Clopotul, ianuarie-aprilie 1974 (Anul 30, nr. 4037-4137)
1974-04-25 / nr. 4133
' » UOTEC Agew&am University *MI EMINESCU’ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XLI nr. 4133 [ joi 25 aprilie 1974 ] 4 pagini — 30 bani PROBLEMA NUMĂRUL 1 SEMĂNATUL PORUMBULUI ■ PE ANSAMBLUL JUDEȚULUI AU FOST INSEMINȚATE CU PORUMB PESTE 12.500 HA ■ „CORCODUȘU ȘI SCUTURĂ FLOAREA" ȘI... TREBUIE SĂ NE GRĂBIM ! ■ UNII TOT MAI AȘTEAPTĂ, DAR CE ANUME NU POT EXPLICA NICI EI Miorcani Marți, semănau la porumb, pe tarlalele „Varatic“ și „Răcărie“, 5 semănători. — Am început semănatul pe la cinci dimineața — ne spune președintele cooperativei agricole de producție tovarășul Vasile Focșa — și, dacă timpul ne permite, ca de obicei, vom merge pînă nu se va mai vedea afară. — Cit ați semănat pînă astăzi ?. — 400 de hectare. Astăzi mai semănăm pe puțin 100 de hectare (viteza de lucru pe semănătoare a fost stabilită la 20 de hectare) așa că puteți conta pe 500 de hectare. Mîine, 24 aprilie, vom băga la ,lucru și a șasea semănătoare. Concomitent, continuăm cu erbicidarea terenurilor rezervate pentru porumb. Marți, 4 agregate erbicidau pe tarlaua „50“. In total erau erbicidate 200 de hectare (100 ha porumb și 100 ha soia) în pri23 aprilie, o zi bună de lucru pe Valea Prutului. La Bold, Mitoc și Miorcani termometrele indicau carnea și temperatură în sol ace— în jur de 8 grade. Ceva diferă în schimb : diferă suprafețele însămînțate cu porumb în fiecare dintre aceste unități, măvara acestui an, care se adaugă celor 400 hectare erbicidate din toamnă. Se evidențiază brigadierii Mihai Bîltoc, Gheorghe Hanganu și Mihai Focșa. Au făcut o treabă bună. Mitoc Interlocutor Gheorghe Simon, inginerul șef al cooperativei agricole de producție : Pînă acum (23 aprilie, ora 12) am semănat cu porumb 370 hectare. Două semănători se află pe tarlaua „Țarina Stîncă“ — au semănat 15 hectare— a semănătoare în „Droci“ — a semănat 10 hectare — și una în „Prodan“ — a Octav TEMNEANU (Continuare în pag. a IV-a) CAMPANIA AGRICOLĂ De la I.M.A.I.A. Botoșani pornesc zilnic spre beneficiari conducte pentru irigații Funcționarul Mai zilele trecute, Gheorghe Strungaru din Botoșani, imi povestea, cu mihnire in glas, că funcționarii de la secția abonamente (Calea Națională, 346) a I.J.G.C.L., i-au pricinuit niște necazuri. Mai exact, i s-au încasat de două ori cheltuielile pentru apă și canalizare pe primul trimestru al anului. Ducindu-se rifice încurcătura, să clafuncționarii de la amintita secție nu numai că nu și-au cerut scuze (cel puțin atît) pentru greșeala lor, dar l-au „luat tare", l-au purtat pe drumuri pînă i s-au restituit banii încasați pe nedrept. După ce l-am ajutat pe om să i se facă dreptate, faptul in sine poate nu ne-ar fi îndemnat să scriem rindurile de față. Frecvența lui, însă, cere să ne oprim puțin atenția asupra îndatoririlor funcționarului public. Reprezentant al statului, într-un sector sau altul, el trebuie să se gîndească permanent că, prin munca lui, este chemat să contribuie la exercitarea rolului statului în societate. Definind această importantă învestitură, nu-i este îngăduit să știrbească cîtuși de puțin prestigiul instituției sociale în slujba căreia se află. Oricare ar fi el, funcționarului public îi revine misiunea de a servi permanent interesele societății, ale tuturor oamenilor muncii. Intr-o cuvîntare recentă, însuși pre- Marin RIFTINCA (Continuare în pag. a IlI-a) • Din 137 unități agricole, răspunsuri la 3 întrebări e Interlocutori Alexandru Chirilă, primarul comunei Manoleasa, Petru Ojog, primarul comunei Santa Mare și Ilie Bădilă, președintele cooperativei agricole de producție din Stăuceni. Ei au avut amabilitatea să răspundă ziarului la întrebările : 1. Ce suprafață ați irigat pînă acum ? 2. Cît veți iriga în continuare ? 3. Ce inițiativă s-a remarcat în mod deosebit? C.A.P. MANOLEASA 1. — 30 ha. 2. — 30 ha. 3. — Din inițiativa inginerului șef, Tudor Maxim și cu sprijinul larg al țăranilor cooperatori s-a realizat o acumulare pe pîrîul Volovăț, cu un debit de apă suficient pentru a iriga 30 ha cu porumb și 30 ha cu grîu. C.A.P. SANTA MARE 1. — 46 ha (grîu, legume, lucerna și fînațuri). 2. — 70 ha. 3. — S-a zăgăzuit pîrîul din tarlaua „Tabăra nouă“ reali-Anchetă realizată de Nicolae TEODORESCU (Continuare in pag. a llla) Erbicidarea terenului destinat porumbului pentru siloz la cooperativa agricolă de producție Cucorăni Astăzi, în jurul orei 14:45, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct de la Aeroportul Otopeni ceremonia plecării președintelui Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, care, la invitația președintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a întreprins o vizită oficială de prietenie în țara noastră. « a In preajma Zilei tineretului ne-am propus să creionăm cîteva fapte care definesc tineretul nostru de azi. „Profesor" la 24 de ani I.M.A.I.A. Botoșani avea opt freze și doar un singur frezor calificat. Lucrările tot mai complexe, necesitatea creșterii productivității muncii, reclamau oameni care să stăpînească la perfecție tainele mașinilor. — Te vei ocupa de calificarea a 4 elevi în meseria de frezor. Să devină tot atît de buni ca și tine, i s-a spus lui Viorel Bejenaru. Așa a ajuns V. Bejenaru, la 24 de ani „profesor“ al unor tineri de-o vîrstă apropiată cu a lui. — O să iasă oameni de nădejde din ei, ne-a asigurat acesta. Școală mai bună ca producția nu există. Așa m-am format și eu. Băieții primesc o parte din sarcinile secției. Lucrează printre ceilalți muncitori, simt că apasă pe umerii lor o răspundere, se străduiesc să învețe. Eu trebuie doar să-i supraveghez, să-i îndrum din cînd în cînd. Un lucru n-a vrut să ne spună V. Bejenaru. Că nu i-a fost ușor să-și depășească planul, dar să se ocupe și de elevii săi, că a trebuit să se pregătească mereu pentru a fi tot timpul cu un pas înaintea lor. Dar, la 24 de ani, cînd îți iubești meseria, nimic nu e imposibil și peste 4 luni la I.M.A.I.A. încă patru frezori se vor adăuga bătăliei pentru plan. Mîndria de a fi utili — Să-i vedeți pe elevii noștri cînd ni se solicită executarea unor lucrări, ne relata într-o discuție tovarășul Gheorghe Bulgariu, directorul Grupului școlar „Electrocontact“. La „Electrocontact“, elevii se simt părtași la realizarea sarcinilor de producție, se consideră de pe acum muncitori. De sub mîinile lor harnice ies bancuri de lucru, trase cu scule pentru școli. Din planul anual de producție, în valoare de circa 340 000 lei, în trimestrul II, prin munca elevilor, s-au realizat lucrări de peste 150 000 lei. Din inițiativa școlii, ei participă la montarea utilajelor pe care vor lucra după absolvire. Se realizează astfel sudura dintre om și mașină, ei devin de pe acum stăpînii u- Nicolae ROTARU (Continuare în pag. a III-a) In preajma Zilei tineretului La marea scoală 9 a muncii Sesiunea Comisiei Economice ONU pentru Europa Lucrările celei de-a XXIX-a sesiuni a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa au fost onorate, miercuri dimineața, prin participarea președintelui Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Prezența șefului statului român la această importantă reuniune internațională relevă, încă o dată, cu pregnanță, interesul viu pe care țara noastră îl manifestă față de activitatea acestui organism al O.N.U., față de rolul său însemnat în promovarea spiritului de cooperare între țările membre ale Comisiei, între toate statele lumii, pe baze egale, durabile și reciproc avantajoase, în procesul de edificare a unor raporturi noi de pace, securitate și colab.(Continuare în pag. a IV-a) Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Doamnelor și Domnilor, Stimați oaspeți, îmi face o deosebită plăcere să vă adresez un călduros salut dumneavoastră, participanților la cea de-a 29-a sesiune a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa, care de 7 zile își desfășoară lucrările în Capitala patriei noastre. Această reuniune are loc în împrejurări cînd popoarele europene, ca dealtfel toate națiunile lumii, sînt confruntate cu probleme deosebit de grave determinate de perpetuarea unor relații inechitabile între state, a unor forme și practici colonialiste și neocolonialiste, de prelungirea crizei monetare și accentuate în ultima vreme de criza energiei, de dificultățile asigurării materiilor prime, de alte ale vieții economice, aspecte In aceste împrejurări sesiunea Comisiei Economice O.N.U., pe agenda căreia sunt înscrise cooperarea în sfera producției și schimburile de bunuri materiale, colaborarea în domeniul științei și tehnologiei, este chemată să contribuie la enunțarea unor soluții în vederea unirii eforturilor țărilor europene pentru rezolvarea, cu forțe comine, problemelor economice de importanță majoră ale continentului, ale întregii omeniri. Fără îndoială, încă este necesar să pornim neîncetat de la faptul că cooperarea economică și tehnico - științifică, schimbul de valori materiale, de bunuri spirituale, de informații și de experiență reprezintă în lumea modernă o necesitate tivă a evoluției fiecărei obiectări în pas cu cuceririle sului universal și, în progreacelași timp, o condiție a mersului înainte al întregii umanități. Analizînd realitatea în această lumină, putem aprecia că în ultimii ani a căpătat o amploare tot mai mare colaborarea economcă, tehnico - științifică și culturală între statele de pe continentul european. Viața demonstrează însă că mai există mari rezerve nefolosite în acest domeniu, că mai persistă anacronisme care frînează desfășurarea plenară a colaborării. Statele europene dispun, după părerea noastră, de largi posibilități pentru a intensifica cooperarea pe ramul asigurării, folosirii căși gospodăririi raționale a materiilor prime, al surselor de energie, al producției industriale, al ameliorării mediului ambiant, al perfecționării mijloacelor de comunicații și telecomunicații, precum și în alte domenii economice. Un rol stimulator deosebit de important ar avea în acest (Continuare în pag. a IV-a) Vizita în țara noastră a președintelui Republicii Costa Rica Președintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, împreună cu tovarășul Bodnaraș, vicepreședinte Emil al Consiliului de Stat, a plecat miercuri într-o călătorie în județele Dolj și Argeș. La vizită participă, de asemenea, persoanele oficiale costaricane care îl însoțesc pe distinsul oaspete. Pe aeroportul municipiului Craiova, pavoazat cu drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Costa Rica, șeful statului costarican a fost întîmpinat de Gheorghe Petrescu, președintele comitetului executiv al Consiliului popular județean Dolj, de membri ai comitetelor executive județean (Continuare în pag. a IV-a) Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET privind programul de lucru în zilele de 1 și 2 mai 1974 și stabilirea ca nelucrătoare a zilei de 4 mai 1974 Ținînd seama de dorința exprimată de numeroase colective de oameni ai muncii din unitățile socialiste de a lucra în zilele de 1 și 2 mai, în scopul asigurării ritmului neîntrerupt al activității economice, și de a avea ca zi nelucrătoare sîmbătă 4 mai, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Art. 1. — Zilele de 1 și 2 mai 1974 sunt zile lucrătoare, potrivit programului de lucru stabilit pentru fiecare unitate. Art. 2 — Ziua de 4 mai 1974 se declară zi nelucrătoare. Prevederile alineatului precedent nu se aplică unităților productive în care se desfășoară proces continuu de muncă, precum și unităților agricole de stat și cooperatiste. Art. 3. — Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare vor stabili programe speciale pentru unitățile comerciale, de transporturi publice și alte asemenea unități, care să asigure servirea populației în ziua de 4 mai 1974. NICOLAE CEAUȘESCU Președintele Republicii Socialiste România ...FUGA LA ARBITRAJ în agricultură se cere să știi să produci, dar și să valorifici strat. De ce ? Cum a fost posibil ? Avem un număr suficient de mare de lucrători ai Direcției agricole, inclusiv în serviciul de îndrumare contabilă și la valorificare, avem inspectori ai Băncii agricole, activiști ai Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, toți oameni pregătiți, mai ales în campanie, se care, ocupă în mod expres de aceste probleme. Ce fel de interes își dau ? — Noi am sesizat aceste abateri, am cerut să se pună ordine, ne spune tovarășul Constantin Mustață, președinte la U.J.C.A.P. viceroșani. Sigur, o vină ne Boaparține și nouă, inclusiv mie, personal. Grav este însă faptul că atunci cînd am sesizat niște abateri (și am sesizat de multe ori) nu am găsit înțelegere la organele contractuale. Mult prea multe abateri ce puteau fi soluționate pe loc au trebuit să fie rezolvate prin arbitrajul de stat. In genere, factorii responsabili — directorii, contabilii șefi, de la unitățile contractuale, cînd e vorba că au de DAT înapoi banii, se „scutură" de răspundere. Dacă ar fi avut de După cum am mai relatat, la centrele Dorohoi și Botoșani, pentru așa - zisa nesortare a cartofilor, s-au reținut cooperativelor agricole cîte 70 lei pe tonă. Că măsura a fost nefondată, s-a demon-LUAT, la fel ar proceda ? Mi se pare că ieșirea din această situație se află în a cîntări dreptatea cu același cîntar pentru amîndouă părțile. Firește, sîntem de acord cu această opinie. Dar numai Ion MAXIMIUC (Continuare în pag. a IV-a) * În întîmpinarea zilei de Anticipații la un bilanț Colectivul de muncă de la întreprinderea viei și vinului Botoșani a îndeplinit planul „la zi“ al producției globale, estimînd depășirea acestuia, pînă la finele lunii aprilie, cu 100 000 lei. Activitatea productivă în perioada de pînă acum s-a desfășurat in condițiile cînd cheltuielile totale la 1000 lei producție marfă au fost reduse cu 43,80 lei față de cele planificate, din care 1a cheltuieli materiale — cu 37,10 lei, rezultînd astfel un beneficiu suplimentar de 286 000 lei. In aceste zile, echipa de lucrători auxiliari, coordonată de ing. Iosif Crivanos, a început remontul la centrele de vinificare (igienizarea centrelor, repararea utilajului), in cadrul pregătirii campaniei de toamnă. Paralel, sunt expediate zilnic cantitățile de vin contractate cu diverși beneficiari. Se evidențiază îndeosebi centrul de vinificare Botoșani. Printre lucrătorii cu cele mai bune rezultate în muncă se numără frații Ștefan și Vasile Condriuc, conducătorii auto de „cursă lungă“, Floarea Manale, de la secția de turnat rachiuri, Petru Crețu, de la secția de îmbuteliere a vinului. Fabrica mixtă de industrie locală Dorohoi Pășește azi in anul 5 al cincinalului ... In anii 1965, 1966 și 1967 a primit steagul de fruntașă pe regiunea Suceava , în anii 1970 și 1972 a primit diploma de întreprindere evidențiată în întrecerea socialistă pe țară, în ramura industriei locale , în anul 1973 și-a realizat aproape dublu angajamentul asumat în întrecerea socialistă, a primit scrisori de felicitare pentru calitatea produselor livrate etc. — Bilanțul acestor merite deosebite ale colectivului de lucrători al Fabricii mixte de industrie locală Dorohoi, adunate prin muncă asiduă, pe parcursul celor 25 de ani de existență a fabricii, sînt încununate azi, 25 aprilie 1974, cu un nou succes de prestigiu — îndeplinirea integrală a sarcinilor de producție aferente primilor patru ani ai cincinalului. Sîntem mîndri — ne spunea tovarășul Aurel Frunză, directorul fabricii — că unitatea noastră a prosperat an de an, ajungînd astăzi să producă de 3 620 ori mai mult decit în anul 1950. Dacă la înființarea fabricii, în primăvara (Continuare în pag. a IlI-a)