Concordia, 1867 (Anul 7, nr. 1-50)
1867-01-01 / nr. 1
apoi ajunge la „Concordia“ si dice: „Concordî’a nru 100, ca judecatoriu in insinuările dreptu doveda si arunca sarcin’a purificării pre cei insinuaţi. Numai la forulu productionale ante marţiale mai aflamu o procedura analoga, dela care numai unu pasu mai e pana la ordaliele, tortur’a si judetiele vernice ale evului mediu.“ — Cetitorii „Conc.“ au mulu 100. alu acestui diurnalu inca o mana, si mare lucru daca se va află omu cu minte sanetosa si cu Inima curata, care cerîndu mulu de sub intrebare, precum si totu ace’a ce s’a scrisu in Conc. despre nenttelegerile ardelene , se fie de acordu cu dnulu Ioanu intru dejudecarea procedurei Concordiei. Dora nu poftesce dnulu Ionu ca se denege unui diurnalu si dreptulu de a comunică fapte complinite asia după cum i se făcu cunoscute d’in mai multe parti d’in funte demnu de totu crediamentulu ? câci atunci a d’impreuna cu Telegr.af’ trebui tote diurnalele se cetescu de pre stele , ce se scrie, ce — după parerea mea — nu pote fi chiamarea nici unui diurnalu. Daca inse dnulu Ioanu concede unui diurnalu dreptulu de susu , apoi ce a poftîtu ? „Concordî’a“ i-au spusu câ ce a impartesitu, a impartesitu in credintia firma câ pre basea corespundintieloru avute impartesiesce adeverululimpede, si au adausu câ dovedîndu- se contrariulu va recunosce câ informatiunile ei nu erau basate pre adeveru. Ce potea face mai multu unu diurnalu care in afacerea acestea a susceputu in colonele sale numai câtu se referiâ la obieptu si câtu eră de lipsa, câtu-i eră detorinti’a a suscepe pentru a da cetîtoriloru sâi o informatiune esacta despre starea lucruriloru ? I-a trebuitu dlui Ioanu langa totu cuventulu si doue mărturii? Ei bine, nici „Concord.“ 102 si 103. i voru fi alinatu in câtu va si acestu doru. Intr’adeveru e cu nepotîntia ca unu omu care judeca lucrulu urmandu numai mintei sanetose si sentieminteloru curate sa nu se mire de procedur’a dlui Ioanu si a „Telegr. Rom.“ Diabade Ioane, cu „T. R.“ ori incatrâu ve invertîti, pretotîndene daţi de — conclusu, hotarîre, si contielegere confidenţiale dela Belgradu. Deci nu ve pote scote omulu. Pe aste cuvinte se baseza tota scrisorea d’in Telegr. nru 101. si tote intrebarile câte se făcu. Pre semne dv. nu ve poteti desberâ de parerea , ca a se tramite cei doi deputati, cari v’au datu atât’a de vorba, insemneza cersitorla, dar’ daca s’ar’ fi dusu altulu cu memorialulu, atunci nu eră cersitorla, atunci eră bine. De o credintia cu dv. in privinti’a conferintiei dela Alb’a Juli’a, pre langa care se invert! tota dîsput’a câta s’a facutu, este si dlu N. P. oficiantu metropolitanu d’in Sabiiu, carele in „Romanulu“ dela 24. dec. dice despre conferinti’a d’in Belgradu urmatoaiele: „Aci (in Belgradu) in cea mai buna armonia s’au adusu condusu, ca se se faca unu memorandu câtra Imperatulu, care sa-lu duca unulu d’intre metropoliti la Vien’a. Escel. Sa Bar. Siagun’a a propusu ca Esc. Sa metr. Siulutiu sa in sarcin’a missiunei la Vien’a. Inse Esc. Sa metr. Siulutiu, escusandu-se pentru sanetatea sa sdruncinata, a provocatu pre Escel. Sa metr. Siagun’a ca se ruerga d’insulu ,cu memorialulu la Vien’a. Metropolitulu Siagun’a a primitu acesta sarcina după învoirea totororu celoru de fatia , s’a rogatu ca sâ se compună memorandulu si se i se preda, ca se plece cu elu câtu mai curendu la Vien’a. Dreptu este ca au fostu si astfeliu de păreri, ca amendoi archiereii se merga la Vien’a cu memorandulu inse acelea s’au lamuritu prin unele desluciri si unanimii s’au tartu ca metropolitulu Siagun’a sa ascerna la tronu acea chartîa. Gonferinti’a se acomoda acestei forme de missiune, si metropolitii se despărţiră mnulu câtra Blasiu ca se compună memorandulu, celalaltu la Sabiiu, spre a se gat! de drumu pentru ducerea aceluia.“ Acum fi bunu bade Ioanne si combina condusele si hotarîrile dtale, ale Telegr. R. si ale dlui N. P. d’in „Romanulu“ cu descrierea decursului conferintiei d’in Belgradu făcută in unii „Conc.“ 102. si 103. Dora numai nu vei dice ca si cele impartesite in niii acestia suntu „insinuări“ ; canci vedi si pentru acestea, ca si pentru celelalte impartesite in Conc. in treb’a acéstea, sunt mai multe mărturii, apoi juramentu dora nu vei poftî ? Daca vei binevoi dara a luă doue mărturii dreptu destula dovada, atunci credu câ nu te vei mai îndoi, cu câte vorbe au facutu in respectulu acest’a basanduve pre conclusu si otarire dela confer, d’in Belgradu au fostu tote basate pre nimic’a pentru câ in conferinti’a atât’a s’a condlusu, si s’a otartu câtu nimic’a. Dîet’a Croaţiei se amanâ pe tempu nedeterminatu prin urmatoriulu rescriptu regescu : „Iubitiloru credîntiosi! etc. Părerile vostre asupra afaceriloru comuni si asupra mânuirii acelor’a suntu desfasiurate in prâ umilit’a vostra adresa d’in 19. dec. a. tr. făcută in urm’a provocarei Nostre. Noi acele, precum si dorinttele ascernute in acea adresa, le vomu lua in consîderatiune si cumpenire matura, inse decisîunea Nostra asupra loru suntemu indemnati a o reserva pana atunci, pana candu nu va fi înaintea Nostra resultatulu pertrapturiloru continuate cu Ungari’a si pana candu nu vomu fi incunoscintiati si despre dechiaratiunile de asâmine ponderosîtate ale celebru-alalte regate si tiere ale Nostre. D’in acesta causa Ne sentimu motîvati a amanâ dîet’a regateloru Croati’a si Slavoni’a pana la tempu nedeterminatu , altmintrea remanemu etc. Francisca Iosifu m. p. Kussevich m. p.“ Credu ca la intrebârile făcute in Tel. R. nru 101, voru respunde cei intrebati. Mie daca mi-ati da voia , si n’ati lua de „insinuări“ cuvintele mele, mi-ar’ place a ve spune: câ nu potu crede ce diceti dv.: „câ congresu nati un ale sub regimulu de fatia nice decâtu nu se potk tienk,“ ci trebue se sustienu câ se potk tienk, numai sâ-lu fie cerutu toti, seu celu putienu sâ nu se fie opusu nime d’intr’ai nostri. Nu me indoiescu, câ publiculu si va fi formatu pan’acum o opiniune chiara despre starea lucrului, era incâtu s’ar’ mai poftî ceva deslucire credu ca se va da, si de ace’a incheiu si io cu cuvintele dlui Ioanu, poftîndu d’in sufletu anu nou fericitii si armonia mai buna! Niculae. ROMAN l’A. Senatulu a respunsu cu urmatorea adresa la discursulu tronului: Maria Ta ! Senatulu la inceputulu primei sale legislature, se simte fericitu de a salută in persona înălțimii Vostre prefundatorulu dinastiei care se inaugureaza de o data cu nouele institutiuni ce si-a datu nou’a Romania. Missiunea ce aui primitu cu atâtu devotamentu si energia de a lucră la regenararea unui poporu incercatu de suferintie si nenorociri in totu cursulu vietiei sale politice, ve da pre Inalitate Domne, unu tîtlu netagaduitu la iubirea si încrederea tierei. Senatulu primesce cu bucuria asigurarea cei daţi despre binevoitorea amiciţia si simpatia a înaltei Porti si a poteriloru garanți pentru acéstaa tiera. Domnia Măriei Vostre pune unu capetu fluctuatiuniloru politice , si dandu stabilitatea necesaria guvernului va permite poteriloru Statului a pune la aplicare principiele salutarie de probitate, de moralitate, de munca si de economia, cari conducu naţiunile la civilisatiune, la bogatia si la taria. Concursulu actîvu alu senatului este asîguratu, pre Inalitate Domne guvernului Măriei Tale, spre a sterpi viciurile adancu inradecinate in admininistratiune si in justiţia. Elu va vedé cu multiumire tote mesurale ce guvernulu Măriei Tale va lua intru acésta, si se va asociă cu fericire spre a le da tota eficacitatea ce le pote procură sancțiunea legislativa. Eră preste putîntia, Maria Ta, sa nu resimţiţi suferintiele cu cari a placutu a totu poternicului a incerca si in acestu anu pre poporulu romanu. Senatulu nu va lipsi de a acordă guvernului înălțimii Vostre midilocele nedîspensabili spre a lu usiurâ, pre câtu se pote, si spera ca intrebuintiarea loru intrerupta va incuragia si asîstenti’a publica. Principiulu salutariu alu respectului indatoririloru contractate de Statu este netagaduitu un’a d’in condîtiunile cari asigura si intemeieza credîtulu guverneloru. In modîficatiunile dara ce ni se voru propune de guvernulu Măriei Tale, in privinti’a contracteloru inchiriate de guvernulu trecutu, ne vomu pune tota sîlinti’a spre a impecâ acestu principiu cu interesele tesaurului publicu, pre câtu se va potri. Cunoscemu ca sîtuatiunea financiara este forte impovorata. Aplaudamu dara la tote mesurele ce ni se anunde ca menite a produce usturarea tesaurului si la tote economiele spre a restabili credîtulu publicu, cu unu sîstemu de economia in cheltuele potrivite cu resursele regulate ale tesaurului si cu midilocele contribuabililoru, vomu fi feriți de a alergă la împrumutări cari ingageza viitoriulu, si compromitu totu d’a un’a starea financiara a unei tiere. Ca si Maria Ta, nu ne facemu ilussiuni asupra sîtuatiunii, pentru ca ilusiunile nu sunt posibili după câte amu suferitu in trecutu. Ne vomu pune inse la lucru cu tota seriosîtatea, si avemu sperantia, câ cu unu j principe de o familia ilustra, cu tradîtiuni liberali, tier’a nostra incependu o era noua, va potu cicatrisa ranele ce i au lasatu luptele si nefericirile d’in trecutu. Sub domnia înălţimii vostre, bucurandu-ne de pace si de linisce, vomu potu prospera si domnitele nostre se voru găsi realisate. Se traiesci Măriei Ta! Adunarea deputatiloru are inceputu siedîntiele publice ale sale in Marti’a trecuta. In acesta siedîntia, după comunicarea mai multoru cereri de concedîe făcute de câtra biurou, care s’au incuviintiatu totoru acelora ce le au sprijinitu, si după comunicarea a doue proiecte de legi depuse la biurou de câtra d. ministru alu Lucrariloru publice, presiedîntele adunării d. Lascaru Catargiu facă cunoscutu adunării, ca mai multi din deputaţi au anunciatu mai multe interpelări si-i invita a lua cuventulu spre espunerea obiectului loru. D. Dîmitrie Cracte cere cuventulu si formuleaza in modulu urmatoriu interpelarea sa: Domniloru, in siedînti’a trecuta am anunciatu causa pentru care voiu sa interpelezu pre d. ministru de Finance. Adi voiu aretu motivele si le voiu esplicâ. Sciti, domniloru, câ este unu vuetu cumca s’a instrainatu nisce păduri ale Statului de o valoare forte însemnata, câci se urca la suma de preste 40 milioane. Mai multe diame , atâtu de preste Milcovu câtu si de d’incoce de Milcovu au aretatu acelu vuetu si au cerutu esplicatiune ministeriului, dara ministeriulu a tacutu si nu s’a vediutu in Monitoriu nimica pentru desmintirea aceloru vorbe. Acésta a facutu pre diarie a da crediamentu vuetului. Eu credu ca acesta cestiune trebue pusa la lumina. De aceea rogu pre d. ministru de Finance se ne spună in ce modu s’au instrainatu pădurile Minzescu Hadîmbu si Racova, daca aceasta înstrăinare s’a facutu in virtutea unei legi, séu nu; si in acestu casu se ne spună cine si pre ce temeiu a facutu acestu actu ; séu daca s’a instrainatu in virtutea unei sententie judecatoresci, se ne spună ce tribunalu a datu acesta sententia, câci eu credu ca numai după modulu in care s’a facutu acésta înstrăinare se poate judeca daca a fostu bine sau râu făcută. Asceptu respunsulu dlui ministru, si atunci voiu discute cestiunea. D. ministru alu Financeloru dandu esplicatiuni intr’acésta, espunendu impregiurarea dela inceputu prin cetirea unoru notîtie d’in ministeriu, care conchidu ca pricin’a acésta se afla acum pre cursu de judecata, s’a convenitu, de accordu cu deputatulu interpelatoru si d. ministru, ca sa se numesca o comissiune d’in adunare care se cerceteze dossariele spre a se cunosce bine afacerea in cestiune, si după acesta s’a trecutu la ordinea dilei. Siedîntia de eri a fostu un’a d’in cele mai scandalose, daca nu unica, in analele parlamentului nostru. Deplangemu d’in adânculu animei cu o interpelare pucinu norocita care a avutu de scopu a denigra pre unii d’in membrii corpului professorale d’in Iasi, a ocasionatu nisce desbateri violenti si forte pucinu parlamentare, cari au duratu patru ore intrege si cari poteă sa se mai prelungesca inca si mai multu pre pant’a pre care pornisse dela inceputu, pre pant’a personalitatiloru, daca calmulu nu se restabilea, desi cam tardiu , prin includerea incidentului si ti, cerea la ordinea dilei. , După acesta d. Cesar Boliacu, facându cunoscutu biuroului ca are sa interpeleze pre ministeriu in mai multe obiecte forte serióse, i se dede cuventulu si anuncia o interpelare dlui ministru de Interne in privintia neaplicarii art. 10. d’in constitutiune si a man tinerii străiniloru in funcțiuni publice si mai cu sema in serviciulu telegrafo-postale , o alta interpelare dlui ministru alu Lucrariloru publice in privinti’a strainiloru ce ocupa funcțiuni publice in corpulu teclmicu pre candu multime de juni romani cari au facutu studie serioase atâtu in tiera catu si in strainetate stau pre drumuri, o alta dlui ministru alu Financeloru in privintia afacerii de 2 milione ce pretinde dela Statu d. Pana Olanescu prin canalu judecatorescu , si in fine