Clopotul, ianuarie-aprilie 1974 (Anul 30, nr. 4037-4137)

1974-04-20 / nr. 4129

BIBIIOTEC­A* ÖIHTRAIA UNIVERSITY ,M. MIlNESCU" 1XM _ I PROLETARI DIN TOATE ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XLI nr. 4129 | sîmbătă 20 aprilie 1974 ] 4 pagini — 30 bani CONSTRUCȚIILE ^XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXSVCCJVCsT scow vxxxxxxxxxxxxxxxxxxvxxxx In acest an, în județul Botoșani, ur­mează să se dea în folosința școlarilor 80 săli de clasă, cu 26 mai mult de­cit era angajamentul inițial. în general, dacă ne comparăm cu alte județe, putem fi satisfăcuți de mersul lucrărilor. Con­siliile populare Vîrfu Cîmpului, Mihai­leni, Suharău, Drăgușeni, Hudești au de­pus mult interes pentru încadrarea în graficele de execuție și pentru predarea acestor obiective înainte de septembrie. Este nu numai un îndemn, ci o mare da­torie a consiliilor populare de a termina noile localuri într-un timp cît mai scurt. După cum ne-a scris Valeriu Artin, la Frumușica, Havîrna, Durnești, Hlipi­­ceni, consiliile populare respective tără­gănează lucrările la aceste obiective, nu se preocupă de asigurarea la timp cu materiale, forță de muncă, nu gospodă­resc bine șantierele. Exploatarea Dorohoi a I.J.G.C.L. a executat la Hudești lucrări de proastă calitate , au fost necesare re­medieri. Un interes mai mare se cere și de la cooperativa „înfrățirea" și I.J.G.C.L. Botoșani. Cuvîntul de ordine din aceste zile trebuie să fie, peste tot, ace­lași : în septembrie, toate con­strucțiile școlare trebuie­­ date în folosința elevilor. IZVORUL DL [­ VHIIH CRUDULUI Nu demult, poetul A­­lexandru Andrițoiu scria în „România liberă“ despre un obicei al co­piilor de prin părțile Transilvaniei, curățatul izvoarelor primăvara. Obiceiul, zic eu, e fru­mos și ar putea fi ex­tins. Nu mai departe, mă gîndesc de multe ori la un articol publicat cu cîțiva ani în urmă, in ziarul „Clopotul“, des­pre existența unui izvor cu apă minerală în lo­cul numit Valea Graj­dului din preajma sa­tului Mînăstireni, comu­na Unțeni. „Pe vremuri — arăta informatorul — aici era o hală mare unde se îmbuteliau mii de sticle. Cu timpul, iz­vorul a fost lăsat in pă­răsire, iar astăzi, astu­pat cu pămint, n-a ră­mas decit o amintire...“. De asemenea, autorul articolului scrie că in 1918 a văzut pe unul dintre birourile unității o foaie pe care era tre­cută analiza acelei ape făcută de specialiști din ministerul de resort. A­­ceștia i-au găsit apei de la Valea Grajdului, ca­ Alexandru BARDIERU (Continuare în pag. a IlI-a) în agricultură se cere să știi să produci, dar și să valorifici Puterea economică stă in munca și priceperea gospodarului De creșterea mai rapidă a producției agri­cole vegetale și animale depind satisfacerea de­plină a necesarului de produse agroalimentare, asigurarea unor materii prime importante pen­tru industria națională, îndeosebi pentru indus­tria ușoară și alimentară. NICOLAE CEAUȘESCU (Din cuvîntarea la Conferința pe țară a cadre­lor de conducere din agricultură) Dezvoltarea economică a ju­dețului nostru este în mare măsură legată de rezultatele ce se obțin în agricultură. Chiar și producția industrială de la noi depinde în propor­ție de peste 50 la sută de re­zultatele agriculturii. Zahărul, produsele din lapte, din car­ne, preparatele și semiprepa­­ratele din legume, vinurile, rachiurile etc. sunt toate și re­zultatul activității muncii din această oamenilor ramură. Cu cît produsele muncii lor vor fi mai multe, și de mai bună calitate, se vor preda sortate, pe­­ categorii,­ în mod ritmic, ca atît cooperatorii, ce­lelalte categorii ce muncesc în acest domeniu vor cîștiga mai bine iar cerințele popu­lației și industriei vor fi mai corespunzător satisfăcute. Aceasta și explică atenția deosebită pe care Comitetul județean de partid și Consi­liul popular județean o acor­dă agriculturii. După cum se știe, în anul trecut, cu toate greutățile climaterice care au fost, s-au obținut unele recol­te bune. Cîteva unități au a­­vut chiar realizări de frunte. Este știut, de pildă, că asocia­ția intercooperatistă Vf. Cîmpului și cooperativa agri­colă Bucecea au fost decora­te cu Ordinul Muncii clasa I Ion MAXIMIUC (Continuare în pag. a IV-a) FRUNTAȘII—MÎNDRIA ÎNTREPRINDERII La sfîrșitul lunii aprilie a. c., Fabrica mixtă de industrie locală din Dorhoi împlinește 25 de ani de activitate pusă în slujba valorificării resurselor naturale din partea lo­cului. In întîmpinarea zilei de 1 Mai și a aniversării unui sfert de veac de existență, colectivul de muncă de aici s-a angajat să realizeze pînă cel tîrziu la 1 mai a.c., pre­vederile pentru producția industrială aferentă primilor patru ani ai cincinalului. Avansul cîștigat pînă acum do­vedește că angajamentul va fi îndeplinit ireproșabil. In fotografiile de mai sus cîțiva dintre fruntașii în mun­că — mîndria fabricii. (De la stingă la dreapta, munci­torii : Dumitru Cuțulabă, de la atelierul mecanic, Bîlbă, de la „Granitul“ Mihăileni, Valeria Mariniuc, Ioan de la secția teracotă și Ilie Grigore, de la secția de împleti­turi din Broscăuți). Vă invităm la o dezbatere cu tema s Și EDUCAȚIA TINERETULUI în reportajul anchetă in­titulat: „Băiatul nimănui?“ semnalam marea răspundere a familiei pentru educarea tinerilor. Considerăm că fa­milia este primul factor edu­cațional și cel mai important pe care trebuie să-l avem în vedere atunci cînd vorbim de educație în general și de educația tineretului în spe­cial. Mai întîi, să reluăm cîteva fapte publicate în ziarul nos­tru : „FAMILIA ION ȘI MARIA URSACHE, din Botoșani, str. Viilor nr. 75 în vîrstă de 52 și, respectiv, 50 ani ; el — magaziner la Spitalul jude­țean Botoșani, ea — casni­că. Au crescut 17 copii. — 3 lucrează în funcții e­­conomice (merceologi, conta­bili) ; 1 — lăcătuș mecanic ; 1 — satisface stagiul militar; 2 — elevi la liceul indus­trial ; 1 — elev la liceul econo­mic ; 7 — elevi ai școlii gene­rale ; 2 — sub vîrstă de 7 ani“. Sau : — Cîți copii ai născut, ma­mă Domnica ? — 12. Dar trăiesc numai 10. — Ce sunt ei acum ? — Ce să fie­, oameni la lo­cul lor. Elena-i asistentă prin­cipală la Spitalul din Cîmpu­­lung Moldovenesc, Gheorghe-i maistru de ceramică la Do­rohoi, Mihai îi ajutor de maistru miner la Broșteni, Constantin — teracotist, Ilie — tehnician constructor, Vir­ginia — controlor de calitate, Angela — țesătoare la U.T. Arad, Zenoviu — zidar, Va­Unde greșesc adesea părin­ții ? întrebarea am­ adresat-o profesorului IOAN ANIȚEI, directorul Liceului pedago­gic din Botoșani, autorul a numeroase articole publicate de ziarul nostru la rubrica : „Școala părinților“ ; sile — miner la Fundu Mol­dovei, Maria — țărancă. Din 10 fii — 9 sunt membri de partid. — Foarte frumos, mamă Domnica !... (E vorba de DOMNICA LUI NISTOR MORARU DIN CU­­CUTENI - DURNEȘTI). ☆ Dacă cei mai mulți din­tre părinți își înțeleg ro­lul deosebit în educarea co­piilor, sunt unii — puțini la număr — a căror are efecte nocive în conduită forma­rea tînărului cetățean. Cî­teva exemple : — Mulți care au copii nu au formată baza teoretică necesară care să-i ajute să rezolva problemele conflic-Gheorghe JANCA Dumitru IVAN (Continuare în pag. a II-a) • Lucica Huminiuc, din str. Ilie Pintilie, nr. 8, Bo­toșani, salariată la Spitalul județean și-a abandonat cei doi copii. Au fost internați în Leagănul de copii Dorohoi. După 6 luni, mam­a și-a adus aminte că e mamă. Și și-a luat copiii acasă. • Ioan Turtă, de pe str. Mioriței nr. 12, șofer la I.J.G.C.L. Botoșani are trei copii. Tatăl face beții repetate, își bate soția, copiii. • Florea și Maria Rodanciuc din Parcul tineretului, bloc 9, ap. 16, Botoșani, își m­altratau copiii, făceau beții re­petate. Tatăl a fost decăzut din drepturile părintești. in întîmpinarea zilei de M­ai 1687 de confecții — din materie primă economisită Acționînd sub deviza „Cincinalul înainte de termen", muncitorii, inginerii și maiștrii de la întreprinderea de con­fecții Botoșani obțin realizări meritorii în economisirea materiei prime. Prin folosirea integrală a lățimilor pe țe­sătură, aplicarea metodei încadrărilor combinate a mări­milor mari și mici, valorificarea cupoanelor și folosirea la maximum a capetelor de span, colectivul de muncă al în­treprinderii a reușit să economisească de la începutul a­­cestui an și pînă la 20 aprilie a.c. 2 671 m.p. țesături din care s-au executat 1 687 confecții — pantaloni și cămăși — de bună calitate și cu desfacere asigurată. Este un bilanț al hărniciei pe care colectivul de aici îl dedică zilei de 1 Mai. Ce e nou pe șan­tierul Stînca — Costești La celălalt capăt al firului telefonic, ingine­rul Miron Rusu, șef de schimb pe șantier. — Nou ? Ieri a fost dată în folosință o can­tină modernă pentru oa­menii șantierului. Era planificată să fie termi­nată la 1 mai. Echipele de muncitori dulgheri și zidari, conduse de Con­stantin Grigore și Du­mitru Dobdă au depus eforturi deosebite și... au dat-o gata. Cantina este amplasată în colo­nia Stînca și deocam­dată dispune de un nu­măr de 180 de locuri la mese. Ea rezolvă una dintre problemele de mare interes social ale șantierului: în zona de lucru a șantierului propriu - zis construcțiile se desfă­șoară în ritm cu grafi­cul. Principala lucrare, la ordinea zilei : execu­tarea de excavații la deversor. în continuare: Se însămînțează porum­bul la cooperativa agri­colă de producție din Coțușca IRIGAȚIILE rămân pe prim plan Din datele comunicate de stația meteorologică Boto­șani rezultă că în cuprinsul județului nostru, în penultimele 24 de ore au căzut precipitații avînd valori cuprinse între 1—7 litri pe metru pătrat. Aceasta reprezintă echivalentul a 1—2 norme de udare. După aprecierile specialiștilor, însă, apa nu a pătruns în sol pînă la o adîncime prea mare, nu s-a realizat încă legătura cu stratul freatic. Prin urmare, solul suferă încă de secetă. De aceea, în continuare, rămîne de cea mai mare actualitate irigarea suprafețelor amenajate și lucrărilor de amenajare a noi suprafețe, prin continuarea captarea altor surse de apă. Temperatura solului la adincimea de însămînțare a avut, ieri, la ora 7, în tot județul, valori cuprinse între 4 și 5 grade. Se impune urmărirea evoluției acesteia pentru a se trece imediat ce va fi posibil la însămînțarea porum­bului. In pagina a IV-a DECLARAȚIILE CONSFĂTUIRII COMITETULUI POLITIC CONSULTATIV AL STATELOR PARTICIPANTE LA TRATATUL DE LA VARȘOVIA CAMPANIA AGRICOLĂ • Din 137 unități agricole, răspunsuri la 3 întrebări • Să vedem ce ne răspund azi tovarășii : Costache Filip, pre­ședintele C.A.P. Socrujeni, Constantin Rebenciuc, pre­ședintele C.A.P Anton Adam Corlăteni și președintele C.A.P. Frumușica, la întrebă­rile : 1. — Ce suprafață ați irigat pînă acum ? 2. — Cît veți iriga în continuare ? 3. — Ce inițiativă s-a remarcat în mod deo­­­sebit ? SOCRUJENI 1. — 5 hectare legume 2. — 30 hectare 3. — Peste 80 de cetățeni au dizlocat pămîntul necesar ce­lor două baraje pe valea Dres­­leucăi. Acestora li se vor a­­dăuga alte două baraje pe a­­celași pîrîu. Acumulările — mici, dar totuși 4 la un loc — vor înmagazina circa 1000 m.c. apă, cu care, în final se vor putea iriga 35 hectare. Un alt baraj, pe locul numit „Lun­că“ ne va permite udarea a 20 hectare lucernă. Sîntem în curs de realizare a acestor acțiuni. Tare ne-ar trebui însă și instalația A.P.T. promisă și care nu mai ajunge la noi. Anchetă realizată de Mihai ROMAN (Continuare în pag. a IlI-a) LA ZI • S-a încheiat semănatul sfeclei de zahăr, cartofilor de vară, cartofilor de toam­nă, inului pentru ulei, tri­folienelor, borceagului, cepei uscate și rădăcinoaselor. • Au fost semănate 4 560 ha cu porumb (5 la sută). • A fost irigată 61 la su­tă din suprafața planificată, respectiv 4 620 din 7 500 ha. • Sînt rămîneri în urmă la semănatul furajere și la unor plante erbicidarea culturilor. • VINERI s-au înche­iat în Capitală lucră­rile celei de-a doua confe­rințe naționale a creatori­lor din cinematografie, eve­niment important al vieții noastre culturale. • DE LA Începutul acestui an și pînă în prezent, au fost pu­se în circuitul economiei na­ționale 16 combinate, fabrici și secții principale de pro­ducție, aparținînd sectoru­lui industriei de construcții, materialelor • ÎNTRE­PRINDEREA de reparații auto, din Iași, se reprofilea­ză, urmînd să devină cea mai mare uzină de piese de schimb necesare parcului de autocamioane și autobu­ze al Ministerului Transpor­turilor și Telecomunicați­ilor. Aici se vor realiza pes­te 500 de repere pentru di­verse tipuri de motoare, in­stalații electrice și de frî­­nă, ansambluri de transmi­sie și altele. Hîrtiile nu trebuie aruncate! Acțiunea de economisire a hîrtiei, a devenit în zilele noastre o sarcină foarte pre­cisă pentru toate întreprinde­rile, instituțiile, unitățile co­merciale, pentru fiecare cetă­țean în parte. Valorificarea deșeurilor de hîrtie și folosi­rea i­ irațională a acesteia, sunt imperative la ordinea zilei, peste tot, implicit în județul nostru. Și deșeuri recuperabile se găsesc peste tot, acolo unde se manevrează mari cantități de bunuri materiale. Nu pes­te tot însă problema economi­sirii, se realizează în fapt în același fel. Dacă întreprinderea textilă „Moldova“ a predat în primul trimestru al acestui an, la In­treprinderea de preindustria­­lizare și achiziții Botoșani, 29 tone deșeuri de hîrtie și dacă cooperativa meșteșugărească »Progresul“ Botoșani, a reali­zat 18 tone peste plan în ace­lași trimestru, cu totul dife­rită este situația la alte uni­tăți. Unele nu-și realizează planul, cum s-a întîmplat cu unitățile aparținînd de Direc­ția comercială, care au predat cu 5 tone mai puțin în 1973. Altele ca IJECOOP­, IVCPNC, întreprinderea județeană de industrie locală, refuză înche­ierea de contracte pentru li­vrarea deșeurilor de hîrtie. Ce fac magazinele cu deșeurile de hîrtie? O situație diferențiată în­­tîlnim și­ la unitățile comerțu­lui de stat. Direcția comercia­lă a predat, în primul trimes­tru al anului, 3,5 tone deșeuri Elena ȘTEFAN (Continuare în pag. a IV-a) O tonă de hîrtie economisită înseamnă 3-5 m­c. material lemnos consumat mai puțin

Next