Concordia, 1867 (Anul 7, nr. 1-50)
Concordia_1867_07-12 - 1867-10-27 / nr. 81
Anulu VII. 81.— 547 Festa, Tineri, 8. nov. 27. oct. 1867. Ese de «loue ori in septemana Joia si Dominec’a. I'rétiulu pentru Austria , pre anu întregii...................10 fl. v. a. I pre jumetate de anu........... 5’fl. v. a. pre trei luneci.. Jr.'........... 3 fl. v. a. Pentru Romania si Strainetate. pe anu intregii...................14 fl. v. a. pre jumetate..................7 fl. v. a. pre trei lune .......................3 fl. 50cr. J'lîili ol JJi1 fit 'l ill* Fi »ii -j'ltm (*!)) .if) j,ti;0 ffjOJTf '! fiEib ijiUiJil UUiii ■ ? ir’a TM Prenumeratiunea se face la „Editur’aConcordiei 1* era. corespund intiere la BeyaEtíunVá' linrt síiítlini S tr a’fa Brodariei (St'ckergasse) Nr. 1. unde, sunt a se adresa, tiste «ííímMIo !co' priveseu adijiini straji:-iiop. .jpiíjlijiunea. etc. Sc-Bori nefrancate si corespund intie anoniuie,nu ee^primescu. Scriptele ncpn*blicate se vwu aide. Pentru insertiunea publicatiuniloru au a se respunde 10 cr. de linia. — Pretium timbrului imp. reg. a 20 cr. pentru una publicare,e a se trâmite de odatal cu insertiunea, altmintrea nu se primesce. Unu nnu sihguratecu costa 10 cr. v,.a, .v in Ires'. REVISTA POLITICA. Pesta, 7 nov. 26. oct. 1867. Discutiunea in privinti’a comitatului Heves abia eri (6. nov.) s’a finitu. Amu disu, ca inca de la inceputu si fara discutiune se potea pune intrebarea daca diet’aincuviintieza procedur’a guvernului facia cu portarea comitatului Heves, sau nu o incuviintieza. Si Gestiunea se potea deslega inca atunci cu: da ori ba. Cestiunea precum amu mai amintitu e : urbea Agri’a (Eger, Erlau) a datu votu de încrederea lui Kossuth; guvernulu a reprobatu asta procedura a urbei Agri’a, ca un’a, care n’ar’ fi competinte a purcede astfeliu, si a scrisu comitatului Heves, in a caruia gremiu se afla urbea Agria, ca s’o provoce a nimici acelu votu de încredere. Comitatulu Heves , in locu se provoce urbea Agri’a a facutu represintatiune la Guvernu , ca urbea Agri’a a fostu in dreptu a purcede precum a purcesu, si nu pote face destulu ordinatiunii guvernului, d’in contra aproba si elu procederea urbei Agria. Guvernulu tramite comisariu regescu si desfiintieza comisilinea comitatului. Discusiunile decurse in privinti’a asta se potu vedé mai pre largu in diuariulu dietei. Noi aci nu vremu a discuta asupra arguminteloru produce de un’a si alt’a partida, ci constatamu numa resultatulu. S’a pusu intrebarea la votu : aproba dieta ori ba procedura guvernului facia cu comitatulu Heves? 195 au votatu cu da 79 cu ba er' 114, erau absinti. Se constatamu si votulu deputatiloru romani. Cu „da“ a respunsu : Gozsdu, Ivacicoviciu, Ioanoviciu , Maniu , Mihai si Sigis. Popu. Cu „ba“ a respunsu : Bortea, Hodosiu , Medanu, Sig. Popoviciu si Véghse. N’a fostu de facta : Babesiu, 4 di , patru Mocionesci, Popoviciu Deseanu, Romanu, Varga, si Vlad. Aci se ni ierte cu publicu, ca se ne aduceimu aminte de unu articlu d’in „Albina,“ unde se spunea câ deputatii romani nu grabescu la dieta , si câ numa Babesiu si nu sciu care Mocio ni ar fi fostu de facta la dieta, si câ totu in acelu articlu se dicea, câ ar’ fi bine daca alegatorii ar’ provoca pre aleșii loru deputați ca se nu intardie a merge la dieta. Ni se pare ca la unii li place a trage diurnele, si pre langa diurne a vedé si de pre iubit’a loru economia. D’in parte ne recomandâmu aceloru domni deputați de româim, cari au daten’a a se abtiené de la votisare, paresindu sal’a, ca se cetesca urmatoriele, ce diuariulu „Hon“ le dedica acelora, cari nu voiescu a se alatura in nici o parte: „In launtrulu porteloru iadului lui Dante este o trupa de spirete , despre cari intrebandu poetulu divinu de conducatoriulu seu, Virgiliu, a aflata, ca pentru aceea au ajunsu acolo, pentru ca ele formara, aceea masa rea a angeriloru, cari ce e dreptu nu rebelara in contra dieului, dar’ nu-i remasera nici credintiosi , ci se referasem de o parte, si asia ceriulu ca se nu pierdi’a d’in frumsetia, i alunga , dar’ nu-i primi nici profundulu infernului, câci nici presinti’a loru n’ar’ poté aredica marirea celoru osândiţi.“ „Nu dorniu — dice „Hon“ — ca acei 114 deputaţi de angeru, cari n’au dechiaratu nici da nici la ci s’au retrasu de o parte sau nici câ s’au presintatu la dieta , se aiba parte de o astfelu de surprindere depre cealalta lume, ci dorniu, da, ca alegerea viitoria se-i lase pre ei afara de poftele dietei, ca se invetie celu puciuu a vota de cate ori e întrebare de dreptu si dreptate.“ Garibaldi — eroulu Italiei fiindu batutu la Tivoli prin trupele papali — porni catra Caperer’a, ci la Varignano fă retienutu prin guveruulu italianu. Asta nu o spune foi’a oficiosa din Elorencea. Guveruulu italianu — ne mai avendu temeiu interventiimea, decise a si retrage trupele d’in statulu papale. Guveruulu ascepta ca interventiunea francesa se incete- ne mai evendu intielesu, si apoi se se încerce deslegarea definitiva a cestiunii romane. Ast’anio impartasiesce „Moniteur“ ulu francésu. Asia dara Garibaldi nu e mai multa pre teritoriulu papale. Trupele italiane inca lu paresescu. Deci vine intrebarea, ca pre guvernulu francesu impleni-va dorinti’a guvernului italian — pre retrage-siva trupele d’in statulu papale“? Relativu la conferinti’a proteptata in cestiunea romana — „Opinione“ afirma, ca pana acum’a inca numai Ispani’a s’a apromisu a lua parte la d’ins’a. Se dice, câ Franci’a la casa candu poterile necatolice n’ar’ voi a luâ parte la conferinti’a atinsa, si va retrage propunerea. Unii spereza, câ causa acést’a se va deslegâ pre calea diplomației. Noi inse nu credemu, câ diplomația se fie in stare a produce resultatele dorite de italiani. Sesiunea estraordinaria a camerei României s’a deschisu in 6. a. cuvinte. Ministrulu-primariu a cetitu mesagiulu domnescu, in care se motiveza sesiunea straordinaria prin arginti’a mai multora proiepte de lege. Intre aceste se afla si unu proieptu despre imbunatatirea armeloru si a monturei. Sperâmu ca came’ra impreuna cu guvernulu nu va documenta prin armonia si contielegere deplena câ si scie apretiui situatiunea si tempulu criticu in care naflamii, va face ce’a ce a facutu scupcin’a (dieta) micei Serbie, si nu se va conduce de interese particulari meschine, cari numai ruina, dar' nici de catii prosperam li potu aduce. DIETA UNGARIEI. Siedinti’a casei repr. de la 4. nov. 1867. Presied.: Szentivănyi, notariu Dimitrievich. După autenticarea protocolului siedintiei premergatorie se continua desbaterile asupra procedure! ministeriului facia cu portarea comitatului Heves. înainte de ce s’ar’ fi inceputu discusiunea asupr’a obieptului pusu la ordinea dilei se verificară deputaţii: conte Iosifu Zichy, Ales. Dragfy, Franciscu Kossuth (unu fiu a lui Lud. Kossuth), Giorg. Klapka (intre „se traiesca“) si L. Somogyi. Dezbaterea asupr’a obieptului pusu la ordinea dilei o incepe Franciscu Pulszky aretandu ca chestiunea e o chestiune curatu ministeriale, si nu se invoiesce cu motiunea lui P e r c z e care propusese trecerea la ordinea dilei. Dice cu procedur’a guvernului ca atare, care puse capetu agitatiuniloru, a fostu oportuna, chci in circumstantiele de facta patri’a trebuie se fia cu încredere câtra guvernu. Citeza esemple d’in istoria despre daunele casionate prin resculari, si demustra ca vechile „resculari legali“ numai blastemu aduseru asupr’a patriei; si asia numai pentru împiedecarea acestor’a se infiintia patri’a mai angusta, ce se numesce comitatu. Dar’ acést’a n’a potutu conduce patri’a, si asia a prevediutu naţiunea, că guvernulu este chiamatu ca se le conducă si pre aceste precum si pre intreg’a patria; guvernulu e acel’a care guverneza după voi’a majorității, si daca n’are majoretate si preda portfoliulu acelor’a cari au încrederea majoretatii. Guvernulu nu pote fi efluinti’a comitateloru desi aceia cari au adusu legile d’in 1848, nu se potu numi de inimici ai patriei, nu se pote nega necesitatea organisarii comitateloru. Guvernulu dara a fostu oblegatu sub respondietatea sa a aretu comitatului, ca nu-i guvernu responsabilii, ci numa jurisdictiune. Cas’a repros, dara , daca vre ca se respunda chiamarii sale, nu pote lucră altcum decatu se aprobeze procedur’a ministeriului, in contra caruia nu suntemu capaci de a produce nimic’a nici pre terenuli legii. Legea remane lege totu deuna , si acést’a nici o data n’a datu municipieloru (drepturui de a poté delatura dispusetiunile guvernului, areta acést’a si aceea, ck si in 1848 in asemene casuri guvernulu de atunci trametea comisari guverniali. Elu dara vorbitoriului nu partinesce moțiunea lui T i sz a si propune ca cas’a se enunde, cumca procedur’a ministeriului facia cu cttulu Heves a fostu buna. După Pulszky ia cuventu Colom. G li y c z y capulu partitei oposetionali si cu indatenat’a-i elocintia s’a insuitu ca se reflecteze argumintele aduse de oratorii partitei guverniali si de Maur. Perez el, inse potemii mărturisi ca inca nici o data n a vorbiţii acestu barbatu fara la fraţii noştri fara nici unu succesu ea acuma. Tota cuventarea lui se restringea numai la opumnarea opiniuniloru sprimate de ministrulu Eötvös, V. Tóth, Pulszky. Partinesce motiunea lui Tisza. După Ghyczy incepe a vorbi P. S o m s i c h, ce treim mai o ora. Dice cu asia patima cu desbaterea cestiunei hevesiane, cum multi au patit’o cu resbelulu europeanu. Atate ar’ poté se dica, in câtuelu si ministeriulu sé se animeze pentru sistemulu municipale, acést’a bastila milenaria a constitutiunii. Numai in corelatiune cu municipalismulu pote avé atragere organismulu guvernării, câci jire candu in Franci’a, care margini municipiile, guvernarea e cam grea, pre atunci in Angli’a, care le sustiene, guvernarea este buna. Aceia, cari voiescu a despoiu guvernulu de guvernarea municipale, lu lipsescu pre acest’a de o base capitale, si precum aceia, cari voiescu guvernare fara autonomia municipale asia si acei altruisti, cari vreu se producă anomalie suntu pecatosi. Istoria ne invetia ca acolo unde se joca cu libertatea, de comunii li se resplatesce prin absolutismu; acéstea o vedemu si in istoria vechia a Romei. După aceste vorbitoriulu trece la cele dise de Tisza, si demustra ca n’au base. Mai reflecteza la cuvintele si argumintele aduse de Jókai, si inchiaia firesce aprobandu procedur’a ministeriului. După elu se scola C s e r n a t o n i si intre sgomotele de „szavazzunk“ repetiesce de vre-o siepte ori cuvintele: „Cetatea Clusiu a capetatu unu telegramu de la ficiorulu lui Kossuth, cumcâ elu numai asia ar’ primi mandatulu de deputatu daca se voru restaura pre deplini legile d’in 1848,“ si ei totusi lu alesera, si d’in acestu incidinte întreba cu ministeriulu ce va face cu alegatorii d’in Clusiu, fiindu câ si acestia prin actulu de alegere seversitu au datu votu de încredere lui Kossuth ca si cttulu Heves ? Se provoca la Angli’a pentru cuventu câ si alţii s’au provocaţii; se incerca a aperâ părerile stângei. Mai vorbiră Z s a r n a y d’in partit’a deakiana si Csiky d’in stang’a estrema. Siedintia se redica; obieptulu se va continuă inca pote vre-o doue trei dile. Siedinti’a casei repr. de la 5. nov 1867. Presiedinte si notariu ca mai susu, d’intre ministrii: b. Wenkheim, Miko, Gorove si b. Eötvös. Autenticanduse protocolulu de ieri, si presentandu-se scrisori sositele de la siedinti’a trecutu la cuventu , I. Banu, si dice cu legile d’in 1848 au datu acestei patrie unu viitoriu mai largu, fiecare comitatu — continua vorbitoriulu — a potutu sei câ mai multu de catu i s’a datu prin aceste legi nu se pote concede, respectezu pre aceia cari au adusu legile d’in 1848 tocma pentru aceea, câ au asicuratu acestei patrie 52. de vetre. Dar’ nu se sfiesce a dice, câ acela care ar’ vre se dee municipieloru drepturile ce le au avutu inainte de 1848, este contra legiloru d’in 48, întreba pre stang’a câ cum de acusa pre guvernu pentru ca a casatu epistola lui Kossuth catra vatieni, candu aceea s’a luptatu chiaru in contra sanctiunei pramatice. Partinesce procedur’a guvernului. După acést’a vorbiră mai mulți intre sgomotulu strigateloru de „szavazzunk.“ Nu reproducemu cuventarile, câci nu su de nici unu interesu — mai alesu acum candu totu ce s’a disu si repetitu de-atate ori, incatu nu scrim ce amu pute estrage, ce nu s’ar fi disu de unulu ori altu vorbitoriu. Siedinti’a se redica la 2 ore după amedi, se va continuă mane ; sperâmu câ se va include disputa ce răpi atât’a timpu de grab’a asupr’aunui objeptu ce e dreptu importante dar-