Clopotul, ianuarie-martie 1973 (Anul 29, nr. 3640-3714)

1973-03-23 / nr. 3707

> V PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIX nr. 3707 I vineri 23 martie 1973 I 4 pagini 30 bani 1973 an hotăritor al cincinalului Pentru mecanizatori pri­măvara, în mod practic, a sosit. Dacă mîine s-ar putea lucra în cîmp, toți mecani­zatorii ar putea să răspundă prezent ? — Noi am terminat de re­vizuit și reparat întregul parc de tractoare și mașini agricole cu care vom lucra în actuala campanie — ne-a răspuns ing. Dan Cristescu, șeful serviciului reparații la Trustul S. M. A. Bo­toșani. Spre deosebire de anii trecuți, în general, reparațiile executate sunt de calitate mai bună, cu toate că au lipsit o serie de piese de schimb. In fie­care S.M.A., în raport cu posibilitățile existente, au fost recondiționate piesele necesare reparațiilor. Trac­toarele și mașinile agricole pot să înceapă oricînd lu­crul în cîmp, cu excepția u­­nor remedieri ce mai sînt de făcut în urma constată­rilor comisiilor de supra­­recepție. Nu a fost reglată pînă la această dată nici o mașină pentru semănat, din cauză că inginerii din co­operativele agricole, în ca­drul tehnologiei fiecărei culturi, n-au stabilit canti­tatea de semințe, adîncimea de lucru, distanța pe rînd și între rînduri, modul de er­­bicidare etc. Consider că din această cauză, atunci cînd în cîmp se va putea lu­cra se vor pierde cel puțin I. GAVRIL (Continuare în pag a IV-a) De cîteva zile a sosit primăvara Mecanizatorii sunt gata de start? Către șantierele boto­­șănene pornesc noi can­tități de materiale de construcție CU ADRESA... cu adresa. Drumuri, drumuri­ în timpul toamnei și iernii, odată cu transportul furajelor de pe cîmp, în paralel cu căile de acces exis­tente, dar neîntreținute, la cooperativele agricole din Cer­nești - Iurești, Brăești, Stîncești, Suharău, Sapoveni, Să­­veni, la fermele de stat Odaia Veche, Socrujeni etc. s-au creat o mulțime de drumuri paralele, care scot din folo­sință agricolă importante suprafețe de teren. Sosirea primăverii obligă toate conducerile unităților agricole să intervină hotărît pentru desființarea lor. — Care-i șoseaua spre Odaia Veche ? Uite-o, colo, la 100 m de drumurile acestea ! Desen de VASILE CRAITA MÎNDRA * J MIHAI JITARAȘU, secretarul comite­tului comunal de partid primarul Suharău, comunei La cooperativa agrico­lă din satul Oroftiana, rezultatele ce se obțin an de an nu se ridică la nivelul cerințelor. Cu toate măsurile de ferti­lizare a solului, produc­ția vegetală rămîne scăzută. Nici în zooteh­nie nu s-a ajuns la rea­lizări mai bune, în pre­zent, de exemplu, dato­rită unei boli încă ne­precizate, au murit nu­meroase oi. Pentru a-i stabili și acestei coope­rative un profil produc­tiv cît mai rentabil, bi­roul comitetului comu­nal de partid adresează Direcției agricole jude­țene invitația de a con­stitui un colectiv de specialiști care să stu­dieze și să soluționeze problemele ce se ridică în unitatea respectivă. Ni s-ar acorda astfel, un sprijin de specialitate foarte util, atît nouă, conducerii comunei, cît și cooperatorilor din sa­tul Oroftiana. Aș vrea să mai fac o propunere privind îm­bunătățirea viabilității drumului ce face legă­tura între satele Smîr­­dan și Oroftiana. Deși drumul e comunal, de acesta se folosesc mai mult unele unități jude­țene decit noi, în spe­ (Continuare in pag. III) In pag. a ll-a • CUM POPULARIZAȚI HOTĂRIRILE PLE­NAREI C.C. AL P.C.R. DIN 28 FEBRUARIE — 2 MARTIE 1973 ? • NORMELE ETICII ȘI ECHITĂȚII SOCIA­LISTE IN ACȚIUNE • CRONICA DE BOTO­ȘANI • COLȚUL PEDAGOGULUI • ARCA LUI NOE CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA D­ECRET pentru convocarea Marii Adunări Naționale în temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituție. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Se convoacă Marea Adunare Națională în a zecea sesiune a ce­lei de-a șasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineața. Președintele Consiliului de Stat NICOLAE CEAUȘESCU Uzina de utilaje și piese de schimb Botoșani. Strunga­rul Petru Ciornea, unul dintre cei mai apreciați munci­tori, in timpul lucrului Fotografia : T. APETREI Plenara Comitetului municipal de partid ieri seară, plenara Comitetului municipal de partid a analizat activitatea desfășurată pentru traducerea în a sarcinilor rezultate din programul de educație socialistă a comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii, adoptat de Ple­nara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971, precum și munca de creștere, selecționare și promovare a cadrelor. Au fost rezolvate, de asemenea, sarcini curente. A luat parte tovarășul Mihail Burlacu, secretar al Co­mitetului județean de partid. Aceleași norme guvernează și munca și viața Intelectualii, prin definiție, trebuie să reprezinte un model pentru cei în mijlocul cărora lucrează. Aceasta implică o dublă răspundere — una față de societate și alta față de ei înșiși — laturi care se între­pătrund, sunt inseparabile. Nu se poate spune îndeobște că un om este bun propagandist, bun educator la catedră, pri­ceput în cabinetul medical, dar în viața de toate zilele o dă pe alături. Pentru că, dacă o „dă pe alături“ în viața de toate zilele, ajunge să fie și profesional caracterizat de a­­ceeași trăsătură. Firesc, deoa­rece aceleași norme guvernea­ză și munca și viața fiecăruia. ...Ne aflăm la sediul co­mitetului de partid din comu­na Tudora și discutăm cu pro­fesoara Maria Cornea . — A fi fost sancționată cu vot de blam în adunarea ge­nerală a organizației de par­tid pentru absențe nemotivate la școală și o viață particula­ră dezorganizată. Cum se îm­pacă toate astea cu cele pre­date elevilor la­ școală despre etică și echitate ? — Recunosc că, concubina­jul cu V. Rudoiu e incompa­tibil cu funcția de profesoa­ră dar o să-i pun capăt căsă­­torindu-mă. Referitor la ab­sențe, am anunțat de fiecare dată școala, cînd am lipsit ! — Cum ați putut accepta ca viitorul dv. soț, fost medic, să stea fără să muncească din ianuarie a.c., cînd e atîta ne­voie de cadre sanitare ? — La mine n-a venit decît în 12 februarie. A mai fost pe la Botoșani pentru trans­fer, a mai trecut pe la Ripi­­ceni (n.n. unde era repartizat de Direcția sanitară județea­nă). De cînd a început să nin­gă nu s-a mai prezentat la Ripiceni. Iată așadar, o familie care începe să se clădească pe com­promisuri reciproce, în defa­voarea societății, în dauna spi­ritului moral, de echitate, ce animă colectivitățile în care au fost trimiși să lucreze. Dar să vedem mai în amă­nunt, cine este viitorul soț ? Viorel Budoiu, medic fără , examen de stat, după comite­rea unei infracțiuni și execu­tarea unei pedepse de 8 luni închisoare, a fost liberat con­diționat în decembrie 1972. A promis atunci că se va com­porta în așa fel încît să i se uite trecutul cît mai repede. I s-a oferit un post de asis­tent medical în comuna Ripi­ceni. N-a „rezistat" muncii decît 5 zile și a plecat în co­muna Tudora. A intrat ime­diat în relații de concubinaj cu M. Cornea, acceptînd să trăiască din salariul acesteia și consultațiile date la diferiți N. ROTARU (Continuare în pag. a IV-a) Anchetă socială COMUNICAT In ziua de 22 martie 1973 a avut loc ședința Consiliului de Stat, prezidată de rus Nicolae Ceaușescu, tovară­pre­ședintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut și adoptat Decretul privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile eco­nomice. În pagina a l­­-a MW WW WMWi DECRET PRIVIND STABILIREA NORMELOR UNITA­RE DE STRUCTURA PENTRU UNITĂȚILE ECONOMICE HOTARIREA CONSILIULUI DE MINIȘTRI: NORMELE SINTETICE PRIVIND GRADUL DE OCUPARE A TERENURILOR AGRICOLE ■^VVV^Sd^VVVVV^W^VV^^^VVVVWVVVVVVVWVVWV [UNK] Ședința biroului Comitetului județean de partid Botoșani Ieri dimineață, sub condu­cerea tovarășului Gheorghe Ghinea, prim - secretar al Co­mitetului județean de partid, a avut loc ședința biroului Comitetului județean de par­tid. La ședință, pe lângă mem­brii biroului, au luat parte membrii biroului Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste, ai comitetului exe­cutiv al Consiliului popular județean, directori și secretari de partid ai unor întreprin­deri industriale și de construc­ții, reprezentanți ai unor mi­nistere și centrale industriale, în prima parte a ședinței, biroul Comitetului județean de partid a analizat stadiul de realizare a investițiilor, asigu­rarea punerii în funcțiune mai devreme a obiectivelor pro­ductive, crearea condițiilor în­ceperii noilor lucrări. Au luat cuvîntul : Eugen Dăringă, directorul I. J. C. M. Tudor Patelli, director gene­ral al Trustului de construcții industriale Iași, Zăiceanu, directorul Constantin Fabricii de sticlă Dorohoi, Victor Piți­­goi, de la Centrala sticlei și ceramicii fine, Constantin Ciubotaru, directorul F.U.P.S., loan Constantinescu, de la Centrala materialelor electro­­izolante București, Constantin Purice, directorul C.I.F. Boto­șani, Iulian Strutinschi, direc­torul I.V.C.P.N.C., Simion Marcu, directorul O.C.P.A.A., Mihail Manu, de la Direcția dezvoltare - investiții a M.I.U., Liviu Mihailovici, directorul general al D.G.A.I.A.A., Teo­dor Brădățeanu, director la C.E.I.S. Suceava, Gheorghe Cozma, directorul I.P.V.L.F­. Botoșani, Emilian Popa, secre­tarul Comitetului orășenesc de partid Dorohoi. în încheiere a vorbit tova­rășul Gheorghe Ghinea, în partea a doua, biroul Co­mitetului județean de partid a analizat preocuparea orga­nelor și organizațiilor de par­tid, de masă și obștești, a in­stituțiilor de cultură pentru e­­ducarea materialist - științi­fică a maselor de oameni ai muncii. Au luat cuvîntul : Mihail Burlacu, Gheorghe Janca, loan Costaș, loan Papară, loan Dragomir, Con­stantin Iurea. Biroul județean a rezolvat apoi sarcini curente. ÎVVWV)n­VVVW,WVWVWVW%rWVVWVVVV,VV%r Constructorilor nu le lip­sește nimic pentru a preda cu 4 luni mai devreme, un important obiectiv de in­vestiție. Angajamentul poate fi onorat 2.Dezvoltarea Fabricii de confecții Dorohoi O macara­m­ura, un grup pentru sudură — toate în funcțiune și 41 de oameni care zoresc cu munca în diver­se puncte de lucru pe șantierul de dezvoltare a Fabricii de confecții Dorohoi — iată tabloul caracteristic în aceste zile la obiectivul de investiție amintit. Constructorul : Trustul de construcții industriale Iași (același ca la hala de forjă Botoșani­­). Depășind însă IOAN HARIGA (Continuare în pag. a IV-a) Pe șantierul de extindere a Fabricii de confecții Dorohoi SMAIWW . După ce, timp de mai bine de un secol, minele au „consumat“ pă­duri întregi pentru susținerea gale­riilor și a abatajelor, specialiștii au recurs la serviciile fierului, care s-a dovedit însă mult mai costisitor de­cît lemnul. Ca atare, cercetătorii, și-au continuat activitatea în acest domeniu, iar rezultatul muncii lor s-a concretizat astăzi într-un nou material de armare. Surprinzător, noul element este pilonul din... ma­terial plastic. Autorii acestei noi tehnologii de armare sunt inginerii Ion Matei și Constantin Rlbu, de la Centrul de cercetări și proiectări miniere Deva. Supuse experimen­tărilor care se efectuează de a­­proape un an în cadrul minelor de la Ocna de Fier, Rușchița și Zlatna, în condițiile abatajelor cu presiune mare, elementele fabricate din poliesteri și-au dovedit pe de­plin utilitatea în lucrările de sus­ținere. Stîlpii din material plastic se dovedesc superiori prin rezisten­ță sporită, prin siguranță, cît și prin economicitate întrucît pot să fie utilizați de mai multe ori. O Uzina pentru utilaj petrolier „1 Mai“ din Ploiești a furnizat e­­conomiei naționale primul set dintr-o nouă serie de sape cu role pentru forajul sondelor în terenuri dure și extracture. Probele practice au sta­bilit că durata de exploatare a a­­cestor noi tipodimensiuni de sape este de circa 2,7 ori mai mare de sapele obișnuite, obținîndu-se față eficientă, pe ansamblul sectoarelor de a foraj, de circa 35 000 000 lei anual. Iü Țăranii cooperatori din județul Alba vor efectua anul acesta în a­­cord global toate lucrările nece­sare culturilor de porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, legume, plante teh­nice și de nutreț. S-a extins, de a­­semenea, această formă de retribu­ție și în fermele zootehnice și pomi­­viticole. Uniunea județeană a lor agricole de producție, cooperative­Comite­tul de cultură și educație socia­listă și consiliile intercooperatiste au organizat variate acțiuni în scopul popularizării Hotărîrii recentei plenare a C.C. al P.C.R. cu privire la organizarea și retribuirea mun­cii în acord global. Activiști de partid și cadre teh­nice de specialitate au făcut ex­puneri în fața cooperatorilor din mai multe sate, urmate de demon­strații practice pe bază de calcule privind avantajele aplicării corecte a acordului global.

Next