salariat la I.I.L. „Flamura roșie" Botoșani, cu 500 lei pen­tru tulburarea liniștii publice și comportare jignitoare față de orga­nele de miliție , Dumi­tru M. Andrei din Bo­toșani, str. Rindunicii nr. 13, pentru provoca­re de scandal la restau­rantul „Flora", cu 500 lei. ® între 19 - 20 mar­tie a.c., organele de mi­liție, împreună cu lu­crători de la Inspectora­tul de transport auto Suceava, au efectuat un control în județul Boto­șani, asupra modului cum se respectă legisla­ția pe linie de circulație și trafic. S-au constatat 75 cazuri de abateri co­mise de conducători auto, salariați cu munci de răspundere și cetă­țeni participanți la tra­ficul rutier. CLOPOTUL • PAGINA 2 / Patru răspunsuri la întrebarea : Cum popularizați ho­tărîrile Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 febru­­arie-2 martie 1973 In întreg județul, la orașe și sate, în organizațiile de partid, de masă și obștești, în unități economice și așeză­minte culturale, continuă in­tens acțiunea de popularizare, cunoaștere și aprofundare a hotărîrilor Plenarei C. C. al P.C.R., din 28 februarie — 2 martie a.c. Iată principalele lucruri întreprinse pentru a­­ceasta în patru din comunele județului:. CONSTANTIN BEJENARU, locțiitor al secretarului comi­tetului comunal de partid Bră­­ești­­ — încă din perioada desfă­șurării lucrărilor plenarei, am organizat în comună vizionări colective la televizor, urmate de dezbateri, conduse de inte­lectuali și propagandiști. Am acordat o importanță deosebi­tă cunoașterii, de către mem­brii cooperatori, a hotărîrii cu privire la îmbunătățirea orga­nizării și retribuirii muncii în agricultură. Prelucrarea și dezbaterea acestei hotărîri s-a făcut pînă acum în organizați­ile de bază nr. 3 și 4 și zooteh­nie, acțiuni conduse de Mihai Alămureanu, propagandist, Neculai Tarabă, membru în comitetul comunal de partid, Dumitru Vasiniuc, secretarul organizației de bază nr. 4, Ioan Scorțaru, secretarul comitetu­lui comunal de partid. Ace­eași hotărîre a fost predată ca secție de studiu la clasele V - VII la obiectul agricul­tură. Dezbaterea continuă în această săptămînă la organi­zațiile de bază nr. 1 și 2 Bră­­ești și nr. 5 Popeni. ANDREI MARCEL, vice­președinte al consiliului popu­lar Dîngeni . — La sectoarele zootehnice ale cooperativelor agricole din comună, acolo unde membrii cooperatori vin zilnic la lu­cru în această perioadă, au fost citite ziarele care au pu­blicat hotărîrile plenarei, ime­diat ce acestea au apărut. Iar învățămîntul de partid de la sate au fost introduse imediat în dezbatere teme legate de aceste hotărîri. Dezbateri le­gate de noile prevederi cu pri­vire la retribuirea muncii în agricultură, au avut loc la C.A.P. Hulub (ing. Andrei Hu­­lubaru), C.A.P. Iacobeni (ing. loan Burlacu), C.A.P. Dîngeni (Andrei Marcel), Baza de re­cepție Dîngeni (Dumitru Du­­duc, secretarul consiliului popular). Cabinetul de științe sociale și răspîndirea cunoș­tințelor științifice, a organi­zat o consfătuire cu agitatorii pe tema : „Formele și meto­dele folosite de sprijinul realizării agitatori în sarcinilor economice , sarcinile ce revin în perioada următoare în lu­mina documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie O sarcină politică a fiecărui comunist — 2 martie a.c.­". Au partici­pat 30 de agitatori în fața că­rora au fost clarificate pro­bleme legate de populariza­rea sarcinilor economice ale comunei. Cu același prilej, se­cretarul consiliului popular a făcut referiri la cele două pro­iecte de legi privind dezvolta­rea construcției de locuințe și administrarea fondului loca­tiv. Bibliotecara Maria Mura­ra a organizat în cercurile de lectură, dezbateri asupra ace­lorași documente iar planu­rile de activitate ale cămine­lor culturale au fost îmbună­tățite pentru a cuprinde în continuare activități dedicate cunoașterii și popularizării do­cumentelor plenarei. VASILE GHERASIM, se­cretarul comitetului comunal de partid Bucecea : — Adunările din organiza­țiile de partid, celelalte adu­nări ale oamenilor muncii din cursul lunii martie, s-au des­fășurat pe fondul documente­lor plenarei, abordînd proble­me legate de organizarea ști­ințifică a producției și a mun­cii, ridicarea calității, folosi­rea resurselor interne, econo­misirea consumurilor de ma­teriale. O masă rotundă orga­nizată de comitetul comunal U.T.C. cu tineri din comună, a avut în atenție aceleași pro­bleme. In adunările organiza­țiilor de bază de la fabrica de zahăr (atelierul mecanic și ■schimbul G),’ comu­niștii Ilie Alupoaie,­­ Nicolae Irimia, Gheorghe Corneariu, *­­ Traian Moruzi, Gh. Barbălată, au fă­cut importante propuneri pen­tru producerea unor piese noi la atelierul mecanic, pentru ridicarea calității la producția destinată exportului. GHEORGHE AIRINEI, di­rectorul căminului cultural Broscăuți :­­ Ziarele care au publicat hotărîrile plenarei, au fost a­­fișate la căminul cultural și în centrul comunei. Săptămî­­na trecută, la căminul cultu­ral s-au ținut două expuneri despre : „Intensificarea schim­burilor comerciale ale Româ­niei cu alte state“ (C. Avădă­­nesei, profesor), „Noile preve­deri privind îmbunătățirea re­tribuirii în agricultură — sti­mulent pentru creșterea efor­turilor țărănimii în sporirea producției agricole“ (C. Zaha­­ria, învățător). In legătură cu ultima temă au avut loc și dezbateri pe brigăzi conduse de ing. Dan Cornel și Dumi­tru Popușoi, președintele C.A.P. Mai multe cadre didac­tice (Mihai Airinei, C. Zaha­­ria, Virginia Mihai, Vasile Rusu) au prelucrat documen­tele plenarei în cercuri de lec­tură. Pentru această săptămî­nă, căminul cultural și-a pla­nificat, printre altele, o acțiu­ne cu tineretul în sprijinul campaniei de primăvară și o dezbatere pe marginea proiec­tului de Lege privind dezvol­tarea construcției de locuințe. In fața microfonului so­lista de muzică populară Maria Popovici de la Casa de cultură din Botoșani Fotografia : IOAN HELICI cinema cinema VINERI 23 MARTIE BOTOȘANI — Luceafărul, orele 9 ; 11 ; 14 ; 16,10 ; 18,20 ; 20,30 : Queimada ; DOROHOI — Cultural, orele 15 ; 17 ; 19 : A fost odată un polițist ; Tineretului, orele 16 ; 19 : O floare și doi grădinari (I—II). LA VENI — Pa­tria, orele 17 ; 19 : Explozia. BUCECEA — Bucecea, orele 17 : 19 : Dacă e marți, e Belgia. DARABANI — Făclia, orele 18 : Creierul. TRUȘEȘTI — Victoria, orele 18 : Eli­berarea lui L. B. Jones. ȘTEFĂNEȘTI — Prutul, orele 18 : 20.000 leghe sub mări. Redacția nu răspunde de eventualele modificări din program. Cadru din filmul „A fost odată un polițist" La Școala generală de 10 ani Știubieni funcționează două ateliere școlare : unul de lăcătușerie - tinichigerie, pentru băieți, altul de arti­zanat, pentru fete. La aces­te ateliere elevii execută în special produse de uz casnic — zăvoare pentru portițe, rame pentru fierăstraie, car­pete, pernițe cu ornamente populare, costume populare. Ca profesor, am observat, cu bucurie, ci­ de receptivi sînt copiii la activitatea din ate­liere, deși la început am în­­tîmpinat unele rețineri din partea părinților și a unor elevi neobișnuiți cu munca. Prin lectoratele cu părinții, prin discuții individuale, am reușit să schimbăm însă atitudinea celor care nu lă­sau copiii să vină la practi­că sau priveau cu neîncre­dere munca din ateliere. Neîncrederea s-a spulberat și in urma rezultatelor bu­ne obținute de școlari : 13.000 lei venit adus școlii ca urmare a participării e­­levilor la strîngerea recol­tei de la C.A.P. în toamna trecută, alți 3 000 lei reali­zați din valorificarea lucră­rilor executate de elevele conduse de profesoara mais­­tră Paraschiva Juncanaru. Din practică am dedus că atelierul poate aduce un ajutor prețios în cadrul pro­cesului instructiv - educativ, contribuind la educarea e­­levilor în spiritul dragostei față de muncă, cultivarea stimei pentru oamenii mun­cii și a grijii pentru produ­sul muncii, orientarea ele­vilor spre viitoarele profe­sii. Pentru școlile din mediul sătesc, mai eficiente par a fi atelierele de lăcătușerie­­tinichigerie, reparații apara­te electrice, artizanat. Spun aceasta deoarece crearea respectivelor­ ateliere, pen­tru început, nu necesită ma­teriale prea costisitoare pen­tru dotare și, în al doilea rând, aduc un venit imediat, care poate fi folosit ulterior pentru autodotare. Deoarece cred că școala poate deveni un model de gospodărie bine organizată, care să dea societății gospo­dari adevărați și grijulii pentru avutul lor și al în­tregii noastre societăți, aș propune forurilor competen­te să analizeze posibilitatea introducerii orelor de ate­lier și în programa claselor V - VI, afectarea unui nu­măr mai mare de ore pen­tru activitatea productivă la celelalte clase, ca și in­troducerea în catalog a ru­bricii „Atelier“. De aseme­nea, cred că ar fi bine dacă s-ar deschide în școli chioșcuri de vînzare a produ­selor executate în ateliere, în care gestionari să fie chiar elevii. Prof. MIRCEA JUNCANARU Colțul pedagogului Atelierele La Drăgușeni — nou local pe școală La Drăgășeni se construiește un nou local de școală. Lucrările de construcție au continuat în acest an, folo­­sindu-se zilele prielnice din cele aproape trei luni de zile care au trecut pînă acum. Așa cum ne informa Con­stantin Mardare, primarul comunei, lucrările au un avans care dă speranțe ca angajamentul constructorului de a termina lucrările de bază pînă la 30 august a.c. să fie îndeplinit. Pînă în prezent s-a procurat întreaga cantitate de fier-beton necesară, iar pentu primul planșeu, fierul beton a fost confecționat, executîndu-se ultimele lucrări pentru al doilea planșeu. Lucrările la zidărie sînt și ele avansate. De asemenea, s-au făcut comenzile pentru tîm­­plăria necesară la întreprinderea de industrie locală „Flamura roșie", secția Săveni. Se evidențiază zidarii Petru care și-au organizat bine munca, Leonte și Ilie Andrei, precum și fierar-beto­­niștii Pavel Rusu­ și Mihai Pavalache. (De la Aristotel Samoilă). IES SIMBATA 24 MARTIE 5.00 Buletin de știri. 5.05 Cîntec și joc pe plaiurile țarii. 5.30 Jurnal agrar. 6.00—8.08 Radioprogramul dimineții. 8.25 Moment poetic. Nicolae Labiș. 8.30 La microfon, melodia preferată. 0.00 Buletin de știri. 9.30 Miorița. 9.50 Muzică ușoară. 10.00 Buletin de știri. 10.20 Piese instrumentale. 10.30 Din țările socialiste. 11.00 Buletin de știri. 11.15 Turism. 12.00 Discul zilei — Rita Pavone. 12.15 Recital de operă. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.30 Radiorecording. 16.00 Radiojurnal. 17.00 Știință, tehnică, fantezie. 17.45 Program susținut de participanți la concursul ,,Steaua fără nume — floarea din grădină“. 18.00 Orele serii. 20.00 Zece melodii preferate. 20.45 Consemnări de Radu Sclejan. 20.50 ,,La hanul melodiilor“. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Muzică de dans. 24.00 Buletin de știri. Oră de biologie la Școala generală din Unțeni, sub îndrumarea profesoarei Paulina Budeanu Fotografia : H. IOAN SIMBATA 24 MARTIE Program de seară 17.00 Cotidian sonor. 18.00 Revista melodiilor. 18.45 Cîntecul care mi-e drag. 19.00 însemne pe coloana infinită . 19.30 Pe portativul undelor, melodia preferată. 20.00 Pe-un picior de plai. 20.15 Soliști de operetă. 20.30 Romanțe. 21.00 O samă de cuvinte.... Cartea dulcea mea zăbava ! 21.15 Vă invităm la dans ! 22.00 Radiojurnal. 23.00 închiderea emisiunii. întrecerea școlărițelor La Școala profesională de cooperație din Botoșani, unde elevele se pregătesc pentru meseria de croitor - confecții de damă, s-a organizat con­cursul, între elevi, potrivit prevederilor regulamentului, la care participă elevii școli­lor profesionale și ai liceelor de specialitate : etapa pe cla­să, pe școală și pe ani de stu­dii. După organizarea și desfă­șurarea etapelor de concurs pe școală, prin susținerea pro­belor practice și teoretice, s-au detașat de colegele lor eleve­le : Fîștilă Mariana, Trifaș Maria, Miclescu Geta, din a­­nul al doilea și Marcus Mag­dalena, Popovici Geta, Aursă­­chioaie Florica, din anul al treilea. Ele vor școala la faza pe reprezenta CENTRO­­COOP ce se va desfășura la Gherla, județul Cluj. (De la prof. V. Miron). VINERI 23 MARTIE 10.00 Telex. 10.05 Publicitate. 10.10 Teatru scurt. 11.10 Portativ’73. 11.50 Selecțiuni din emisiunea ,,Seară pentru tineret“. 12.30 Moment folcloric. 12.40 Municipalitatea răspunde bucureșteanului (reluare). 13.00 Telejurnal. 16.00—17.00 Teleșcoală. 17.30 Curs de limbă engleză — Secția a 45-a (reluare). 18.00 Telex. 18.05 Tragerea Loto. 18.15 Cum vorbim. 18.35 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Teleconferință de presă. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal — Cincinalul înainte de termen — cauză a întregului popor. 20.00 In cronica ta, țară. 20.30 Film artistic : Marele Scott. 22.30 24 de ore. 22.30 Teleglob : Irak. 22.50 Cîntecele pe care le-am iubit. fívB Normele eticii și echității socialiste in acțiune Maistrul comunist— maistru al conștiinței .> -a muncitorilor tineri La Fabrica de utilaje și piese de schimb pentru in­dustria ușoară, unitate care intră treptat în funcțiune, are loc un proces dinamic de for­­mare a unui colectiv munci­­toresc. E un proces dificil, dacă avem în vedere că majo­ritatea angajaților sunt ti­neri proveniți din mediul ru­ral,­ care, pentru prima dată, se încadrează în disciplina activității industriale. Maistrul Octav Mangher este membru în biroul orga­nizației de partid a schim­bului C — prelucrări meca­nice. — Am în jurul meu 45 de tineri — ne spune dînsul. Cu ei lucrez de cîteva timp. Au venit în uzină cu concepții de viață și mentalități diverse, unele chiar contrare spiritu­lui muncitoresc. De aseme­nea, cei mai mulți dintre ei au avut o calificare slabă. Bineînțeles, m-a interesat să-i ajut să-și ridice nivelul calificării profesionale. Dar în aceeași măsură m-a intere­sat și educarea conștiinței a­­cestor tineri. Trebuie să-i ri­dicăm pe treapta conștiinței muncitorești ! Pentru aceas­ta am muncit cu fiecare în parte, în fiecare zi, îmi intr-o zi unul în stare de­vine e­­brietate la lucru. I­-am luat frumos deoparte și i-am vor­bit ca de la om la om. Am apelat și la secretarul comi­tetului U.T.C. din fabrică, care a discutat și dînsul cu tînărul respectiv. Așa, apro­­piindu-te sufletește de tineri, îi poți determina să-și lepede unele apucături urîte care, în ultimă instanță, acționea­ză negativ asupra de producție. Sunt procesului mulțumit acum de cei mai mulți dintre tinerii cu care lucrez. Ii simt cum se adaptează tot mai bine disciplinei muncitorești, cum capătă trăsăturile conștiinței muncitorești. Peste 300 de membri are or­ganizația de partid de la Fabrica de utilaje și piese de schimb din Botoșani. Un nu­măr și mai mare de tineri lu­crează în fabrică, mulți tre ei, după cum spunea din­și maistrul Mangher, fiind tru prima dată încadrați pen­în­­tr-o întreprindere industria­lă. Fiecare comunist să fie un maistru al conștiinței munci­torilor tineri ! De ce nu ia organizația de partid din fa­brică o asemenea inițiativă politică ? Exemplul maistrului Mangher și al altor cîțiva comuniști dovedește că mun­ca politică de la om la om cu tinerii este la fel de eficien­tă ca și alte forme al mun­cii politico - educative. DORIN BAC­IU Să-ți ajuți semenii la nevoie Fiecare trebuie să fie un model de comportare înaintat în societate, în familie, în re­lațiile cu tovarășii, în toate împrejurările vieții — vede proiectul de norme pre­ale eticii și echității socialiste. Din păcate, pentru unii ome­nia este un fapt de zile mari. La Livezi - Manoleasa, un copil, minor, bolnav mintal, s-a rătăcit într-o seară de martie, pe viscol, de locuința părintească. Șovăi­tor, dar plin de speranță s-a adresat lui Gheorghe Tudose, Maria Avădării, Maria Cior­nei și Gheorghe Viza care-i cunoșteau și-i știau și boala. S-a rugat să-l îndrume, ex­­plicîndu-le că s-a rătăcit, că nu știe încotro s-o ia și e în­ghețat. Dar afară se înnop­tase, viscolea și pînă la lo­cuința părinților minorului, erau circa 3 km. Fiecare l-a scos în uliță și i-a arătat cam pe unde s-o ia și s-a întors repede la căldură. Minorul nu a mai ajuns acasă. Cercetă­rile miliției nu au dat încă rezultate. Nici pînă astăzi nu a fost găsit. Se cerea, să zicem, o oră de mers prin viscol sau o ușă deschisa primitor și o noapte de găzduire și astăzi s-ar fi aflat în mijlocul copilul pă­rinților. Ar fi fost un uman, firesc, de a ajuta gest un om la nevoie. Să-ți ajuți semenii, să te simți răspunzător pentru pa­sul pe care-l face cel de lân­gă tine, să-ți dovedești ome­nia în orice ocazie, sunt ce­rințe la care obligă normele eticii și echității socialiste, însăși calitatea de om. N. R. Sfatul celor virstnici Există o frumoasă tradiție la Hudești. De mulți ani oa­menii din comună și-au fă­cut un obicei din a-i invita pe cei virstnici în mijlocul lor, întîmpinîndu-i cu respectul ce ți se cuvine, cerîndu-le să po­vestească întîmplări, de unde chibzuință izvorîtă dintr-o în­delungată experiență de viață consemnează cite o pildă mo­rală! Ne scrie Dumitru Farcaș, locțiitor al secretarului comi­tetului comunal de partid din Hudești, consemnînd cîteva dintre aceste emoționante în­­tîlniri : „Cei bătrîni au înțe­lepciunea și deprinderea de a trăi mai frumos, și mai ales o mare putere de convingere în rîndul tineretului. Experiența dobîndită pînă acum de comi­tetul comunal de partid, de a antrena bătrînii la rezolvarea unor treburi obștești ne-a de­terminat să trecem la o for­mă instituționalizată de acti­vitate sub denumirea de „Sfa­tul bătrînilor". Duminică, „Sfatul bătrîni­lor“ și-a început cu competen­ță activitatea. In fața celor 20 de bătrîni aleși au fost supu­se spre discuție cîteva cazuri de abateri. Tonul discuțiilor a fost sfătos dar ferm, impu­nător. „Partidul nostru ne-a învă­țat că una dintre primele în­datoriri pe care generațiile ti­nere le au față de societate, ne scria Dumitru Farcaș, este respectul față de cei virstnici. „Sfatul bătrînilor“ care le-a consfințit acum autoritatea, după prima întrunire și-a schi­țat proiectele de viitor, prin cuvintele președintelui, tova­rășul Gh. Crupnic : ...Suntem­ hotărîți să ne facem datoria, să fim activi, să ridicăm ni­velul educativ al tineretului din Hudești“. Pe bază de bon Ne scrie o elevă din Boto­șani că interesîndu-se la ma­gazinul de articole de sport din municipiu de un trening pentru frățiorul ei, vînzătoa­­rea i-a făcut automat bonul, fără a-i arăta marfa. I-a îm­pachetat treningul, fără să i-l arate și ajunsă acasă, cumpă­­rătoarea a constatat că panta­lonii ajung pînă în gît, iar bluza pînă la glezne. Reve­nind, a primit următorul răs­puns : „Noi lucrăm aici pe ba­ză de bonuri și nu putem schimba marfa“. Pe bază de bonuri, de acord, dar în pri­mul rind pe bază de bună ser­vire, adăugăm noi. Scopul co­merțului nu este în primul rind epuizarea stocului, ci mulțumirea cumpărătorilor. Bună ziua ! Știți ce a făcut Anton Șta­­bo din Dorohoi, gestionar la magazinul de solduri al O. C. L. Mixt Dorohoi pen­tru a-și acoperi o delapidare de 13.150 lei ? A falsificat u­­nele etichete cu prețurile măr­furilor ! Simplu ca bună ziua! Bună ziua, i-au spus și cei de la judecătorie. La care Sfabu ar fi răspuns cică : „Bună să vă fie inima !". Bună, bună, dar pe măsura faptei comise... Rubrică realizată de CONSTANTIN MIROIU Nf \ r < Y I n

Next