Clopotul, ianuarie-aprilie 1974 (Anul 30, nr. 4037-4137)
1974-04-20 / nr. 4129
BIBIIOTECA* ÖIHTRAIA UNIVERSITY ,M. MIlNESCU" 1XM _ I PROLETARI DIN TOATE ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XLI nr. 4129 | sîmbătă 20 aprilie 1974 ] 4 pagini — 30 bani CONSTRUCȚIILE ^XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXSVCCJVCsT scow vxxxxxxxxxxxxxxxxxxvxxxx In acest an, în județul Botoșani, urmează să se dea în folosința școlarilor 80 săli de clasă, cu 26 mai mult decit era angajamentul inițial. în general, dacă ne comparăm cu alte județe, putem fi satisfăcuți de mersul lucrărilor. Consiliile populare Vîrfu Cîmpului, Mihaileni, Suharău, Drăgușeni, Hudești au depus mult interes pentru încadrarea în graficele de execuție și pentru predarea acestor obiective înainte de septembrie. Este nu numai un îndemn, ci o mare datorie a consiliilor populare de a termina noile localuri într-un timp cît mai scurt. După cum ne-a scris Valeriu Artin, la Frumușica, Havîrna, Durnești, Hlipiceni, consiliile populare respective tărăgănează lucrările la aceste obiective, nu se preocupă de asigurarea la timp cu materiale, forță de muncă, nu gospodăresc bine șantierele. Exploatarea Dorohoi a I.J.G.C.L. a executat la Hudești lucrări de proastă calitate , au fost necesare remedieri. Un interes mai mare se cere și de la cooperativa „înfrățirea" și I.J.G.C.L. Botoșani. Cuvîntul de ordine din aceste zile trebuie să fie, peste tot, același : în septembrie, toate construcțiile școlare trebuie date în folosința elevilor. IZVORUL DL [ VHIIH CRUDULUI Nu demult, poetul Alexandru Andrițoiu scria în „România liberă“ despre un obicei al copiilor de prin părțile Transilvaniei, curățatul izvoarelor primăvara. Obiceiul, zic eu, e frumos și ar putea fi extins. Nu mai departe, mă gîndesc de multe ori la un articol publicat cu cîțiva ani în urmă, in ziarul „Clopotul“, despre existența unui izvor cu apă minerală în locul numit Valea Grajdului din preajma satului Mînăstireni, comuna Unțeni. „Pe vremuri — arăta informatorul — aici era o hală mare unde se îmbuteliau mii de sticle. Cu timpul, izvorul a fost lăsat in părăsire, iar astăzi, astupat cu pămint, n-a rămas decit o amintire...“. De asemenea, autorul articolului scrie că in 1918 a văzut pe unul dintre birourile unității o foaie pe care era trecută analiza acelei ape făcută de specialiști din ministerul de resort. Aceștia i-au găsit apei de la Valea Grajdului, ca Alexandru BARDIERU (Continuare în pag. a IlI-a) în agricultură se cere să știi să produci, dar și să valorifici Puterea economică stă in munca și priceperea gospodarului De creșterea mai rapidă a producției agricole vegetale și animale depind satisfacerea deplină a necesarului de produse agroalimentare, asigurarea unor materii prime importante pentru industria națională, îndeosebi pentru industria ușoară și alimentară. NICOLAE CEAUȘESCU (Din cuvîntarea la Conferința pe țară a cadrelor de conducere din agricultură) Dezvoltarea economică a județului nostru este în mare măsură legată de rezultatele ce se obțin în agricultură. Chiar și producția industrială de la noi depinde în proporție de peste 50 la sută de rezultatele agriculturii. Zahărul, produsele din lapte, din carne, preparatele și semipreparatele din legume, vinurile, rachiurile etc. sunt toate și rezultatul activității muncii din această oamenilor ramură. Cu cît produsele muncii lor vor fi mai multe, și de mai bună calitate, se vor preda sortate, pe categorii, în mod ritmic, ca atît cooperatorii, celelalte categorii ce muncesc în acest domeniu vor cîștiga mai bine iar cerințele populației și industriei vor fi mai corespunzător satisfăcute. Aceasta și explică atenția deosebită pe care Comitetul județean de partid și Consiliul popular județean o acordă agriculturii. După cum se știe, în anul trecut, cu toate greutățile climaterice care au fost, s-au obținut unele recolte bune. Cîteva unități au avut chiar realizări de frunte. Este știut, de pildă, că asociația intercooperatistă Vf. Cîmpului și cooperativa agricolă Bucecea au fost decorate cu Ordinul Muncii clasa I Ion MAXIMIUC (Continuare în pag. a IV-a) FRUNTAȘII—MÎNDRIA ÎNTREPRINDERII La sfîrșitul lunii aprilie a. c., Fabrica mixtă de industrie locală din Dorhoi împlinește 25 de ani de activitate pusă în slujba valorificării resurselor naturale din partea locului. In întîmpinarea zilei de 1 Mai și a aniversării unui sfert de veac de existență, colectivul de muncă de aici s-a angajat să realizeze pînă cel tîrziu la 1 mai a.c., prevederile pentru producția industrială aferentă primilor patru ani ai cincinalului. Avansul cîștigat pînă acum dovedește că angajamentul va fi îndeplinit ireproșabil. In fotografiile de mai sus cîțiva dintre fruntașii în muncă — mîndria fabricii. (De la stingă la dreapta, muncitorii : Dumitru Cuțulabă, de la atelierul mecanic, Bîlbă, de la „Granitul“ Mihăileni, Valeria Mariniuc, Ioan de la secția teracotă și Ilie Grigore, de la secția de împletituri din Broscăuți). Vă invităm la o dezbatere cu tema s Și EDUCAȚIA TINERETULUI în reportajul anchetă intitulat: „Băiatul nimănui?“ semnalam marea răspundere a familiei pentru educarea tinerilor. Considerăm că familia este primul factor educațional și cel mai important pe care trebuie să-l avem în vedere atunci cînd vorbim de educație în general și de educația tineretului în special. Mai întîi, să reluăm cîteva fapte publicate în ziarul nostru : „FAMILIA ION ȘI MARIA URSACHE, din Botoșani, str. Viilor nr. 75 în vîrstă de 52 și, respectiv, 50 ani ; el — magaziner la Spitalul județean Botoșani, ea — casnică. Au crescut 17 copii. — 3 lucrează în funcții economice (merceologi, contabili) ; 1 — lăcătuș mecanic ; 1 — satisface stagiul militar; 2 — elevi la liceul industrial ; 1 — elev la liceul economic ; 7 — elevi ai școlii generale ; 2 — sub vîrstă de 7 ani“. Sau : — Cîți copii ai născut, mamă Domnica ? — 12. Dar trăiesc numai 10. — Ce sunt ei acum ? — Ce să fie, oameni la locul lor. Elena-i asistentă principală la Spitalul din Cîmpulung Moldovenesc, Gheorghe-i maistru de ceramică la Dorohoi, Mihai îi ajutor de maistru miner la Broșteni, Constantin — teracotist, Ilie — tehnician constructor, Virginia — controlor de calitate, Angela — țesătoare la U.T. Arad, Zenoviu — zidar, VaUnde greșesc adesea părinții ? întrebarea am adresat-o profesorului IOAN ANIȚEI, directorul Liceului pedagogic din Botoșani, autorul a numeroase articole publicate de ziarul nostru la rubrica : „Școala părinților“ ; sile — miner la Fundu Moldovei, Maria — țărancă. Din 10 fii — 9 sunt membri de partid. — Foarte frumos, mamă Domnica !... (E vorba de DOMNICA LUI NISTOR MORARU DIN CUCUTENI - DURNEȘTI). ☆ Dacă cei mai mulți dintre părinți își înțeleg rolul deosebit în educarea copiilor, sunt unii — puțini la număr — a căror are efecte nocive în conduită formarea tînărului cetățean. Cîteva exemple : — Mulți care au copii nu au formată baza teoretică necesară care să-i ajute să rezolva problemele conflic-Gheorghe JANCA Dumitru IVAN (Continuare în pag. a II-a) • Lucica Huminiuc, din str. Ilie Pintilie, nr. 8, Botoșani, salariată la Spitalul județean și-a abandonat cei doi copii. Au fost internați în Leagănul de copii Dorohoi. După 6 luni, mama și-a adus aminte că e mamă. Și și-a luat copiii acasă. • Ioan Turtă, de pe str. Mioriței nr. 12, șofer la I.J.G.C.L. Botoșani are trei copii. Tatăl face beții repetate, își bate soția, copiii. • Florea și Maria Rodanciuc din Parcul tineretului, bloc 9, ap. 16, Botoșani, își maltratau copiii, făceau beții repetate. Tatăl a fost decăzut din drepturile părintești. in întîmpinarea zilei de Mai 1687 de confecții — din materie primă economisită Acționînd sub deviza „Cincinalul înainte de termen", muncitorii, inginerii și maiștrii de la întreprinderea de confecții Botoșani obțin realizări meritorii în economisirea materiei prime. Prin folosirea integrală a lățimilor pe țesătură, aplicarea metodei încadrărilor combinate a mărimilor mari și mici, valorificarea cupoanelor și folosirea la maximum a capetelor de span, colectivul de muncă al întreprinderii a reușit să economisească de la începutul acestui an și pînă la 20 aprilie a.c. 2 671 m.p. țesături din care s-au executat 1 687 confecții — pantaloni și cămăși — de bună calitate și cu desfacere asigurată. Este un bilanț al hărniciei pe care colectivul de aici îl dedică zilei de 1 Mai. Ce e nou pe șantierul Stînca — Costești La celălalt capăt al firului telefonic, inginerul Miron Rusu, șef de schimb pe șantier. — Nou ? Ieri a fost dată în folosință o cantină modernă pentru oamenii șantierului. Era planificată să fie terminată la 1 mai. Echipele de muncitori dulgheri și zidari, conduse de Constantin Grigore și Dumitru Dobdă au depus eforturi deosebite și... au dat-o gata. Cantina este amplasată în colonia Stînca și deocamdată dispune de un număr de 180 de locuri la mese. Ea rezolvă una dintre problemele de mare interes social ale șantierului: în zona de lucru a șantierului propriu - zis construcțiile se desfășoară în ritm cu graficul. Principala lucrare, la ordinea zilei : executarea de excavații la deversor. în continuare: Se însămînțează porumbul la cooperativa agricolă de producție din Coțușca IRIGAȚIILE rămân pe prim plan Din datele comunicate de stația meteorologică Botoșani rezultă că în cuprinsul județului nostru, în penultimele 24 de ore au căzut precipitații avînd valori cuprinse între 1—7 litri pe metru pătrat. Aceasta reprezintă echivalentul a 1—2 norme de udare. După aprecierile specialiștilor, însă, apa nu a pătruns în sol pînă la o adîncime prea mare, nu s-a realizat încă legătura cu stratul freatic. Prin urmare, solul suferă încă de secetă. De aceea, în continuare, rămîne de cea mai mare actualitate irigarea suprafețelor amenajate și lucrărilor de amenajare a noi suprafețe, prin continuarea captarea altor surse de apă. Temperatura solului la adincimea de însămînțare a avut, ieri, la ora 7, în tot județul, valori cuprinse între 4 și 5 grade. Se impune urmărirea evoluției acesteia pentru a se trece imediat ce va fi posibil la însămînțarea porumbului. In pagina a IV-a DECLARAȚIILE CONSFĂTUIRII COMITETULUI POLITIC CONSULTATIV AL STATELOR PARTICIPANTE LA TRATATUL DE LA VARȘOVIA CAMPANIA AGRICOLĂ • Din 137 unități agricole, răspunsuri la 3 întrebări • Să vedem ce ne răspund azi tovarășii : Costache Filip, președintele C.A.P. Socrujeni, Constantin Rebenciuc, președintele C.A.P Anton Adam Corlăteni și președintele C.A.P. Frumușica, la întrebările : 1. — Ce suprafață ați irigat pînă acum ? 2. — Cît veți iriga în continuare ? 3. — Ce inițiativă s-a remarcat în mod deosebit ? SOCRUJENI 1. — 5 hectare legume 2. — 30 hectare 3. — Peste 80 de cetățeni au dizlocat pămîntul necesar celor două baraje pe valea Dresleucăi. Acestora li se vor adăuga alte două baraje pe același pîrîu. Acumulările — mici, dar totuși 4 la un loc — vor înmagazina circa 1000 m.c. apă, cu care, în final se vor putea iriga 35 hectare. Un alt baraj, pe locul numit „Luncă“ ne va permite udarea a 20 hectare lucernă. Sîntem în curs de realizare a acestor acțiuni. Tare ne-ar trebui însă și instalația A.P.T. promisă și care nu mai ajunge la noi. Anchetă realizată de Mihai ROMAN (Continuare în pag. a IlI-a) LA ZI • S-a încheiat semănatul sfeclei de zahăr, cartofilor de vară, cartofilor de toamnă, inului pentru ulei, trifolienelor, borceagului, cepei uscate și rădăcinoaselor. • Au fost semănate 4 560 ha cu porumb (5 la sută). • A fost irigată 61 la sută din suprafața planificată, respectiv 4 620 din 7 500 ha. • Sînt rămîneri în urmă la semănatul furajere și la unor plante erbicidarea culturilor. • VINERI s-au încheiat în Capitală lucrările celei de-a doua conferințe naționale a creatorilor din cinematografie, eveniment important al vieții noastre culturale. • DE LA Începutul acestui an și pînă în prezent, au fost puse în circuitul economiei naționale 16 combinate, fabrici și secții principale de producție, aparținînd sectorului industriei de construcții, materialelor • ÎNTREPRINDEREA de reparații auto, din Iași, se reprofilează, urmînd să devină cea mai mare uzină de piese de schimb necesare parcului de autocamioane și autobuze al Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor. Aici se vor realiza peste 500 de repere pentru diverse tipuri de motoare, instalații electrice și de frînă, ansambluri de transmisie și altele. Hîrtiile nu trebuie aruncate! Acțiunea de economisire a hîrtiei, a devenit în zilele noastre o sarcină foarte precisă pentru toate întreprinderile, instituțiile, unitățile comerciale, pentru fiecare cetățean în parte. Valorificarea deșeurilor de hîrtie și folosirea i irațională a acesteia, sunt imperative la ordinea zilei, peste tot, implicit în județul nostru. Și deșeuri recuperabile se găsesc peste tot, acolo unde se manevrează mari cantități de bunuri materiale. Nu peste tot însă problema economisirii, se realizează în fapt în același fel. Dacă întreprinderea textilă „Moldova“ a predat în primul trimestru al acestui an, la Intreprinderea de preindustrializare și achiziții Botoșani, 29 tone deșeuri de hîrtie și dacă cooperativa meșteșugărească »Progresul“ Botoșani, a realizat 18 tone peste plan în același trimestru, cu totul diferită este situația la alte unități. Unele nu-și realizează planul, cum s-a întîmplat cu unitățile aparținînd de Direcția comercială, care au predat cu 5 tone mai puțin în 1973. Altele ca IJECOOP, IVCPNC, întreprinderea județeană de industrie locală, refuză încheierea de contracte pentru livrarea deșeurilor de hîrtie. Ce fac magazinele cu deșeurile de hîrtie? O situație diferențiată întîlnim și la unitățile comerțului de stat. Direcția comercială a predat, în primul trimestru al anului, 3,5 tone deșeuri Elena ȘTEFAN (Continuare în pag. a IV-a) O tonă de hîrtie economisită înseamnă 3-5 mc. material lemnos consumat mai puțin