Clopotul, ianuarie-martie 1973 (Anul 29, nr. 3640-3714)

1973-03-21 / nr. 3705

\ V­ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIX nr. 3705 î miercuri 21 martie 1973 I 4 pagin' 30 bani 1973 an hotărîtor al cincinalului I- Dintru început se impune făcută precizarea că uni­tățile asociațiilor inter­­cooperatiste, ca forme supe­rioare de organizare și pro­ducție și-au dovedit, în timpul scurt de existență și prin experiența pozitivă a multora dintre ele ,ne­cesitatea și utilitatea. Ca a­­tare, reliefarea aspectelor negative din activitatea u­­nora din ele, ca cele cu­prinse în articolul de, față, nu au și nu trebuie să aibă darul de a trezi suspiciuni, intenția noastră declarată fiind aceea de a ajuta con­ducerile acestor unități,, a cooperativelor asociate, pentru a desprinde con­cluziile ce se impun. Că e­­xistă o experiență poziti­vă și chiar în județul nos­tru, la Bucecea, cu care pot să-și compare rezultatele, complexele de creștere îngrășare a porcilor în sis­și tem gospodăresc, am rele­vat în articolul precedent pe aceeași temă. Incontestabil că activitate­­ economică dintr-o efi­ciență, anul trecut, la ni­velul complexelor de la Miorcani, Răuseni, Ripiceni și Ștefănești ar fi cîștigat atît unitățile componente, membrii acestora, cit mai a­­les noi, cu toții. Dar situația ne obligă la niște constatări departe de a măguli pe cei ce conduc și răspund de activitatea acestora. Un prim aspect pe care-l­ consemnăm este acela că trei din unitățile arătate mai sus (Răuseni, Ripi­ceni și Ștefănești) au „con­tribuit“ la nerealizarea e­­fectivelor de porcine cu a­­proape 3 400 capete (cifra M. MIHAI (Continuare în pag a IV-a) Documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie- 2 martie a.c. pe agenda noastră de lucru Complexele cooperatiste pot și trebuie să devină rentabile1" La Botoșani și Dorohoi s-au constituit consilii locale de control muncitoresc al activității economice și sociale Ieri. La Botoșani și Dorohoi au avut loc ședințe de consti­tuire a consiliilor municipal și orășenesc de control munci­toresc al activității economice și sociale, organisme menite să asigure cunoașterea de că­tre societate a modului de gospodărire a avuției națio­nale, a utilizării mijloacelor materiale și financiare, a mo­dului în care își îndeplinesc sarcinile cadrele de conduce­re și colectivele de oameni ai muncii. Ca organe de partid și de stat, conduse direct de către comitetele municipal și orășe­nesc de partid, consiliile de control muncitoresc sunt for­mate din 17 membri la Boto­șani și 11 membri la Dorohoi. Pentru conducerea operati­vă a activității, consiliile de control muncitoresc și-au ales birouri executive. Ca pre­ședinți ai consiliilor au fost aleși tovarășii: ing. Vasile Panțiru, secretar al Comitetu­lui municipal de partid — la Botoșani și ing. Constantin Zăiceanu, directorul întreprin­derii miniere — la Dorohoi. Inscripție pe un strung de 120 de ani Deși pare incredibil pentru noi, oameni ai anului 1973, în care tehnica modernă a pătruns peste tot, la întreprinderea de industrie locală Dorohoi, în cadrul a­­telierului mecanic se află în perfectă stare de funcțio­nare 3 strunguri care în alte unități ar fi devenit de mult timp piese de muzeu. Unul din strunguri are vene­rabila vîrstă de 120 de ani, iar altele două trebuiau ca­sate de 3—4 ani. în prezent, la aceste utilaje se lucrează în trei schimburi executîndu-se repere de o complexitate ridicată la fel ca pe un strung modern. Nimeni la această întreprindere nu a calculat aâtă producție a dat strungul de 120 de ani pentru a-1 casa deși valoarea lui este de mult recuperată. Fără să vrem ne vin în minte alte unități unde utilaje moderne avaria­te prin nepricepere își așteaptă termenul de casare, arun­cate intr-un colț de magazie iar „specialiștii“ cer mereu fonduri pentru achiziționare de mașini noi. Pe mașini ca acestea, trecute din generație în genera­ție ca o moștenire de preț, zeci de oameni au învățat meserie devenind muncitori destoinici. Iată un fapt mărunt la prima vedere, dar care de­monstrează încă o dată că viața mașinilor se poate pre­lungi nelimitat, prin întreținerea lor cu atenție, prin ex­ploatarea lor în limitele unor parametri admiși. După cum se vede nu este vorba de un lucru prea greu și totuși ne întîlnim atît de des cu contrariul lui. MIRCEA OPREA Fabrica de confecții Bo­toșani. Ana Airinei, muncitoare fruntașă în produl II A, confecții pantaloni Fotografia : C. ROATA Cooperativa „Sporul“ din Dorohoi. Strungarul Carol Godrich, unul din­tre cei mai apreciați muncitori pentru calita­tea muncii sale Fotografia: T.­APETREI \ în pag. a li-a • NORMELE ETI­CII ȘI ECHITĂȚII SOCIALISTE IN ACȚIUNE • NOTE DE LEC­TURA • DIALOGURI PE ACEEAȘI SCENA • CRONICA DE BO­TOȘANI m fn sprijinul forței de Proiectele de lege date re­cent publicității, privind dezvoltarea construcției de locuințe și administrarea fondului locativ au stîrnit un justificat interes în rîn­­dul locuitorilor municipiu­lui nostru. în ultimii ani, prin eforturile statului cît și ale cetățenilor în muni­cipiul Botoșani au fost con­struite și date în folosință mii de apartamente cu con­fort sporit, care răspund în mai mare măsură cerințelor cetățenilor. Prin noile măsuri rezultă deosebit de clar ideea că, în prezent, conducerea partidului și statului nostru manifestă­­ o grijă mereu sporită pentru creșterea bunăstării poporului, direcții în care statul va face în continuare eforturi la care vor fi adăugate altele tot mai importante ale locuito­rilor orașelor și satelor. Mi se pare deosebit de pozitiv faptul că, după ce aceste proiecte de lege vor fi adop­tate de Marea Adunare Na­țională se va încetățeni la populația orașelor noastre — dar și a unor categorii de la sate — o preocupare mai mare pentru a se sta­biliza pe anumite locuri de muncă, pentru a-și face lo­cuințe proprii, ceea ce va exercita o influență deose­bit de pozitivă asupra în­tregii vieți economice și so­ciale. Apreciind întrutotul sem­nificația lor politică, econo­­ stabilizămii muncă mică și socială, consider că mai sunt posibile îmbunătățiri. Propun anumite ca în proiectul de administrarea Lege privind fondului lo­cativ și reglementarea ra­porturilor dintre proprie­tari și chiriași, să se adau­ge, la art. 10, următoarea mențiune : „Sînt exceptați de la prevederile acestui ar­ticol pensionarii existenți pînă la 1 ianuarie 1974. GH. NAUM șeful secției gospodărie co­munală și locativă a Consi­liului popular municipal Botoșani (Continuare în pag. a IV-a) în pagina a lll-a Programul returului campionatului diviziei C la fotbal Profil Fruntașă între fruntașe Cind îi spui Nataliei Cor­­neanu (Uzinele textile „Mol­dova") că vrei să afli amă­nunte despre munca ei, des­pre felul cum a reușit să fie fruntașă în fiecare an de cind lucrează, lucrurile se complică. Se complică pen­tru că, Nataliei Corneanu nu-i place să vorbească des­pre sine, despre succesele ei, ce se consideră a fi ceva extrem de firesc și obișnuit, ceva ce face parte din în­săși existența ei de zi cu zi. De fapt, modestia este o tră­sătură caracteristică a Na­taliei Corneanu. De aceea pentru a realiza o sumară biografie, pentru a cunoaș­te felul de a munci a țesă­toarei fruntașe, pasiunea sa pentru meseria îmbrățișată acum 20 de ani, am stat de vorbă cu colegele de mun­că, cu unii factori de răs­pundere din cadrul secției. Toți mi-au vorbit cu un evi­dent respect și admirație pentru „fruntașa fruntașe­lor“. — Când am venit prima dată aici, acum 2 ani — ne spunea țesătoarea Georgeta Pintilie — ca la orice înce­put, mi-a fost mai greu. Mai făceam unele greșeli. A­­tunci, în modul cel mai sim­plu și firesc, Natalia Cor­neanu s-a apropiat de mine pentru a-mi împărtăși, ori de cite ori a fost nevoie, din bogata sa experiență. De la ea am învățat că, în vede­rea obținerii de rezultate tot mai bune, fiecare clipă este prețioasă. Da, intr-adevăr multe, foarte multe țesătoare au învățat meseria de la Nata­lia Corneanu. Dacă astăzi Paraschiva Butnariu, Ecate­­rina Pomparău, Maria Adu­­ducesei, Maria Clapon etc. sunt fruntașe în muncă fap­tul se datorește și celei care timp de 20 de ani a fost me­reu lângă tovarășele de muncă. — Anii de strădanie și e­fort depuși de Natalia Cor­neanu — ne spunea maistrul Mircea Ciubotaru, secreta­rul organizației de partid din schimbul A — adevă­rat exemplu pentru colectiv, combativitatea sa, felul des­chis de a-și recunoaște pro­priile greșeli au avut un im­portant rol în stabilirea cli­matului sănătos de muncă, a cadrului competitiv, genera­tor de succese tot mai mari. . — Cele 20 de minute di­naintea schimbului — ține să ne precizeze inginerul Mihai Huziconschi — se fo­losește în modul cel mai e­­ficient cu putință, contro­­lînd calitatea urzelilor, a țe­săturilor, indreptînd margi­nile și interesîndu-se de muncitoarea de la care preia schimbul, ce mașină a funcționat mai rău etc. In deservirea războaielor folo- TH. CIOBÎCA (Continuare în pag­a IV-a) Noile modificări ce se propun pentru îmbunătățirea legislației locative, respectiv proiectul de Lege privind dezvoltarea construcției de locuințe, vînzarea de locuințe din fondul de stat către populație și construirea d­e case de odihnă proprietate personală, precum și proiectul de Lege privind administrarea fondului locativ și reglementa­rea raporturilor dintre proprietari și chiriași, au fost primite cu un viu interes de către populația județului nostru care, prin scrisorile adresate redacției, remarcă preocuparea con­tinuă a conducerii partidului și statului nostru pentru pro­movarea principiilor eticii și echității socialiste, a grijii față de om, față de nevoile sale. Dăm curs astăzi părerilor și sugestiilor exprimate în două dintre scrisorile primite. Proiectele de legi cu privire la locuințe, în dezbatere Precizări necesare în viitoarele legi Profund pătruns de spiritul echității socialiste, proiectul noilor reglementări referitoa­re la administrarea fondului locativ acordă o deosebită im­portanță relațiilor de ordin social cu privire la subînchi­­riere. Prin instituirea unor norme care determină precis condițiile de formare și înce­tare a raporturilor de sub­­închiriere precum și efectele nerespectării acestora și a plafoanelor maximale pentru chirii, se promovează cu con­secvență cinstea și corectitu­dinea într-un domeniu în care legislația actuală prezintă u­­nele imperfecțiuni. Se va a­­sigura totodată o valorificare mai judicioasă a locuințelor precum și creșterea responsa­bilității locatarilor principali față de dispozițiile legale pri­vind folosirea rațională a su­prafețelor locative, evidența populației etc. întrucît proiectul nu înlă­tură dreptul locatarului prin­cipal de a ceda, cu titlul gra­tuit o parte din suprafața din locuința sa, cred că este necesar să se stabilească precis condițiile de exercitare a acestui drept, pentru a nu se ajunge astfel, pe această cale, la eludarea normelor privind subînchirie­­rea. De asemenea, ce proiectul ar trebui să indi­efectele contractului de schimb asupra subînchirierii precum și consecințele ce de­rivă din subînchiriere pentru cazul cind există dependințe folosite în comun de către mai mulți locatari principali, în altă ordine de idei, avînd în vedere eficacitatea practi­că dovedită de dispozițiile ar­ticolului 14 din Legea nr. 10/ 1968 care recunoaște contrac­ P. UNGUREANU jurist (Continuare în pag. a IV-a) Se știe că lunecarea către fapte ilicite a unui minor este de cele mai multe ori conse­cința carențelor instructiv - educativ, procesului Tocmai de aceea, știința dreptului pe­nal rezolvînd problema re­educării minorilor infractori, dă precădere măsurilor de e­­liminare a rebuturilor educa­tive, într-o asemenea concep­ție, nu pedeapsa, ci continua­rea procesului educativ prin corectarea deficiențelor de in­strucție generală și de iniție­re în pregătirea profesională, constituie sistemul răspunderii penale a minorilor. Realizarea întocmai al aces­tor principii nu depinde însă numai de judecător. Indivi­dualizarea corectă a sancțiu­nii, ca act de recuperare so­cială, trebuie să fie rezultatul necesar al unei conlucrări perfecte dintre toți factorii desemnați de legiuitor să par­ticipe la combaterea faptelor penale comise de minori. A­­ceștia sunt părinții, școala, or­ganul de urmărire penală, au­toritatea tutelară, colectivul de muncă în care lucrează făptuitorul minor. în măsura­ în care unul sau mai mulți dintre acești factori absentea­ză de la dezbaterea cazului penal al minorului, este greu să admitem că judecătorul va fi­ pe deplin informat asupra stării psihice, fiziologice și so­ciale a minorului pentru a putea astfel alege sancțiunea cea mai potrivită educării sau reeducării acestuia. Să deschidem cîteva dintre dosarele aflate pe rolul com­pletului special pentru minori de la Judecătoria Botoșani. In mai toate, surprinde ab­sența de la dezbaterile judi­ciare fie a părinților, fie a de­legatului autorității tutelare. De­ ce ar fi lipsind părinții ? Nu sînt ei oare cei cărora le­gea le-a încredințat suprave­gherea copiilor, obligîndu-i să vegheze îndeaproape asupra acestora, îngrijindu-se de edu­carea, învățătura și pregăti­rea lor profesională ? Nu ne-am propus să repro­ducem aici episoadele — con­semnate în filele dosarului — privind abandonul acestor în­datoriri. Ele explică însă de ce atunci cînd cazul - proble­mă al propriului copil este tradus în fața instanței pena­le, asemenea părinți își decli­nă orice răspundere și socot facultativă obligația înscrisă în articolul 484 Codul de pro­cedură penală, de a participa la judecarea minorului, dînd lămuriri și prezentînd propu­neri în privința măsurilor ce ar urma să fie luate. Ca și cum îndatoririle părintești ar PAVEL PERJU jurist Continuare în pag. a IV-a) Puncte de vedere Probleme ale copiilor-problemă o noua investiție: Extinderea centralei ter­mice a Uzi­nelor textile .Moldova" Așa după cum ne-a informat inginera Emi­lia Zahariuc, șefa servi­ciului energetic din ca­drul Uzinelor textile „Moldova“ Botoșani se prevede extinderea cen­tralei termice a uzinei pentru a deservi și alte întreprinderi din zona industrială a munici­piului, investiție ce va însuma circa 40 milioa­ne lei. In prezent s-au exe­cutat lucrări de îmbu­nătățire a gospodăriei de condens în scopul de a se folosi mai eficient energia termică. Tot­odată se lucrează la mă­rirea debitului stației de tratare chimică a a­­pei folosită în centrala termică. Pentru extinderea (Continuare în pag. IV) r DIN ȚARĂ • Aniversării unui sfert de veac de la naționalizarea prin­cipalelor mijloace de pro­ducție în țara noastră, crea­torii de la studioul ,, Alexan­dru Sahia“ îi consacră filmul documentar „Răspunderea sta­­pînilor“. Regizorul Alexandru Boiangiu își propune să transpună pe peliculă mărturiile unor participanți la importan­tul eveniment din istoria po­porului român. La Fabrica de mașini cas­nice „23 August“ din Satu Mare a fost realizat primul lot dintr-un nou produs. Este vorba de mașina de gătit elec­trică, cu 3 ochiuri,­­avînd putere de 1 200 W, 800 W și,­­ respectiv, 200 W), cuptor și grătar. Noul produs, construit pe modelul mașinilor de gătit cu gaze, va fi livrat pieței în cursul acestei luni, urm­înd ca pînă la sfîrșitul anului să fie realizate peste 4 000 de bucăți.­­ ..Industria universitară“ din Cluj se afirmă cu produ­se noi, de înaltă calitate. De curînd au fost asimilate în microproducția Facultății de chimie 6 sortimente de elec­trozi ioni - selectivi a tehnologie aparține omului căror de știință emerit Candin Liteanu, șeful catedrei de chimie ana­litică. Acești electrozi sunt niște senzori electrochimici indispensabili automatizării pro­ceselor de producție în in­dustriile chimică, farmaceutică, alimentară și minieră.

Next