Clopotul, ianuarie-aprilie 1974 (Anul 30, nr. 4037-4137)

1974-04-16 / nr. 4125

* BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARA! ,M. EMINESCU' IAȘI PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XLI nr. 4125 | mărți 16 aprilie 1974 | 4 pagini — 30 bani Maximă exigență și responsabilitate pentru calitatea produselor! In cursul lunii ce a trecut, activitatea de control tehnic de calitate a fost orientată în direcția întăririi exigenței controlului pe fluxul de fa­bricație și respectării stricte a prevederilor legislației cali­tății. Realizarea — în cea mai mare parte — a măsurilor din programul de îmbunătăți­re a calității în fiecare anita­la întreprinderea textilă „Moldova“. Desigur, un motiv de supă­rare pentru textiliști , supă­rarea pentru calitatea slabă a unor produse livrate benefi­ciarilor interni, deci pentru propria activitate și nu alt­cumva. La întreprinderea de con­fecții Botoșani încă nu se a­­sigură un control riguros la Ce ne spune „Buletinul calității“ 1 te economică a condus la creșterea ponderii produselor de calitate superioară (con­fecții, țesături, produse din lemn, alte bunuri de consum), la îmbunătățirea lor funcționali și de parametri­durabi­litate (mașini agricole, venti­latoare, pompe etc.), la mo­dernizarea unor tehnologii de fabricație. Cu toate acestea, s-au în­registrat, de la începutul anu­lui, 62 refuzuri pentru calita­tea slabă a unor produse, în valoare de 4 milioane lei. Peste jumătate din acest vo­lum de refuzuri este localizat materia primă primită. Așa se explică înregistrarea 8 000 bucăți confecții declasa­n­te, care au creat un gol de peste 200 mii lei în mijloacele circulante ale întreprinderii. Turnătoria de la I.U.P.S. continuă să dețină „recor­dul“ în volumul rebuturilor: 16 la sută din totalul fontei turnate a fost trecută­­ din nou la retopire. Și noul ate-Dumitru MARIN inspector șef al Inspectoratu­lui județean pentru controlul calității produselor (Continuare în pag. a IV-a) ÎMBUNĂTĂȚIREA SISTEMULUI VXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX INFORMATIONAL .xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx In vederea îmbunătățirii sistemului informațional și sprijinirii întreprinderi­lor și celorlalte organizații economice în activitatea de urmărire operativă a indi­catorilor financiari, în baza indicațiilor conducerii partidului și statului, Minis­terul Finanțelor, cu consultarea ministe­relor, băncilor, altor organe centrale și specialiștilor din diferite unități econo­mice, a elaborat „Indicațiile cu privire la îmbunătățirea sistemului informațional pentru urmărirea operativă a indicatori­lor financiari". Măsurile stabilite servesc, în primul rînd, organelor colective de conducere ale unităților la cunoașterea operativă a înfăptuirii indicatorilor financiari în vederea asigurării îndeplinirii exemplare a sarcinilor de plan, îmbunătățirea sis­temului informațional se asi­gură prin urmărirea operativă în cursul lunii,, a principalilor­­ indicatori econo­(Continuare în pag. a IV-a) CAMPANIA AGRICOLĂ S­UB SEMNUL RĂSPUNDERII PENTRU RECOLTĂ Exemplul bun­ elor acumulări de apă Merești — Albești: 3 000 m.c. de apă s-au reținut prin stăvilirea pîrîiașului Merești, care se alimentează din niște izvoare puternice. Pînă acum apa se vărsa în Jijia, fără o anume utilizare. Din această primăvară, după amenajarea stăvilarelor, pîrîiașul a înce­put să devină sursa de ali­mentare cu apă a celor două hectare de legume. Debitul ei, cel puțin în prezent, este con­stant. Se udă întîi borceagul, după recoltarea căruia se va face udarea de aprovizionare și irigarea culturii de varză de toamnă, care va ocupa ace­eași suprafață. O baltă aproape neluată în seamă : „Temnic“. Localnicii îi spun „Iezuț“. A fost amena­jată în urmă cu două săptă­­mîni. Are o capacitate de 700 m.c. de apă. Acumularea de la Temnic va fi folosită în iri­garea a 2 ha cu legume. Costigeni: Săptămîna trecu­tă s-a terminat de colmatatul iazului de la Costigeni, în pe­rimetrul brigăzii a treia Al­bești. Apa ce se va acumula aici va fi folosită pentru adă­patul vitelor. Todireni. Pîrîul de la Va­lea Gardului, care se direct în Jijia, a fost dirijat de către oamenii noștri — ne informează tovarășul Dimitrie Iftimiciuc, președintele coope­rativei agricole de producție — tot intr-acolo, dar pe o altă cale, prin „Gura Seacă“. Pen­tru umplerea „Gurii...“ a fost folosită și o motopompă care a pompat apă timp de o săp­­tămînă. Această nouă sursă de apă, care se întinde de la Podul Jijia pînă la calea fe­rată, pe o distanță de aproxi­mativ 2 km, a fost folosită la irigatul cartofilor (3 ha), iar acum, în continuare, la iriga­tul lucernei. Octav TEMNEANU Se irigă culturile de lucernă la cooperativa agricolă de producție din Zlătunoaia Muncă perseverentă pentru atingerea pa­rametrilor proiectați la hala de forță a întreprinderii mecanice pentru agricultu­ră și industrie alimentară din Botoșani Fotografia : Traian APETREI Ü|WWI Pe drumurile primăverii . Fiecare zi-lumină e zi de lucru pentru locuitorii sate­lor noastre, ne spunea Dumi­tru Burduja, primarul comu­nei Unțeni. Pînă să-l întîlnim ne-a tre­buit cam mult timp. Pe acasă n-a fost și, am aflat, nici nu trece cit­n­ ziua de lungă. Pe la sediul primăriei a trecut prin zori, apoi a plecat prin comună, iar mai tirziu pe cimp, acolo unde se hotărăște soarta recoltei. Intr-un tirziu l-am găsit totuși discutind cu cițiva gospodari despre sarci­nile curente. Făcînd bilanțul lucrărilor executate in această primăvară, primarul iși­ amin­­tește : —. Intr-o zi, m-am pomenit că vin la mine brigadierii Ha­­ralambie Huțu din Burlești, Constantin Ilincan din Un­țeni, Teodor Deziniuc din Mă­­năstireni și Petru Hr­enciuc din Soroceni. „Ce vreți“, le-am zis. „Să ne sfătuim ce putem face cu pămintul ros de ape“ a zis unul. — „Ei și la ce v-ați gîndit le-am răspuns eu. — „Păi să vedeți- Noi am zis să-l consolidăm plantind pe el niște puieți“. — „Atunci să plantăm“, i-am îndemnat. REPORTAJ ... Brigadierii au plecat a­­poi prin sat, pe la cetățeni, i-au îndemnat să treacă la ac­țiune. Ascultîndu-le sfatul, mai mulți gospodari au procu­rat, pe plan local, materialul necesar. In citeva zile au fost plantați peste 65 000 de puieți, l-am văzut recent îmbobo­cind, și Brigadierul Victor Aiftiică Dumitru Chiribuță, pre­ședintele cooperativei agrico­le din Unțeni, au propus să se planteze și pomi fructiferi. Cei doi inițiatori au primit de la cetățenii din comună aproape 2 000 de puieți de pomi fruc­tiferi pe care i-au plantat prin curțile instituțiilor. Inițiativa vîrstnicilor a fost preluată și de cei mai tineri locuitori din Unțeni, de pionierii și tinerii conduși de Mircea Uscatu și Dafina Tofan, secretarul co­mitetului comunal U.T.C. Și ei au plantat încă 485 de pomi fructiferi. Pe altă parte au acționat și deputații. Amenajarea unui parc, străjuit de plopi plantați de curînd, modernizarea a 3,7 km de drumuri, construirea a încă trei fîntîni, aparține to­varășilor Petru Listaru, Florea Tănase, Florea Pătrăuceanu, Olga Apopi, Vasile Anghel, Gheorghe Petru și Dumitru Ancuța. La rîndul lor, Vasile­­ Alucu­­lesei, brigadier la ferma zoo­tehnică și Dumitru Bișcă, pre­ședintele cooperativei agrico- Traian TOMA (Continuare in pag. a Ill-a) rvwwwwwwwvwvwwvww. In pagina all-a ■ Cincinalul îna­inte de termen ■ Cronică de Bo­toșani ■ „Școala boto­­șăneană XXX“ ■ Cronică muzica­lă ■ Pe ecranele ju­dețului ■ Arca lui Noe WW/WWV WVWWWWiS în pagina a lll-a FOTBAL ÎN DIVIZIA C ■ Rezultate tehnice ■ Clasament ■ Etapa viitoare ■ Rezultate în campionatul județean Ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. In ziua de 15 aprilie 1974 a avut loc ședința Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovară­șul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român. Comitetul Executiv a luat în discuție și a aprobat pro­iectul statutului disciplinar al lucrătorilor din unități­le sistemului energetic na­țional, care are ca scop în­tărirea ordinii, disciplinei și răspunderii în îndeplinirea sarcinilor de către persona­lul de exploatare, întreți­nere și reparații în vederea creșterii siguranței în func­ționarea sistemului energe­tic național. Comitetul E­­xecutiv a stabilit să se a­­ducă unele îmbunătățiri proiectului de statut și să fie supus spre aprobare Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România. In aplicarea legii cu pri­vire la regimul prețurilor și tarifelor. Comitetul Execu­tiv a aprobat propunerile guvernului privind limite­le maxime de prețuri și ta­rife pentru grupele și sub­grupele de produse și servi­cii din nomenclatura minis­terelor, celorlalte organe centrale executive și ale comitetelor ale consiliilor populare județene și al municipiului București, sta­bilind, totodată, să se ia toa­te măsurile pentru ca legea să fie respectată cu stric­tețe de către toate ministe­rele și unitățile economice. In cadrul ședinței, Comi­tetul Executiv a stabilit ca Ministerul Finanțelor, Banca Națională, toate băncile și organele financiare să ac­ționeze cu fermitate pentru aplicarea finanțelor, întocmai a legii pentru a se e­­vita imobilizarea mijloace­lor circulante, pentru îmbu­nătățirea generală a activi­tății economico - financiare a tuturor unităților econo­mice. Ministerele, împreu­nă cu organele bancare sunt datoare să analizeze cu o­­perativitate și spirit de exi­gență situația fiecărei în­treprinderi ale cărei rezul­tate financiare sunt nesatis­făcătoare, să cerceteze cau­zele reale ale acestei situa­ții și să stabilească măsu­rile concrete ce se impun pentru îmbunătățirea acti­vității economice a unități­lor respective. Comitetul Executiv a re­zolvat, de asemenea, unele probleme ale activității cu­rente. IN ATENȚIA OAMENI­LOR MUNCII DIN A­­GRICULTURA După o vreme călduroa­să, care menținea de cî­­teva zile mercurul termo­metrelor în preajma va­lorilor cerute de însămîn­­țarea porumbului, tempe­ratura a scăzut brusc. Dacă vineri la ora 7 în Botoșani, la adîncimea de 10 cm, erau peste 8 gra­de, duminică și luni tem­peraturile au scăzut la 2 ° C și respectiv 4 ° C. Intrucît meteorologii presupun că încă cîteva zile va dura migrarea ae­rului rece înspre zonele noastre, sunt recomandate de organele agricole mă­suri speciale pentru a pre­veni pierderile în răsad­nițe, solarii, în livezi și peste tot acolo unde aces­tea sunt posibile datorită înghețului ori temperatu­rilor scăzute. uruit * Mai repede în folosință, N­OILE SISTEME DE IRIGA­T ■ La Movileni — Havîrna ■ La Joldești — Tudora In ce stadiu de execu­ție se află ? Solicităm răs­puns, la această întrebare, to­varășului Constantin Purice, directorul Oficiului de îmbu­nătățiri funciare Botoșani­ — Sistemul de la Movileni — Havîrna, ni se spune, este practic terminat, o parte din proba generală fiind și făcu­tă. Un fapt pozitiv, el are ter­men de predare sfîrșitul lunii iunie a.c. — Da, e un lucru bun.. . — Nu chiar atît de bun , beneficiarii — cooperativele agricole din Hudești și Con­­cești — nu au procurat încă instalațiile cu care participă, aripile de ploaie, agregatele de pompare. Noi le-am comu­nicat acest lucru din timp, dar ei au tergiversat. — E adevărat — ne spune ing. Vasile Moisuc, de la Di­recția agricolă județeană. Vă­­zînd că ei nu iau măsuri, le-am comunicat în scris, sub luare de semnătură, să procu­re instalațiile de care au ne­voie. Dacă se grăbeau, în pri­mele luni din acest an puteam procura o bună parte din ceea ce au nevoie chiar din muni­cipiul Botoșani, într-o situa­ție aproximativ asemănătoa­re — a continuat tovarășul Moisuc — se află și cei din Vorona și Tudora. La Joldești — Tudora, mai sunt de executat legăturile an­tenelor la conducta principa­lă, apoi mai e ceva de montat la stația de pompare. Numai Tiberiu BRAESCU (Continuare în pag. a IV-a) Conferirea „Ordinului Muncii“ clasa I unor unități agricole din județul nostru Prin Decret prezidențial a fost conferit „Ordinul Muncii" clasa I unui mare număr de cooperative agrico­le de producție, întreprinderi agricole de stat și asociații intercooperatiste din întreaga țară, pentru contribuția a­­dusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de dezvoltare a agriculturii socialiste, pentru obținerea în anul 1973 a unor recolte mari la hectar de porumb, sfeclă de zahăr, floarea - soarelui, struguri, legume și alte cul­turi. De asemenea, aceeași înaltă distincție a fost confe­rită unităților agricole socialiste care în anul trecut au realizat cele mai mari producții de lapte, carne, ouă, lână sau sporuri însemnate în ingrășarea animalelor. Din județul Botoșani au fost distinse cooperativa a­­gricolă de producție „Bucecea" din comuna Bucecea, care a obținut 3­822 litri lapte pe cap de vacă furajată ; asocia­ția intercooperatistă de creștere și îngrășare a taurinelor „Vîrfu Cîmpului" din comuna Vîrfu Cîmpului, care a ob­ținut 963 gr­spor pe zi cu 5,7 unități nutritive consum specific. Pregătirea terenului și însămînțatul porumbului au in­trat în actualitate. La cooperativa agricolă de producție din Cucorăni mecanizatorii a­u intensificat în ultimele zi­le ritmul de lucru Sulița Pregătirea terenului pentru porumb In cele două cooperative a­­gricole de producție din co­muna Sulița semănatul cultu­rilor de primăvară este mult avansat în comparație cu cei­lalți ani. Singura cultură care a mai rămas și se seamănă zilele a­­cestea este porumbul. Pentru ca lucrarea să se încheie, în ambele cooperative agricole, în cel mult 8 zile, așa după cum ne spunea Constantin Ba­ciu, secretarul comitetului co­munal de partid, primarul co­munei Sulița, au fost luate toate măsurile necesare: au fost executate lucrări de pre­gătire a terenului pe 700 ha din cele 841 ha planificate, iar la Blîndești, pe 750 ha din 847 ha. Deci, practic, pregăti­rea terenului e ca și încheiată. Cele două aspersoare exis­tente au fost utilizate la Su­lița la irigarea lucernei și sfe­clei de zahăr de pe aproape 50 ha. Despre însemnătatea folosirii sistemelor de irigat tovarășul Baciu ne-a vorbit cu foarte mult patos. Anul trecut, de exemplu, de pe 5 ha legume irigate au obținut un venit total de peste 300.000 lei. A obține venituri de 60.000 lei la ha este, intr-adevăr, ceva. Titi SLOBOZEANU F­iecare specialist, un cadru de concepție Județul nostru are o inte­lectualitate tehnică în care sînt înrolați aproximativ 2 300 de specialiști și care, alături de toți oamenii mun­cii, își aduc contribuția la dezvoltarea economică și so­cială a județului. Realizările obținute pînă acum se dato­­resc și muncii creatoare a cadrelor tehnice. I.M.A.I.A. Botoșani a Astfel, dat indici superiori de reali­folo­sire a mașinilor, prin încăr­carea judicioasă a acestora, prin asigurarea comenzilor și prin calificarea corespunză­toare a forței de muncă. Tre­cerea profilului unității de la reparații de tractoare la­­ fa­bricarea de utilaje și piese de schimb pentru agricultură a permis obținerea de mari sporuri de producție pe ace­leași suprafețe construite. Creșterea producției s-a da­torat în mare măsură și reamplasării utilajelor, îm­bunătățirii gradului de echi­pare cu SD.V.-uri la strungărie în principal, secția ast­fel că la I.M.A.I.A. valoarea produselor obținute dintr-o tonă de metal este de trei ori mai mare față de întreprin­derea județeană de industrie locală. Importante succese au do-Sublinieri pe marginea Conferin­ței județene a inginerilor și tehnicienilor bîndit și cadrele tehnice de la întreprinderea de confecții Botoșani care a produs noi sortimente de îmbrăcăminte, de la întreprinderea textilă unde s-a trecut la fabricarea de fire din poliester pentru țesături. Spiritul novator la Întreprinderea textilă s-a con­cretizat în anul 1973 printr-un număr de 20 de propuneri de inovații, din care s-au a­­plicat 4, cu o economie post­­calculată de 80.000 de lei. „Pentru viitor, există largi posibilități de sprijinire și promovare a noului în pro­ducție", afirma inginera Sil­via Gafițescu în recenta con­ferință. „Un plan tematic de inovații privind economisirea de energie electrică, meto­dele de creștere a producției la atelierul de vopsit în fir etc. poate fi consultat în pre­zent de marea masă a lu­crătorilor, în fiecare secție, precum și la gazeta inovato­rului. Apoi, pentru sporirea producției pe aceleași supra­fețe, secția de finisaj își va completa profilul în perioada 1975 — 1976, prin prelucra­rea anuală a 8 milioane m.p. Ing. Elena ȘTEFAN (Continuare în pag. a lll-a) Un succes al zootehniștilor Intre rezultatele pe care oamenii muncii din agricultu­ra județului le consacră ma­rilor evenimente din anul a­­cesta se află și realizarea îna­inte de termen a­ unor indica­tori ai cincinalului. De pildă, sarcinile prevăzute pentru a­­nul 1975 au fost realizate incă de pe acum la efectivele de păsări și de scroafe matcă. La efectivele de păsări matcă, planul a fost depășit cu peste 24 000 găini, ceea ce creează condiții ca în cursul acestui an să se îndeplinească și pla­nul cincinal la ouă. (Continuare in pag a IV-a) La Saiano - Șușenskoe, pe Enisei, se construiește una dintre cele mai mari centrale electrice din Uniu­nea Sovietică. Ea va fi ro­dul unor concepții vești noi și va folosi ingine­ulti­mele realizări ale științei și tehnicii construcțiilor de acest gen din U.R.S.S. Despre acest viitor pilon de bază al energeticii so­vieticii ne-a vorbit Aleksei Krilov, prim - secretar al Comitetului regional Hakas al P.C.U.S., menționînd că „Hidrocentrala Saian, cu o putere de 6 400 000 kW, vă fi o stea de primă mărime în salba de lumină a Uniu­nii Sovietice, o adevărată inimă energetică a unui în­treg complex industrial. De pe malurile fluviului, ener­gia va cobori, prin linii de înaltă tensiune, spre Kuz­bass, la noile uzine electro­tehnice, va da viață Combi­natului de aluminiu ce va fi construit la Oznacennoe, va pune în mișcare liniile tehnologice ale întreprinde­rilor industriale de la Aba­kan și Cernogorsk. Intr-un (Continuare în pag. a IV-a) PE GLOB U.R.S.S.: O nouă „stea“ pe harta energetică

Next