Clopotul, ianuarie-aprilie 1974 (Anul 30, nr. 4037-4137)

1974-04-18 / nr. 4127

[ot­m : -|l; -^.11’aMM******"'** " O PROLETARI DIN TOATE ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XLI nr. 4127 | joi 18 aprilie 1974 4 pagini — 30 bani CAMPANIA AGRICOLĂ pe suprafețe cu­ mai mari­ I­RIGAȚII Din 137 unități agricole, răspunsuri la 3 întrebări: 1. -CE SUPRAFAȚĂ AȚI IRIGAT PINA ACUM? 2. - CIT VEȚI IRIGA ÎN CONTINUARE ? 3. - CE INIȚIATIVĂ S-A REMARCAT ÎN MOD DEOSEBIT ? La aceste întrebări răs­pund astăzi: Ion Gireadă, pre­ședintele C.A.P. Arborea, Gheorghe Bulat, secretarul comitetului comunal de par­tid Românești și Gheorghe Botezatu, președintele C.A.P. Fodeni. , ARBOREA 1. — 13 hectare 2. — 30 hectare 3. — Prin muncă patriotică și eforturile membrilor coo­peratori, două pîraie mici au fost zăgăzuite la Stînca și Ar­borea. Cu apă rezultată din aceste mici acumulări vom iriga, începînd chiar de azi, 5 pînă la 10 hectare lucernă și porumb. ROMÂNEȘTI 1. — 380 hectare 2. — 450 hectare 3. — Organizațiile de tine­ret și pionieri din comună și-au mobilizat membrii la acțiuni de udare a culturilor, a altor suprafețe. 4 600 și-au primit găleata de pomi apă din mîinile elevilor. 20 de hectare de pășune pot fi con­siderate ca fiind irigate cu sprijinul masiv al elevilor și tinerilor. Demn de reținut e și faptul că circa 20 ha de grădini din gospodăriile pro­prii și le irigă cetățenii din fîntîni. PODENI 1. — Nimic. 2. — 35 ha grîu, 5 ha sfe­clă de zahăr, 20 ha pășune. 3. — Membrii cooperatori desfășoară intens acțiunea de îndiguire a unui pîrîiaș în locul numit „După linie“. A­­cumularea va avea în final circa 6 000 m.c. apă. De ase­­menea, mlaștina din „Grădinarul“ este acum locul a­­menajată pentru ca cei circa 3 000 m.c. apă, prin canale să ajungă la 20 hectare cu grîu. NIMIC PE TOATĂ LINIA Exemplele conving, de­monstrează: Totuși, după cum ne spunea tovarășul Pavel Frunză, președintele C.A.P. Dumeni, în respectiva coope­rativă nu există nici de irigații amenajat și sistem nici nu s-a întreprins vreo ac­țiune în acest sens ; la Dris­­lea (Trușești) doar două hec­tare grădină pot primi apa folosind un sistem mai vechi (apa adusă pentru sectorul zootehnic), iar la Buhăceni, prin canalele făcute anterior, 4 hectare grădină vor primi apă din Jijia. Destul de pu­țin. Anchetă realizată de­­ Mihai ROMAN Solidaritatea De cîțiva ani, anotim­purile parcă și-au ieșit din matcă și o iau raz­na• In ianuarie, soarele a strălucit primăvăra­­tic, în aprilie, ninge ca în toiul iernii. Peste flo­rile caisului și ale cire­șului, in locul ploii cal­de așteptată îndelung, a venit într-o noapte zăpada. Dimineața totul era ca o spumă, ireal de frumos. O frumuse­țe mîhnitoare, căci so­sise la nevreme. Toate sînt bune dar la timpul lor — ne în­vață înțelepciunea popu­lară. Cînd norii sterpi colindă zările fără să slobozească ploaia nu este bine; începe să ne îngrijoreze. S-ar putea să ploaie azi sau miine și să potolească setea brazdelor. Dar previziu­nea, simțul gospodăresc ne îndeamnă să nu ne lăsăm duși de jocul na­turii. In fond, este vor­ba de pline a țării și a­­ceasta devine o chestiu­ne care urcă de la in­teresul individual la cel național. De aceea, cooperatorul și munci­torul, țăranul și orășa­­nul, elevul și studentul, cercetătorul științific și funcționarul își unesc acum energiile în „bătă- Marin AIFTINCA (Continuare în pag. a IlI-a) ua­sss«­ Apele Sitnei au fost obligate să ude culturile agricole Fotografia . T. ARDELEANU l să invităm la o dezbatere cu tema s Șl EDUCAȚIA TINERETULUI Vrem să discutăm, nu în general, ci foarte concret cîte­va probleme pe care le ridică educarea tineretului încă din primii ani ai vieții. Tocmai de aceea am invitat la aceas­tă masă rotundă oameni mai în vîrstă — dar tineri prin ceea ce fac. Am invitat cadre didactice care sînt zilnic în mijlocul tinerilor. Am invitat activiști de tineret. Noi cre­dem că discuția de astăzi — rămînînd deschisă — nu tre­buie să alunece în generali­tăți ci să vizeze fenomene, probleme, propuneri și suges­tii, orientate cu precădere spre educarea tineretului prin muncă și pentru muncă, sar­cină de mare însemnătate a societății, a noastră a tuturor. Să nu fim moralizatori. Aveți cuvîntul : ELENA OLTEANU, preșe­dinta Comitetului județean al femeilor : — Cred că despre tineri tre­buie gîndit mai profund și mai cu grijă. Să recunoaștem că avem un tineret bun, har­nic, cinstit. Marea lui majo­ritate se situează pe locuri de frunte în muncă, în acțiunile obștești și culturale. BĂIATUL uralii ? SEVERIN ZOFOTA, secre­tar al comitetului executiv al Consiliului popular municipal Botoșani , — împărtășesc ideea că ti­nerii sînt mai bine crescuți ca altădată. Sînt mai maturi, mai muncitori. Totuși, din vina unor factori — mulți și di­verși — întîlnim tineri (și minori) care încalcă repetat normele de conduită morală. Exemple ? Cînd le dai, par să fie schematice. Ce spuneți, to­varășe căpitan ? VASILE FLOREA, de la In­spectoratul județean de inter­ne : — Lucrez cu copiii de mulți ani și am întîlnit fel de fel de cazuri. Unii, fug des de la căminele de copii, de pildă, copilul Marcu din Dorohoi. Alții, lăsați fără supraveghe­re, fug de la școală, bat stră­zile sau se apucă de furat. Mi-amintesc de un caz cu to­tul ieșit din comun, cel al e­­levului Chitaru Dan din Boto­șani care a atras de partea lui 3-4 copii. Fugeau de acasă, jucau cărți, dormeau în clo­potnița unei biserici. Straniu e faptul că, deși acești copii Gheorghe JANCA Dumitru IVAN (Continuare în pag. a III-a) • La Broscăuți, cum nota­m zilele trecute, 16 tineri să­teni lucrează cu multă ambiție în zootehnie. • La I.U.P.S., din mîna tinerilor, a ieșit primul război de țesut, fabricat pe meleagurile Botoșanilor. • Cea mai bună clasă de la Liceul nr. 1 Dorohoi, anul IV B, cu media 8,74 se clasea­ză pe locul 9 pe țară. • Avem în județ 3 cutezători. Pionieri de frunte. Și așa mai departe. Pe valea Siretului, la Tudora a fost repus in funcțiune sistemul de cu ani în urmă, în perimetrul comunei Tu­dora, pe malul Siretului au fost amenajate 220 ha pentru irigat, teren care în prezent se află în posesia agricole de cooperativei producție. Specialiștii de la C.I.F. Botoșani examinînd sta­rea lui, au ajuns la con­cluzia că poate fi repus în funcțiune, în acest scop a fost refăcută sta­ția de pompare, s-au desfundat canalele, s-au executat alte amena­jări, în cursul zilei de ieri, după cum ne-a anunțat tovarășul ing. Constan­tin Purice, directorul Oficiului de îmbunătă­țiri funciare Botoșani, s-au făcut probele de lucru. Urmează ca în­­tr-un interval de 20 de zile pe întreaga supra­față amenajată să se a­­plice udări. EVOLUTIA TEMPERATURII 1 ÎN SOL Ieri, la ora 7, tempe­ratura solului la 5 și, respectiv, 10 cm înre­gistra următoarele va­lori : Botoșani 4 și res­pectiv 5 grade ; Avră­­meni 7 grade la 5 cm ; Dorohoi 5 și respectiv 5 grade; Răuseni 6 și respectiv 5 grade. COMBATEREA EFECTELOR SECETE­ IN VII Primăvara această secetoa­să a determinat luarea unor măsuri deosebite și în vii. Vă rugăm — ne-am adresat tova­rășului Petru POPOVICI, ingi­ner șef la întreprinderea viei și vinului — să vă referiți la cîteva dintre acestea, la cele mai importante, informîn­­du-ne totodată de modul cum sînt aplicate în practică. — Umiditatea scăzută solului — rezerva de apă, la a adîncimea de pînă la un me­tru, înregistrează un deficit de 70-80 la sută — a impus adaptarea unor măsuri deo­sebite, adecvate condițiilor de secetă din această primăvară. Măsurile la care mă refer­au la bază recomandările :Cen­tralei viei și vinului, Stațiu­nii centrale de cercetări viti­cole Valea Călugărească și ale Oficiului Național al Vi­nurilor. Acestea constau în : • Urgentarea lucrărilor de cercuitul (legatul) viei, de Convorbire realizată, de Octav TEMNEANU (Continuare în pag­a IIIa) KKHHHKKKHHHKHHK<HKHHKKKHKH><H>O-O-O-O-OO Plecarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia Miercuri dimineața, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, a plecat spre capitala R. P. Polone, pentru a lua parte la Consfă­tuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor parti­cipante la Tratatul de la Var­șovia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este însoțit de tovarășii Ma­nea Mănescu, membru al Co­mitetului Executiv al C. C. al P.C.R., prim - ministru al guvernului, Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. și George Macovescu, ministrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tova­rășii Elena Ceaușescu, tova­rășii Emil Bodnaraș, Maxim Berghianu, Gheorghe Lina Ciobanu, Florian Cioară, Dănă­lache, Constantin Drăgan, E­­mil Drăgănescu, Janos Faze­kas, Petre Lupu, Ion Gheor­ghe Maurer, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Dumi­tru Popescu, Gheorghe Ră­­dulescu, Leonte Răutu, Gheor­ghe Stoica, Ilie Verdeț, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniță, Ion Pățan, precum și membrii ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, con­ducători ai instituțiilor cen­trale și organizațiilor obștești, generali. Au fost de față Y­ladyslaw Y Wojtasik, ambasadorul R. P. Polone la București, și mem­bri ai ambasadei. ☆ Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președinte­le Republicii Socialiste Româ­nia, a sosit, miercuri la amia­ză, la Varșovia. Pe aeroportul Okendie, to­varășul Nicolae Ceaușescu și persoanele oficiale care îl în­soțesc au fost salutați de to­varășii Edward Gierek, prim­­secretar al C.C. al P.M.U.P., Henryk Jablonski, președin­tele Consiliului de Stat al R.P. Polone, Piotr Jarosze­­wicz, președintele Consiliului de Miniștri, Stanislaw Gucwa, mareșalul Seimului, de alți conducători de partid și de stat polonezi. Pe aeroport se aflau amba­sadorul Republicii Socialiste România la Varșovia, Aurel Duca, membri ai ambasadei. Tovarășului Nicolae Ceaușescu i-au fost înmînate buchete de flori. A \\\\\\\\\\\v\\\\\\\\\\v\\\\\\\\\v\\v\\v\\v\\v\v\\\\v^ Mențin avansul creat Lucrătorii Cooperativei meș­teșugărești „Muncitorul“ din Săveni au încheiat primul tri­mestru al acestui an cu o de­pășire a planului de produc­ție marfă în valoare de 144.000 lei. Avansul creat la finele lui martie este menținut și în lu­na care precede ziua de 1 Mai. Unele secții meșteșugărești (prelucrare lemn, croitorie și cizmărie) se prezintă, la zi, cu realizări ale planului în pro­cent de 142, 155 și 122 la sută. Cele mai bune rezultate în producție le obțin formațiile de lucru conduse de Ioan Co­­rd­ea (tîmplărie), Ițic Coțuș­­teanu (croitorie) și Mihai To­­pală (cizmărie). Faimă în țară și peste hotare Printre colectivele de mun­că apreciate în industria loca­lă a județului nostru sînt și cele ale secțiilor de covoare din Darabani. Muncitoarele a­­cestor secții și-au cîștigat un binemeritat prestigiu, atît pe piața internă, cît și pe cea externă, datorită covoarelor de calitate pe care le produc în ateliere. Faima în țară și peste hotare muncitoarele și-au creat-o și datorită livră­rii înainte de termen a covoa­relor. După prima decadă a lunii aprilie a.c., țesătoarele de covoare din Darabani au livrat la export 90 m.p. de co­voare românești. Lucrînd în același ritm, muncitoarele de la cele două secții din Dara­bani ale Fabricii mixte de in­dustrie locală din Dorohoi vor da peste plan, în luna aceas­ta, 50 m.p. covoare. Satul nostru ca o floare In comuna Tudora se află în plină desfășurare acțiunea edilitar - gospodărească inti­tulată „Satul nostru ca o floa­ Patru harnici constructori care înalță cel de-al doilea bloc turn din municipiu : macaragiul Vasile Frunză, maistrul Gheorghe Spătăreanu și șeful de echipă Dumitru Florea, zidarul Ioan Amariei *t in întîmpinarea zilei de ze“. Comisia de urmărire a în­trecerii patriotice dintre cir­cumscripțiile­­ electorale apre­ciază că valoarea lucrărilor e­­fectuate de către cetățeni se ridică, la jumătatea lunii a­­prilie a.c., la peste 600.000 lei. Pe primele locuri în întrecere se află cetățenii din circum­scripțiile electorale nr. 14, 27, 28, 29 și 30. (De la corespon­denții noștri voluntari Franț Iamșec, Constantin Barbaca­­ru și Mihai Sămian). în secția de covoare de la Darabani Fotografia :Ioan Grosuleac In aprilie­ cu gîndul la decembrie! ! Nu știe strigă, ce face dreapta ! Cerința esențială: utilajele * să sosească timp util Hala de forță a I.M.A.I.A. Botoșani, după aproape trei luni de probe tehnologice, produce doar cu puțin mai mult de jumătate din capaci­tatea proiectată. De ce ? Iată ce ne spune tovarășul ing. Ioan Mihalache, șef de ate­lier la hala de forjă : •— Cu toate că activitatea de producție a forjorilor este bună pînă în prezent — pla­nul la piese forjate, pe pri­mul trimestru al acestui an, a fost depășit cu aproximativ 37,5 la sută — totuși, nu ne putem declara mulțumiți, în­­trucît mai există o serie de neajunsuri. Astfel, sala de tratamente, deși este complet cu mașinile și dotată lajele necesare, nu poate nu­­fi pusă în funcțiune din cauza lipsei de săruri. Mai lipsesc încă o serie de utilaje extrem­­ de importante. Este vorba de un ciocan de 3 tone pe care, după contract, îl vom avea abia în trimestrul putea IV a.c. și două prese — una de 250 tone și una de 100 tone — care vor fi livrate în acest trimestru. De asemenea, în­­tîmpinăm dificultăți cu unii furnizori care ne pun la dis­poziție matrițe de foarte sla­bă calitate. U.M.F. Bucu­rești ne-a livrat două matri­țe în valoare de peste 80.000 lei și care, după ce­­ au func­ționat doar într-un singur schimb, producînd circa 200 piese forjate, au devenit ne­utilizabile, întrucît produceau numai rebuturi. A fost ne­cesar să le scoatem pentru recondiționare. Avînd în ve­dere cele arătate, cred că vom putea vorbi de produc­ție la parametri proiectați prin luna decembrie 1974. Să ascultăm și alte păreri. De pildă a tovarășului Gheor­ghe DRÎMBEI, șeful servi­ciului de afacere și aprovizio­nare al I.M.A.I.A. Botoșani. — De lipsa sărurilor pentru sala de tratamente am aflat Mihai COJOCARU (Continuare în pag. a ÎÎI-a) Cum se acționează pentru atingerea parametrilor proiectați la hala de forjă a I.M.A.I.A. in ii

Next