Clopotul, ianuarie-aprilie 1974 (Anul 30, nr. 4037-4137)

1974-04-23 / nr. 4131

»î M­u­o­t­a­c / centrala tinoV HR sn »M. EMINESCU* IAȘI PROLETARI DIN TOATE ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XLI nr. 4131 | marti 23 aprilie 1974 | 4 pagini — 30 bani CAMPANIA AGRICOLĂ In județul nostru, pe mai departe, imperativul rămîne IRIGAȚII PE SUPRAFEȚE CÎT MAI MARI! Din nou, ieri dimineața, comandamentul județean pentru irigații, analizînd bilanțul apei, a constatat încă un deficit important în sol, față de cerințe și față de alte zone ale țării. In ultima săptămînă s-au luat cîteva mă­suri bune pentru asigurarea unor noi mijloace de irigat cu sprijinul unităților mecanice pentru agricultură din Botoșani și Balș. In cîteva zile, va începe și o largă ac­țiune de forare a unor puțuri în cîmp. Totuși, la această oră, din lipsa unor piese de schimb, 9 motoare stabile și alte utilaje de irigat nu funcționează. Principala sarcină la sate în acest domeniu este, la ora actuală, intensificarea udărilor. Sistemele mari de irigații să fie urmărite în mod cu totul deosebit. Se re­comandă o anumită prioritate la irigat : culturile vechi de lucernă și trifoi, grîu, orz, secară masă verde semăna­te din toamnă, grădinile de legume, pășunile, cartofii, sfecla de zahăr, porumbul etc.­­ Cu acest prilej s-a indicat, de asemenea, să se treacă la însămînțarea porumbului în tarlalele cu expoziție su­dică și peste tot acolo unde temperatura a atins valoarea de 8 grade. Către sfîrșitul lunii, vremea e de așteptat să se răcească, ceea ce ne obligă să ne încadrăm cu semăna­tul într-un interval mai scurt. Tot acum, trebuie să se încheie acțiunea de reparti­zare a parcelelor pe oameni, să se termine erbicidarea suprafețelor pe care se va semăna porumbul și să se a­­corde o mai mare atenție zootehniei. B La ordinea zilei: Intensificarea udărilor fi Să trecem hotărât la semănatul porumbului B Fiecare cooperator să-si ia In primire parcela pe care va lucra B Peste tot, atenție mai mare zootehniei ! • Din 137 unități răspunsuri la 3 întrebări 1. CE SUPRAFAȚĂ AȚI IRIGAT PÎNĂ ACUM ? 2. CIT VETI IRIGA IN CONTINUARE ? 3. CE INIȚIATIVE S-AU REMARCAT ÎN MOD DEOSEBIT ? Azi ne răspund: Vasile Vărvăruc, președintele C.A.P. Corni, Gheorghe Apostol, președintele C.A.P. Trușești și Gheorghe Horeanu, loc­țiitor al secretarului comi­tetului comunal de partid Ștefănești. CORNI 1. — 195 ha (20 ha lucernă, 46 ha grîu, 19 ha secară, 21 ha pentru porumb, 47 ha car­tofi și 42 ha pășune) din 360 ha plan. 2. — 400 — 420 hectare. 3. —■ S-a lucrat în toate zi­lele aproape fără întrerupere, cu 3 motopompe și 6 asper­­soare. Evidențiați: Adrian Oniciuc, Dumitru Adochiței, Vasile Lupu, frații Iureț (Sandu și Constantin), lae Todirel și Toader Nico­Tal­­piz. In „Iazul Brebei“ s-au desfundat izvoarele existen­te și s-a amenajat pentru a­­cumulare o suprafață de 1,5 ha luciu apă, cu care se vor iriga suprafețe în plus față de plan. Tot peste plan iri­găm 52 ha fînațuri naturale cu apă din Siret. Pentru a­­ceasta aproape 300 oameni au făcut canale pe circa 1,5 km pe care circulă apa în căde­re liberă. Duminică, 14 apri­lie, am dat drumul la prima apă pe aceste canale. TRUȘEȘTI 1. — Nimic. 2. — 9 hectare, mai mult grădină 3. — Pe valea Gurandei am amenajat cu sprijinul membrilor cooperatori un Anchetă realizată de Mihai ROMAN (Continuare în pag. a IlI-a) HEI­RUP! Hei­rup, hei­rup, cad stinci de fier... Așa în­cepe un cîntec plin de avînt revoluționar, care amintește de întîile șan­tiere naționale ale tine­retului. Mulți dintre oamenii actualei generații matu­re și-au cheltuit o par­te din romantismul fra­gedei vîrste ca partici­panți activi la vasta o­­peră de reconstrucție a țării, în primii ani de după eliberare. Elanul lor a sfărîmat cremenea munților și a deschis largi artere de circula­ție între Agnita — Bo­­torca, Bumbești — Li­­vezeni, Salva - Vișeu ș.a.m.d. Aceste toponi­mice au rămas înscrise cu majuscule în istoria faptelor de eroism și abnegație ale organiza­ției revoluționare de ti­neret. Așa s-a înfiripat una dintre cele mai frumoa­se tradiții de muncă , așa s-a născut una din­tre cele mai autentice Maria AIFTINCA (Continuare în pag. a III-al Temperatura solului Temperatura solului la 5 și­ unele 24 ore înregistra urmă­­respectiv 10 cm în penului­­toarele valori medii. Botoșani 63, 7% Avrămeni 8 °, Dorohoi 6 °; 6 °, Răuseni 7 °, T. C. A . P. Draxini. La semănatul porumbului Vă invităm la o dezbatere cu tema. EB ȘI EDUCAȚIA TINERETULUI După reportajele - an­chetă „Băiatul nimănui ?“ și „E rîndul familiei..." am găsit de cuviință o aseme­nea continuare. Ideea ne-a venit în urma părerilor ex­primate la masa rotundă organizată la redacție, a propriilor noastre consta­tări în rîndul tinerilor de la I.U.P.S. Botoșani. Cunosc tinerii legile ? SEVERIN ZOFOTA, se­cretar al comitetului exe­cutiv al Consiliului popu­lar municipal . — Fără să generalizez, eu zic că da. Există o pre­ocupare a noastră, a orga­nizațiilor U.T.C., a asocia­ției juriștilor de a face cu­noscută și înțeleasă legea. Iată, de pildă, concursul „Cunoașteți legile statului?“, care se desfășoară în toa­te școlile din municipiu ; dezbaterile de la casa de cultură pe tema „Relațiile dintre tineri reglementate de normele de drept". A­­poi „Sfatul tinerilor căsă­toriți“ o dată la 6 luni, cu invitarea familiilor nou con­stituite. Despre această ac­țiune s-au formulat numai Tinere, cunoști legile , păreri elogioase. Secretarul comitetului e­­xecutiv are dreptate. Ci­tăm din „Clopotul“ nr. 4071, de marți 12 februarie 1974: Prof. univ. dr. Vasile Ne­gru: „Este o idee originală. Cei care vor auzi vorbin­­du-se despre acest dialog vor regreta că nu au parti­cipat. Ca specialist în ma­terie de drept familial, aș recomanda ca practica a­ceasta să se extindă“. — S-a extins ? SEVERIN ZOFOTA: — NU am cunoștință de alte asemenea acțiuni. — Oare de ce? DRAGOȘ ADOCHIȚEI, procuror la Procuratura mu­nicipală Botoșani: — Fără să vă supărați pe mine, avansez ideea că ac­tivitatea de popularizare a legilor prea este lăsată nu­mai pe seama juriștilor. („Ministerele și celelalte organe centrale, consiliile populare și comitetele lor executive, toate unitățile socialiste sunt obligate să asigure, fiecare în unul, ramura sau raza dome­lor de activitate și potrivit competenței ce le revine, luarea măsurilor corespun­zătoare pentru pregătirea temeinică a personalului în atribuțiile căruia intră a­ Gheorghe JAUCA Dumitru IVAN (Continuare in pag. a IV-a) Tînărul strungar Victor Onofrei unul din fruntașii secției strungărie de la I.J.I.L. Botoșani Fotografia : Ion Todireanu Vizita în țara noastră a președintelui Republicii Costa Rica Sosirea la București La invitația președintelui Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceaușescu, luni a sosit în țara noastră, într-o vizită oficială de prietenie, președintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. A­­ceastă vizită se înscrie în ca­drul bunelor relații de priete­nie și colaborare statornicite între Republica Socialistă România și Costa Rica, rela­ții care cunosc un curs ascen­dent pe baza respectării prin­cipiilor independenței și suve­ranității naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne și avantaju­lui reciproc. In istoria legăturilor dintre cele două state, un moment de însemnătate primordială l-a constituit vizita efectuată în Costa Rica de președintele Nicolae Ceaușescu, în septem­brie 1973. Dialogul la nivel înalt romano-costarican, des­fășurat la San Jose, a consti­tuit, prin rezultatele sale rod­nice, o contribuție de seamă la întărirea raporturilor bila­terale. Tratatul de prietenie și cooperare între Republica So­cialistă România și Republi­ca Costa Rica — document de o deosebită semnificație inter­națională — și celelalte acor­duri comune, semnate, în timpul vizitei șefului statului român, au deschis noi perspec­tive legăturilor bilaterale, pe o perioadă mai îndelungată, în diferite domenii de activi­tate. Noul dialog la nivel înalt româno-costarican este menit să dea un nou impuls colabo­rării dintre cele două țări, în interesul reciproc, să contri­buie la cauza înțelegerii inter­naționale. Sub aceste auspicii a avut loc luni ceremonia sosirii la București a președintelui Jose Figueres Ferrer. Pe aeroportul Otopeni, au fost arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Costa Rica, ale căror falduri înca­drează portretele celor doi șefi de stat. Pe mari pan­carte sunt înscrise urările în limbile spaniolă și română: „Bun sosit în Republica Socia­listă România Excelenței Sale, domnul Jose Figueres Ferrer, președintele Republicii Costa Rica“, „Trăiască prietenia din­tre poporul român și poporul costarican“. La ora 15,40, aeronava cu care a călătorit Republicii Costa președintele Rica ateri­zează. In întîmpinarea distinsului oaspete au venit președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii : Emil Bodnaraș, Ștefan Voitec, vice­președinți ai Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim - ministru al guvernului, George Macovescu, ministrul afaceri­lor externe. Erau de față alți membri ai guvernului, condu­cători ai unor instituții cen­trale, generali, ziariști. Era prezent, de asemenea, Con­stantin Stănescu, ambasado­rul României la San Jose. La coborîrea din avion, pre­ședintele Figueres este salutat cu­ cordialitate de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cei doi șefi de stat își string mîinile, se îmbrățișează cu căldură. Președintele Jose Figueres Ferrer prezintă șefului statu­lui român persoanele oficiale care îl însoțesc : dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepre­­ședinte al Republicii, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, mi­nistrul sănătății publice, Os­car Arias Sanchez, ministrul planificării, Franklin Aguilar, ambasador. Președintele N­i­c­o­l­a­e Ceaușescu prezintă șefului sta­tului costarican oficialitățile române venite în întîmpinare. Pionieri oferă buchete de flori. (Continuare în pag. a IV-a) Vizită protocolară Președintele Jose Figueres Ferrer a făcut luni seara, la Palatul protocolară Republicii, o vizită președintelui Nicolae Ceaușescu. La întîlnire au participat tovarășii Emil Bodnaraș, Ște­fan Voitec, Manea Mănescu, Emil Drăgănescu și George Macovescu. A fost de față Constantin Stănescu, ambasa­dorul României la San Jose. Oaspetele a fost însoțit de dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim - vicepreședinte al Re­publicii, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătă­ții publice, Oscar Arias San­chez, ministrul planificării, și Franklin Aguilar, ambasador. Vizita protocolară a decurs într-o atmosferă de caldă cor­dialitate. În întîmpinarea zilei de Pe șantierul nr. 3 Botoșani al T.C.I. Iași 4 luni avans în actualul cincinal Pînă la această dată, lucră­torii șantierului nr. 3 Boto­șani din cadrul Trustului de construcții industriale Iași au cîștigat un avans de 4 luni în marea bătălie cu timpul, pen­tru realizarea cincinalului înainte de termen. — Numai în primul trimes­ In cooperația meșteșugărească Planul la desfaceri cu amănuntul a fost realizat Lucrătorii din unitățile co­operației meșteșugărești din județul Botoșani au realizat cu 13 zile mai devreme pla­nul pe primele patru luni la indicatorul desfacere cu a­­mănuntul. îmbunătățind pro­gramul zilnic de lucru în uni­tățile proprii de desfacere, meșteșugarii vor asigura pînă la finele lunii un plus de măr­furi pentru populație de 500 000 lei. tru din acest an am adăugat în contul nostru încă 15 zile avans, ne informează ing. E­­mil Curpăn, șeful șantierului. In fiecare an din primii trei ani din actualul cincinal am depășit planul de construcții­­montaj, pe total antrepriză generală, cu circa 8 la sută. Prezența constantă a efor­tului și hărniciei, experiența constructorilor, pregătirea te­meinică a lucrărilor sunt prin­cipalele atribute ale succese­lor înregistrate de cei care ri­dică redutele industriale ale Botoșanilor. Normat pentr... degeaba și „ajutat" la văzut Nu este în intenția noastră să prezentăm în ziar glume demne de Păcală. Dar se pa­re că unii conducători ai co­operativelor agricole au chiar mai mult haz decît popularul personaj din poveste. Ce poți să spui cînd, pe o fișă de normare a muncii de la cooperativa agricolă Bu­­cecea, găsești în scris în drep­tul lui Constantin Onofrei, că este normal, dacă-mi aduc a­­minte bine, pe luna februarie a.c., pentru „stat și asistat la încărcat gunoi“, cu 30 norme ! Am pomenit să se plăteas­că pînă acum pentru orice muncă, ori serviciu, dar pen­tru stat și asistat la încărcat gunoi nu. E o întâmplare.?.. O eroare­­, ... In nomenclatorul de func­ții pentru cooperativele care figurează, la brigadă, agri­în afară de brigadier doar șeful Progresul satului e legat de muncă de echipă. Acesta din urmă primește în plus o retribuire lunară, în afară de cea cuve­nită pentru munca ce o de­pune, de cel mult 4 norme convenționale. De ce așa ? E lesne de înțeles. Brigadierul are nevoie de ajutoare anga­jate direct în producție, care să se afle permanent în diver­sele locuri de mun­că. Pentru efortul suplimentar este sta­bilită acestora și retribuția a­­decvată. Insă numai pentru perioada lucrată. Cu alte cuvinte șeful de e­­chipă este un cooperator care muncește direct și care, în u­­nele luni ale anului, poate, primi pentru munca prestată în plus pînă la 4 norme con­venționale pe lună. E clar: — Stai că-i rost să mai creăm un post de funcționar, și-au zis unii președinți. Și au trecut la treabă. Au adu­nat normele acelea care pot sau nu fi achitate și care, le-Ion DRAGOMIR, activist al Comitetului jude­țean de partid (Continuare in nne. a IV-a) In pagina a lll-a SPORT Fotbal în divizia C ■ Rezultate ■ Clasament ■ Etapa viitoare • Fabrica de din Galați, pusă in bere și mari funcțiune parțial, in cursul lunii februa­rie, a livrat, zilele trecute, pri­mele cantități de bere. Proiec­tată pentru o capacitate de 200 000 hl pe an, ea va livra zilnic 140 000 de sticle de bere. • La Urziceni se află în fază avansată de construc­ție o fabrică de ulei din soia. Ea va avea o capaci­tate de prelucrare de 165 000 tone soia pe an. In această primăvară au în­ceput, de asemenea, zile de construcție a lucră­nd­ secții de prelucrare unor soiei, care vor funcționa în­­ cadrul fabricilor de de la Cărei, Constanța ulei și Slobozia. • Cea de-a 8-a linie de flo­­tare a minereului cuprifer de la Bălan, cu o capacitate de 100 000 tone pe an, și-a atins parametrii proiectați înainte de termen. O linie ultima din planul de similară, tare a acestui centru dezvol­minier, urmează să completeze actua­lul potențial al flotației. In secția de montaj a întreprinderii „1 Mai" din Ploiești

Next