Clopotul, ianuarie-aprilie 1974 (Anul 30, nr. 4037-4137)

1974-04-25 / nr. 4133

' » U­O­T­E­C A­gew&am­ University *MI EMINESCU’ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XLI nr. 4133 [ joi 25 aprilie 1974 ] 4 pagini — 30 bani PROBLEMA NUMĂRUL 1 SEMĂNATUL PORUMBULUI ■ PE ANSAMBLUL JUDEȚULUI AU FOST INSE­­MINȚATE CU PORUMB PESTE 12.500 HA ■ „CORCODUȘU­ ȘI SCUTURĂ FLOAREA" ȘI... TREBUIE SĂ NE GRĂBIM ! ■ UNII TOT MAI AȘ­TEAPTĂ, DAR CE ANUME NU POT EXPLICA NICI EI Miorcani Marți, semănau la porumb, pe tarlalele „Varatic“ și „Ră­­cărie“, 5 semănători. — Am început semănatul pe la cinci dimineața — ne spune președintele coopera­tivei agricole de producție to­varășul Vasile Focșa — și, dacă timpul ne permite, ca de obicei, vom merge pînă nu se va mai vedea afară. — Cit ați semănat pînă as­tăzi ?. — 400 de hectare. Astăzi mai semănăm pe puțin 100 de hectare (viteza de lucru pe semănătoare a fost stabilită la 20 de hectare) așa că puteți conta pe 500 de hectare. Mîi­­ne, 24 aprilie, vom băga la ,lucru și a șasea semănătoare. Concomitent, continuăm cu erbicidarea terenurilor rezer­vate pentru porumb. Marți, 4 agregate erbicidau pe tar­laua „50“. In total erau erbi­­cidate 200 de hectare (100 ha porumb și 100 ha soia) în pri­23 aprilie, o zi bună de lu­cru pe Valea Prutului. La Bold, Mitoc și Miorcani ter­mometrele indicau carn­ea și temperatură în sol ace­— în jur de 8 grade. Ceva di­feră în schimb : diferă su­prafețele însămînțate cu po­rumb în fiecare dintre aceste unități, măvara acestui an, care se a­­daugă celor 400 hectare er­­bicidate din toamnă. Se evi­dențiază brigadierii Mihai Bîltoc, Gheorghe Hanganu și Mihai Focșa. Au făcut o trea­bă bună. Mitoc Interlocutor Gheorghe Si­mon, inginerul șef al coopera­tivei agricole de producție : Pînă acum (23 aprilie, ora 12) am semănat cu porumb 370 hectare. Două semănători se află pe tarlaua „Țarina Stîncă“ — au semănat 15 hec­tare— a semănătoare în „Droci“ — a semănat 10 hecta­re — și una în „Prodan“ — a Octav TEMNEANU (Continuare în pag. a IV-a) CAMPANIA AGRICOLĂ De la I.M.A.I.A. Boto­șani pornesc zilnic spre beneficiari conducte pentru irigații Funcționarul Mai zilele trecute, Gheorghe Strungaru din Botoșani, imi povestea, cu mihnire in glas, că func­ționarii de la secția abona­mente (Calea Națională, 346) a I.J.G.C.L., i-au prici­nuit niște necazuri. Mai e­­xact, i s-au încasat de două ori cheltuielile pen­tru apă și canalizare pe primul trimestru al anu­lui. Ducindu-se rifice încurcătura, să cla­func­ționarii de la amintita secție nu numai că nu și-au cerut scuze (cel pu­țin atît) pentru greșeala lor, dar l-au „luat tare", l-au purtat pe drumuri pînă i s-au restituit banii încasați pe nedrept. După ce l-am ajutat pe om să i se facă dreptate, faptul in sine poate nu ne-ar fi îndemnat să scriem rindurile de față. Frecvența lui, însă, cere să ne oprim puțin aten­ția asupra îndatoririlor funcționarului public. Re­prezentant al statului, în­­tr-un sector sau altul, el trebuie să se gîndească permanent că, prin mun­ca lui, este chemat să contribuie la exercitarea rolului statului în socie­tate. Definind această importantă învestitură, nu-i este îngăduit să știr­bească cîtuși de puțin prestigiul instituției so­ciale în slujba căreia se află. Oricare ar fi el, func­ționarului public îi revine misiunea de a servi per­manent interesele socie­tății, ale tuturor oameni­lor muncii. Intr-o cuvîn­­tare recentă, însuși pre- Marin RIFTINCA (Continuare în pag. a IlI-a) • Din 137 unități agricole, răspunsuri la 3 întrebări e Interlocutori Alexandru Chirilă, primarul comunei Ma­­noleasa, Petru Ojog, primarul comunei Santa Mare și Ilie Bădilă, președintele cooperativei agricole de producție din Stăuceni. Ei au avut amabilitatea să răspundă ziarului la întrebările : 1. Ce suprafață ați irigat pînă acum ? 2. Cît veți iriga în continuare ? 3. Ce inițiativă s-a remarcat în mod deosebit? C.A.P. MANOLEASA 1. — 30 ha. 2. — 30 ha. 3. — Din inițiativa ingineru­lui șef, Tudor Maxim și cu sprijinul larg al țăranilor co­operatori s-a realizat o acu­mulare pe pîrîul Volovăț, cu un debit de apă suficient pen­tru a iriga 30 ha cu porumb și 30 ha cu grîu. C.A.P. SANTA MARE 1. — 46 ha (grîu, legume, lucerna și fînațuri). 2. — 70 ha. 3. — S-a zăgăzuit pîrîul din tarlaua „Tabăra nouă“ reali-Anchetă realizată de Nicolae TEODORESCU (Continuare in pag. a lll­a) Erbicidarea terenului destinat porumbului pentru siloz la coopera­tiva agricolă de produc­ție Cucorăni Astăzi, în jurul orei 14:45, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct de la Aeroportul Otopeni ceremonia plecării pre­ședintelui Republicii Costa Rica, Jose Figue­­res Ferrer, care, la invi­tația președintelui Repu­blicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceaușescu, a întreprins o vizită o­­ficială de prietenie în țara noastră. « a In preajma Zilei tineretu­lui ne-am propus să creio­năm cîteva fapte care defi­nesc tineretul nostru de azi. „Profesor" la 24 de ani I.M.A.I.A. Botoșani avea opt freze și doar un singur frezor calificat. Lucrările tot mai complexe, necesita­tea creșterii productivității muncii, reclamau oameni care să stăpînească la per­fecție tainele mașinilor. — Te vei ocupa de califi­carea a 4 elevi în meseria de frezor. Să devină tot a­­tît de buni ca și tine, i s-a spus lui Viorel Bejenaru. Așa a ajuns V. Bejenaru, la 24 de ani „profesor“ al unor tineri de-o vîrstă a­­propiată cu a lui. — O să iasă oameni de nădejde din ei, ne-a asigu­rat acesta. Școală mai bună ca producția nu există. Așa m-am format și eu. Băieții primesc o parte din sarcini­le secției. Lucrează printre ceilalți muncitori, simt că apasă pe umerii lor o răs­pundere, se străduiesc să învețe. Eu trebuie doar să-i supraveghez, să-i îndrum din cînd în cînd. Un lucru n-a vrut să ne spună V. Bejenaru. Că nu i-a fost ușor să-și depășeas­că planul, dar să se ocupe și de elevii săi, că a trebuit să se pregătească mereu pen­tru a fi tot timpul cu un pas înaintea lor. Dar, la 24 de ani, cînd îți iubești meseria, nimic nu e imposibil și pes­te 4 luni la I.M.A.I.A. încă patru frezori se vor adăuga bătăliei pentru plan. Mîndria de a fi utili — Să-i vedeți pe elevii noștri cînd ni se solicită e­­xecutarea unor lucrări, ne relata într-o discuție tova­rășul Gheorghe Bulgariu, directorul Grupului școlar „Electrocontact“. La „Electrocontact“, ele­vii se simt părtași la reali­zarea sarcinilor de produc­ție, se consideră de pe a­­cum muncitori. De sub mîi­­nile lor harnice ies bancuri de lucru, trase cu scule pen­tru școli. Din planul anual de producție, în valoare de circa 340 000 lei, în trimes­trul II, prin munca elevilor, s-au realizat lucrări de pes­te 150 000 lei. Din inițiati­va școlii, ei participă la montarea utilajelor pe care vor lucra după absolvire. Se realizează astfel sudura dintre om și mașină, ei de­vin de pe acum stăpînii u- Nicolae ROTARU (Continuare în pag. a III-a) In preajma Zilei tineretului La marea scoală 9 a muncii Sesiunea Comisiei Economice ONU pentru Europa Lucrările celei de-a XXIX-a sesiuni a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa au fost onorate, miercuri dimineața, prin participarea președintelui Republicii Socialiste Româ­nia, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Prezența șefului statului ro­mân la această importantă reuniune internațională rele­vă, încă o dată, cu pregnanță, interesul viu pe care țara noastră îl manifestă față de activitatea acestui organism al O.N.U., față de rolul său în­semnat în promovarea spiri­tului de cooperare între țări­le membre ale Comisiei, între toate statele lumii, pe baze e­­gale, durabile și reciproc a­­vantajoase, în procesul de e­­dificare a unor raporturi noi de pace, securitate și colab.­(Continuare în pag. a IV-a) Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Doamnelor și Domnilor, Stimați oaspeți, îmi face o deosebită plă­cere să vă adresez un căldu­ros salut dumneavoastră, participanților la cea de-a 29-a sesiune a Comisiei Eco­nomice O.N.U. pentru Euro­pa, care de 7 zile își desfă­șoară lucrările în Capitala patriei noastre. Această reuniune are loc în împrejurări cînd popoa­rele europene, ca dealtfel toate națiunile lumii, sînt confruntate cu probleme deo­sebit de grave determinate de perpetuarea unor relații inechitabile între state, a u­­nor forme și practici colonia­liste și neocolonialiste, de prelungirea crizei monetare și accentuate în ultima vre­me de criza energiei, de di­ficultățile asigurării materi­ilor prime, de alte ale vieții economice, aspecte In a­­ceste împrejurări sesiunea Comisiei Economice O.N.U., pe agenda căreia sunt înscrise cooperarea în sfera produc­ției și schimburile de bunuri materiale, colaborarea în do­meniul științei și tehnologiei, este chemată să contribuie la enunțarea unor soluții în ve­derea unirii eforturilor țări­lor europene pentru rezol­varea, cu forțe comi­ne, problemelor economice de im­­­portanță majoră ale continen­tului, ale întregii omeniri. Fără îndoială, încă este necesar să pornim neîncetat de la faptul că cooperarea e­­conomică și tehnico - știin­țifică, schimbul de valori materiale, de bunuri spiri­tuale, de informații și de ex­periență reprezintă în lumea modernă o necesitate tivă a evoluției fiecărei obiec­tări în pas cu cuceririle sului universal și, în progre­același timp, o condiție a mersului înainte al întregii umanități. Analizînd realitatea în aceas­tă lumină, putem aprecia că în ultimii ani a căpătat o am­ploare tot mai mare colabo­rarea economcă, tehnico - ști­ințifică și culturală între sta­tele de pe continentul euro­pean. Viața demonstrează însă că mai există mari re­zerve nefolosite în acest do­meniu, că mai persistă ana­cronisme care frînează des­fășurarea plenară a colaboră­rii. Statele europene dispun, după părerea noastră, de largi posibilități pentru a in­tensifica cooperarea pe ramul asigurării, folosirii că­­și gospodăririi raționale a ma­teriilor prime, al surselor de energie, al producției indus­triale, al ameliorării mediu­lui ambiant, al perfecționării mijloacelor de comunicații și telecomunicații, precum și în alte domenii economice. Un rol stimulator deosebit de important ar avea în acest (Continuare în pag. a IV-a) Vizita în țara noastră a președintelui Republicii Costa Rica Președintele Republicii Cos­ta Rica, Jose Figueres Ferrer, împreună cu tovarășul Bodnaraș, vicepreședinte Emil al Consiliului de Stat, a plecat miercuri într-o călătorie în județele Dolj și Argeș. La vizită participă, de ase­menea, persoanele oficiale costaricane care îl însoțesc pe distinsul oaspete. Pe aeroportul municipiului Craiova, pavoazat cu drape­lele de stat ale Republicii So­cialiste România și Republi­cii Costa Rica, șeful statului costarican a fost întîmpinat de Gheorghe Petrescu, pre­ședintele comitetului execu­tiv al Consiliului popular ju­dețean Dolj, de membri ai co­mitetelor executive județean (Continuare în pag. a IV-a) Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET privind programul de lucru în zilele de 1 și 2 mai 1974 și stabilirea ca nelucrătoare a zilei de 4 mai 1974 Ținînd seama de dorința exprimată de numeroase colective de oameni ai muncii din unitățile socialiste de a lucra în zilele de 1 și 2 mai, în scopul asigurării rit­mului neîntrerupt al activității economice, și de a avea ca zi nelucrătoare sîmbătă 4 mai, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Art. 1. — Zilele de 1 și 2 mai 1974 sunt zile lucră­toare, potrivit programului de lucru stabilit pentru fie­care unitate. Art. 2 — Ziua de 4 mai 1974 se declară zi nelucră­toare. Prevederile alineatului precedent nu se aplică unită­ților productive în care se desfășoară proces continuu de muncă, precum și unităților agricole de stat și coopera­tiste. Art. 3. — Ministerele, celelalte organe centrale, comi­tetele executive ale consiliilor populare vor stabili pro­grame speciale pentru unitățile comerciale, de transpor­turi publice și alte asemenea unități, care să asigure ser­virea populației în ziua de 4 mai 1974. NICOLAE CEAUȘESCU Președintele Republicii Socialiste România ...FUGA LA ARBITRAJ în agricultură se cere să știi să produci, dar și să valorifici strat. De ce ? Cum a fost po­sibil ? Avem un număr suficient de mare de lucrători ai Direcției agricole, inclusiv în serviciul de îndrumare contabilă și la valorificare, avem inspectori ai Băncii agricole, activiști ai U­­niunii județene a cooperati­velor agricole de producție, toți oameni pregătiți, mai ales în campanie, se care, o­­cupă în mod expres de aces­te probleme. Ce fel de interes își dau ? — Noi am sesizat aceste a­­bateri, am cerut să se pună ordine, ne spune tovarășul Constantin Mustață, președinte la U.J.C.A.P. vice­roșani. Sigur, o vină ne Bo­a­­parține și nouă, inclusiv mie, personal. Grav este însă fap­tul că atunci cînd am sesizat niște abateri (și am sesizat de multe ori) nu am găsit înțe­legere la organele contractua­le. Mult prea multe abateri ce puteau fi soluționate pe loc au trebuit să fie rezolvate prin arbitrajul de stat. In ge­nere, factorii responsabili — directorii, contabilii șefi, de la unitățile contractuale, cînd e vorba că au de DAT înapoi banii, se „scutură" de răs­­pun­dere. Dacă ar­ fi avut de După cum am mai relatat, la centrele Dorohoi și Boto­șani, pentru așa - zisa nesor­­tare a cartofilor, s-au reținut cooperativelor agricole cîte 70 lei pe tonă. Că măsura a fost nefondată, s-a demon-LUAT, la fel ar proceda ? Mi se pare că ieșirea din aceas­tă situație se află în a cîntări dreptatea cu același cîntar pentru amîndouă părțile. Firește, sîntem de acord cu această opinie. Dar nu­mai Ion MAXIMIUC (Continuare în pag. a IV-a) * În întîmpinarea zilei de Anticipații la un bilanț Colectivul de muncă de la întreprinderea viei și vinului Botoșani a îndeplinit planul „la zi“ al producției globale, estimînd depășirea acestuia, pînă la finele lunii aprilie, cu 100 000 lei. Activitatea pro­ductivă în perioada de pînă acum s-a desfășurat in condi­țiile cînd cheltuielile totale la 1000 lei producție marfă au fost reduse cu 43,80 lei fa­ță de cele planificate, din ca­re 1a cheltuieli materiale — cu 37,10 lei, rezultînd astfel un beneficiu suplimentar de 286 000 lei. In aceste zile, e­­chipa de lucrători auxiliari, coordonată de ing. Iosif Cri­­vanos, a început remontul la centrele de vinificare (igie­nizarea centrelor, repararea utilajului), in cadrul pregăti­rii campaniei de toamnă. Paralel, sunt expediate zil­nic cantitățile de vin contrac­tate cu diverși beneficiari. Se evidențiază îndeosebi cen­trul de vinificare Botoșani. Printre lucrătorii cu cele mai bune rezultate în muncă se numără frații Ștefan și Vasile Condriuc, conducătorii auto de „cursă lungă“, Floarea Mana­le, de la secția de turnat ra­chiuri, Petru Crețu, de la sec­ția de îmbuteliere a vinului. Fabrica mixtă de industrie locală Dorohoi Pășește azi in anul 5 al cincinalului ... In anii 1965, 1966 și 1967 a primit steagul de frun­tașă pe regiunea Suceava , în anii 1970 și 1972 a primit di­ploma de întreprindere evidențiată în întrecerea socialistă pe țară, în ramura industriei locale , în anul 1973 și-a rea­lizat aproape dublu angajamentul asumat în întrecerea so­cialistă, a primit scrisori de felicitare pentru calitatea pro­duselor livrate etc. — Bilanțul acestor merite deosebite ale colectivului de lucrători al Fabricii mixte de industrie locală Dorohoi, a­­dunate prin muncă asiduă, pe parcursul celor 25 de ani de existență a fabricii, sînt încununate azi, 25 aprilie 1974, cu un nou succes de prestigiu — îndeplinirea integrală a sar­cinilor de producție aferente primilor patru ani ai cinci­nalului. Sîntem mîndri — ne spunea tovarășul Aurel Frunză, directorul fabricii — că unitatea noastră a prosperat an de an, ajungînd astăzi să producă de 3 620 ori mai mult de­cit în anul 1950. Dacă la înființarea fabricii, în primăvara (Continuare în pag. a IlI-a)

Next