Constructorul, iulie 1971 (Anul 23, nr. 27-31)

1971-07-24 / nr. 30

MĂSURI PENTRU RIDICAREA EFICIENȚEI ACTIVITĂȚII ECONOMICE, PENTRU ÎNDEPLINIREA ȘI DEPĂȘIREA PLANULUI DE PRODUCȚIE, PENTRU INTENSIFICAREA MUNCII POLITICE IN VEDEREA DEZVOLTĂRII CONȘTIINȚEI SOCIALISTE ȘI A RESPONSABILITĂȚII FIECĂRUI SALARIAT dIn ȘeDInțe comune ale colegiilor și comitetelor de partid ale M.C. Ind. și M.I.M.C. Săptâmîna trecută au avut loc, la Ministerul Construcțiilor Industriale și Ministerul Industriei Materialelor de Construcții, ședințe comune ale colegiilor ministerelor și co­mitetelor de partid, care, în lumina recentei ședințe a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a Consiliului de Miniștri, au analizat activitatea desfășurată pentru îndepli­nirea Clanului de Stat de dezvoltare a economiei naționale pe primul semestru al anului și au stabilit măsurile ce trebuie luate în continuare în vederea realizării și depășirii sarcinilor prevăzute pe cel de-al doilea semestru al acestui an, precum și pregătirea condițiilor pentru înfăptuirea planului pe 1972. Totodată, au fost dezbătute pe larg, în spirit critic, sarcinile izvorîte din propune­rile de măsuri prezentate de tovarășul Nicolae Ceaușescu și adoptate în unanimitate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și din expunerea secretarului general al parti­dului la Consfătuirea de lucru cu activul de partid din domeniul ideologiei și al acti­vității politice și cultural-educative privind îmbunătățirea activității politico-ideolo­­gice și de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. La ședințe au participat și în încheierea discuțiilor au luat cuvîntul : la Ministerul Construcțiilor Industriale — tovarășul EMIL DRĂGĂNESCU, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri , la Ministerul Industriei Materialelor de Construcții — tovarășul ION PATAN, membru al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. Aceste ședințe au prilejuit largi dezbateri în cadrul cărora cadre cu munci de răspundere din cele două ministere, membri ai comitetelor de partid au analizat cu un înalt spirit de răspundere rezultatele obținute, sarcinile ce le revin în sectoarele lor de activitate pentru îndeplinirea planului de producție. Totodată, au fost scoase în evidență noi posibilități și au fost luate noi angajamente pentru depășirea planului primului an al actualului cincinal la toți indicatorii, pentru creșterea eficienței întregii activități economice. Vorbitorii au luat în discuție modul în care au lucrat colegiile ministerelor, ca organe colective de conducere, stilul lor de muncă, și au manifestat exigență critică față de lipsurile existente în activitatea depusă în perioada care a trecut de la începutul anului. Pe baza propunerilor făcute au fost recomandate mă­suri concrete care vizează fiecare centrală, trust și întreprindere. A fost subliniată necesitatea ca, în lumina indicațiilor tovarășului Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea cu activul din domeniul ideologiei, să fie luate măsurile politice cele mai eficiente pentru ca lupta pentru înfăptuirea sarcinilor economice să se desfășoare pe baza unei vii și multilaterale munci politico-ideologice și educative, pentru creșterea con­științei socialiste, a spiritului răspunderii sociale. Colegiile celor două ministere și comitetele de partid și-au exprimat adeziunea deplină, înalta prețuire față de propunerile tovarășului Nicolae Ceaușescu, adoptate în unanimitate de Comitetul Executiv al C. C. al P. C. R., precum și față de expunerea la consfătuirea de lucru a activului de partid din dome­niul ideologiei și al activității politice și cultural-educative, care reflectă, clarviziunea și profunzimea gîndirii marxist-leniniste și fermitatea revoluționară a partidului nostru, a secretarului său general, documente ce constituie pentru colectivele ministerelor un adevărat program de activitate pentru creșterea conștiinței socialiste, a spiritului de răspundere în muncă, a îmbinării activității politice și profesionale, în vederea rezol­vării marilor sarcini ce le revin — angajîndu-se să depună o muncă susținută pentru ridicarea pe o treaptă superioară a întregii activități, pentru depășirea sarcinilor de plan pe anul în curs și pe anii următori, să nu precupețească nici un efort pentru a-și aduce o contribuție din ce în ce mai mare la opera de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. IA MNISTERUL CONSTRUCȚIILOR INDUSTRIALE Cu un profund caracter de lucru, desfășurte într-un exigent spirit critic și auto­critic, dezbaterile din ședin­ța comună a Colegiului și a Comitetului de partid au relevat hotărîrea și entu­ziasmul cu care colectivele unităților ministerului au trecut la înfăptuirea sarcini­lor ce le revin prin progra­mul elaborat de partid pen­tru dezvoltarea economică și socială a țării în perioa­da 1971 -- 1975. In prima jumătate a anu­lui în curs s-a executat un volum de lucrări de con­strucții-montaj cu 11,1% su­perior celui din perioada corespunzătoare din 1970 ; el a reprezentat 103,6% față de planul semestrial și 47,5% din sarcina (proporție superioară anuală medi­ei pe întreaga ramură, de 46%), toate unitățile înde­­plinindu-și și depășindu-și planul. Bune rezultate au fost obținute și la produc­ția­ industrială (creștere de 20,5% față de sem.11970 ; 105% față de planul semes­trial ; 48,4% din planul anual), ca și la investițiilor proprii realizarea (respec­tiv 24o/o ; 117,8% ; 50,5%). Au fost puse în funcțiune 107 obiective și capacități de producție (60 din cele 64 prevăzute în planul pe se­mestrul I, 35 reprogramate din 1970 ; 12 în devans din planul pe semestrul II). Se remarcă totodată nivelului planificat realizarea al pro­ductivității muncii atît în activitatea de construcții- montaj cît și in producția industrială, îndeplinirea pla­nului de beneficii, încadra­rea în dotația planificată. Aceste rezultate economice au fost însoțite și, în bună parte, determinate de pro­gresul consecvent în indus­trializarea execuției lucrărilor. In cadrul activității M.C.Ind. de directivare a ramurii de construcții-montaj, au fost elaborate o serie de regle­mentări tehnice, acte nor­mative, studii, au fost aduse în tehnologii, faza de definitivare noile indicatoare de norme de deviz. în toate acestea se regă­sește materializarea elanu­lui patriotic, a simțămîntu­­lui responsabilității sociale a celor peste 165.000 de sa­lariați din sistemul minis­terului, în frunte cu comu­niștii, antrenați în măreața operă de făurire a bazei tehnico-materiale a societății socialiste multilateral dez­voltate în România. Totodată, Colegiul M.C.Ind. și Comitetul de partid au apreciat, pe bună dreptate, că modul în care au fost în­deplinite sarcinile de plan nu poate și nu trebuie să dea loc la automulțumire, întrucît el nu exprimă încă nivelul cerut atît de impera­tivul grăbirii ritmului de execuție, al reducerii costu­lui lucrărilor, cît și de nu­mărul și calificarea forței de muncă, de volumul și cali­tatea utilajelor de care dis­pun unitățile și șantierele ministerului. Astfel, în ce privește pro­ductivitatea muncii există decalaje sensibile între uni­tăți cu activitate similară. Productivitatea pe salariat realizată în semestrul I de întreprinderea de construcții agrozootehnice-București, de trusturile ine­dustriale din construcții in­Ploiești, Con­stanța, Iași reprezintă doar 80 — 86% din nivelul atins, de pildă, de Trustul de con­strucții industriale-Cluj. Di­rectorul general al acestei din urmă unități, ing. MIRCEA POPOVICI, a subliniat apor­tul deosebit pe care l-a adus în această privință, ca și în devansarea punerii în func­țiune a unor obiective, extin­derea — cu sprijinul organe­lor sindicale —■ a acordului global , această formă stimu­lativă de salarizare, care îm­bină interesele întreprinderii cu cele ale salariaților, a cu­prins 49,3%% din muncitori. Or, în cadrul unui procent mediu pe minister de 41,3% (la finele lunii mai), propor­ția aplicării acordului global este considerabil mai mică la trusturile de construcții in­dustriale din Timișoara, Con­­stanța, Iași, București. Importante rezerve de creștere a productivității muncii — a relevat ing. ION VIȚA, directorul general al Trustului de mecanizare­ București — rezidă în folo­sirea mai bună a utilajelor. Se pierde încă mult timp cu mișcarea acestora de la un loc de lucru la altul, cu schimbările de echipament, cu pregătirea dispozitivelor de lucru ; nu s-a acționat destul de energic pentru ex­tinderea lucrului în două schimburi ; la un nivel scă­zut s-a desfășurat munca de educare a salariaților, îndeo­sebi a tinerilor mecanici de pe utilaje, pentru a le im­prima simțămîntul responsa­bilității față de exploatarea intensivă a acestor mijloace de producție, multe din ele procurate cu eforturi valu­tare deosebite. Paralel cu în­lăturarea hotărîtă a acestor deficiențe, a spus în conti­nuare directorul general al T.M.B., colectivul trustului — punînd în practică indicațiile secretarului general al parti­dului, tovarășul Nicolae Ceaușescu — va intensifica acțiunea de rezolvare cu for­țe proprii a necesarului de utilaje, astfel ca în acest an să se realizeze prin autouti­­laje mașini de construcții în valoare de peste 70 milioa­ne de lei, reducîndu-se con­siderabil importul, în domeniul calității lu­crărilor au fost obținute pro­grese, dar mai sunt destul de frecvente se respectă cazurile cînd au prevederile din proiecte, caiete de sarcini și prescripții tehnice. Referin­­du-se la această problemă, ing. LEON LEIBOVICI, di­rectorul general al T.C.I.­­Brașov, a evidențiat necesi­tatea ca măsurile de întă­rire a controlului, de îmbu­nătățire a pregătirii profe­sionale a salariaților să fie îmbinate cu intensificarea e­­ducării conștiinței acestora, cu combaterea fermă a ma­nifestărilor de neglijență, de nepăsare. Cine execută o lu­crare de calitate necorespun­­zătoare trebuie să o refacă pe banii lui, și nu pe banii statului ! Tot o chestiune de edu­care a atitudinii înaintate în muncă, a arătat directorul general al Direcției generale de aprovizionare și desface­re, CRĂIȘOR OLTEANU, reprezintă gospodărirea ma­­­terialelor. Conducerile unită­ților, împreună cu organele sindicale, au datoria să facă pe fiecare salariat să se simtă răspunzător pentru în­lăturarea risipei, pentru eco­nomisirea materialelor, bun al tuturor , aceasta cu atît mai mult, cu cît resursele de aprovizionare sînt limitate, în unele cazuri chiar neîn­destulătoare, în gospodări­rea mijloacelor materiale și bănești, în întreaga activi­tate economico-financiară unităților ministerului — a a remarcat tov. .VALERIAN VLADESCU, director în Ban­ca de investiții, există loc pentru mai bine, putîndu-se asigura, prin măsuri adec­vate, lichidarea imobilizărilor și mărirea beneficiilor. Șeful Sectorului îndru­mare - sinteză, ing. TRAIAN BIGAN și ing. PETRE VER­­NESCU,­ directorul Institutu­lui de proiectare pentru con­strucții, s-au referit — ci­tind date concrete — la efi­ciența economică a dezvoltă­rii propriei noastre creații tehnice, la o serie de remar­cabile rezultate care vădesc nu numai capacitatea profe­sională a cercetătorilor proiectanților, ci și înțelege­ri rea justă de către aceștia a cerințelor economice și so­­cial-politice ale mersului înainte al societății noastre. Dezvoltarea activității de construcții în străinătate și de export, a arătat ing. PE­TRU CNIIT, directorul ge­neral al ARCOM, constituie și un bun­ prilej de valori­ficare a acestor rezultate cu care avem dreptul de a ne mîndri. O problemă larg dezbătu­tă în ședință a fost aceea a educării tinerilor muncitori, în ceea ce privește pregăti­rea politico-ideologică și ri­dicarea nivelului conștiinței lor, în paralel cu pregătirea profesională. In fiecare an școlile și cursurile ce func­ționează în sistemul ministe­rului sunt absolvite de peste 8000 de muncitori calificați și aproape 1000 de tehnicieni și maiștri , este necesar să se acorde atenție modului cum se desfășoară activita­tea instructiv-educativă a a­­cestor tineri în perioada de școlarizare, modului cum continuă pregătirea și edu­cația lor după încadrarea în producție. Directorul Direc­ției personal-învățămînt, DU­MITRU CONSTANTIN, se­cretarul Comitetului de partid din M.C.Ind., a rele­vat că nu în toate unitățile există o asemenea preocu­pare, că uneori tinerele ca­dre — inclusiv ingineri sta­giari — nu sunt folosite cu încredere potrivit calificării lor, nu li se asigură condi­țiile necesare pentru a le permanentiza în unități. Tot­odată, a subliniat d-sa, este necesar să se urgenteze pu­nerea in practică a progra­mului de perfecționare a pre­gătirii profesionale a tuturor salariaților din aparatul cen­tral al ministerului și din unități, îmbinînd-o cu pre­gătirea politico-ideologică . Semestrul II pune în fața colectivelor unităților M.C. Ind. probleme mai dificile decît cele din prima parte a anului De aceea, a arătat ing. ION TUDOSE, adjunct al ministrului, trusturilor și întreprinderilor le-au fost defalcate din planul opera­tiv — în mod diferențiat, după posibilitățile reale — sarcini care urmăresc păs­trarea și chiar intensificarea ritmului atins in luna iunie, executarea unui cît mai mare volum de lucrări în trimes­trul III, devansarea predă­rii cît mai multor obiective și capacități cu termen în trimestrul IV, astfel încît realizarea celor 220 de pu­neri în funcțiune planificate în al doilea semestru să se desfășoare cît mai echilibrat. Practica a demonstrat că dacă se urmărește consecvent programul stabilit pentru fiecare lucrare, dacă se con­centrează resursele necesare, se pot obține astfel de re­zultate ; ritmicitatea execu­ției și a predării este în a­­vantajul unităților și în in­teresul întregii economii na­ționale. In acest sens, direc­torul general al T.C.I.­Iași, ing. TUDOR PATELLL a so­licitat intervenția operativă a unor titulari și beneficiari de investiții, pentru rezolva­rea condițiilor de execuție, inclusiv pentru asigurarea utilajelor tehnologice ale noi­lor capacități. La rîndul său, ing. MIRCEA GEORGESCU, vicepreședinte al Comitetului de Stat­ al Planificării, a a­­tras atenția că punerea în funcțiune a unei capacități înseamnă intrarea ei efectivă în producție, cu probele ter­minate. D-sa și-a exprimat convingerea că lucrătorii mi­nisterului își vor îndeplini angajamentul de a devansa, din trimestrul IV în trimes­trul III, 35 de capacități și că valorificînd tot mai bine rezervele existente, pregătind judicios lucrul de iarnă, vor putea obține și în 1972 im­portante­­ scurtări ale duratei de execuție. Președintele Comitetului U­­niunii sindicatelor din con­­­strucții și industria materia­lelor de construcții, ing. MIRCEA GEORGESCU, scos in evidență înalta res­a­ponsabilitate partinică pe care o cere din partea con­ducerilor unităților, a orga­nelor sindicale, a fiecărui sa­lariat îndeplinirea progra­mului de investiții. Lipsurile care mai există în organiza­rea producției și a muncii, folosirea încă slabă a tim­pului de lucru, frecvența stagnărilor, numărul încă mare al muncitorilor care nu-și realizează normele fie din lipsa condițiilor necesare, fie din cauza indisciplinei a­­rată clar în ce direcție tre­buie concentrate eforturile. Realitatea, este că multe cadre de conducere, mulți activiști de sindicat se mul­țumesc să constate aceste deficiențe, fără să ia măsuri hotărîte pentru înlăturarea lor. înfăptuirea sarcinilor ce ne revin din programul de măsuri elaborat de secretarul general al partidului pentru ridicarea nivelului conștiin­ței socialiste a oamenilor muncii trebuie să ducă la curmarea cu fermitate a a­­cestei mentalități. Este ne­cesar să purtăm cea mai mare grijă integrării profe­sionale și educării în muncă a marelui număr de tineri de pe șantierele noastre — absolvenți de școli profesio­­nale sau oameni veniți di­rect din mediul rural ca să învețe o meserie, șantierele să devină o adevărată școală de educare a oamenilor ! A­­ceastă preocupare trebuie să cuprindă deopotrivă condi­țiile de muncă și de viață ale muncitorilor constructori — protecția muncii, deser­virea lor socială. Totodată, se impune — potrivit indica­țiilor conducerii de partid și de stat, potrivit hotărîrilor Congresului sindicatelor, po­trivit înseși cerințelor vieții — să se generalizeze și a­­profundeze practica demo­cratică a consultării mase­lor de salariați în toate pro­blemele care privesc bunul mers al producției, al între­prinderii, să se înfăptuiască in mod consecvent propune­rile lor valoroase , adunările generale ale salariaților, care încep în aceste zile, să pri­­lejuiască o elocventă mani­festare a participării mase­lor la conducerea producției. Tovarășul ing. MATEI GHIGIU, ministrul construc­­­­țiilor industriale, a arătat că angajamentul ministerului, de a preda în devans 35 de ca­pacități, trebuie considerat ca minimal , totodată, prin intensificarea ritmului de execuție, prin realizarea pînâ la 30 septembrie a cel puțin 76% din planul anual, sar­cina valorică pe 1971 va fi depășită și se va asigura o bună racordare cu planul pe 1972, care marchează o creș­tere de circa 20%. Planul de măsuri aprobat în ședința comună a Colegiului și Co­mitetului de partid oferă o­­rientările concrete pentru a­­tingerea acestui obiectiv, pentru îmbunătățirea multi­laterală a activității ; el va fi difuzat unităților, pentru a fi dezbătut în consiliile de administrație și comitetele de direcție și adaptat la condi­țiile și necesitățile din fie­care șantier. trust, întreprindere și înfăptuirea acestor măsuri cere înțelegerea de către fiecare conducător a faptului că e dator nu nu­mai să-și exercite atribuțiile ca specialist, ci în primul rînd să asigure o conducere politică. Cu cît cei care au răspunderea unui sector de activitate își vor desfășura munca in primul rînd ca oa­­­meni politici, contribuind la educarea marxist-leninistă a tovarășilor lor de muncă, cu atît vor fi îndeplinite mai bine și sarcinile ce revin mi­nisterului și fiecărei unități în parte în realizarea pro­gramului fie investiții-con­­strucții ! MINISTERUL CONSTRUCȚIILOR INDUSTRIALE s-a angajat să realizeze și să depășească planul anual de construcții-montaj și a adoptat măsuri care să permită ca 35 de capacități de producție planifi­cate pentru ultimul trimestru al anului să fie termi­nate în trimestrul III, să ridice nivelul calitativ al lu­crărilor, să asigure o mai bună gospodărire a mate­rialelor pe șantiere și să creeze din timp condiții pentru desfășurarea lucrului în sezonul friguros. LA MINISTERUL Planul de dezvoltare a e­­conomiei naționale pe perioa­da 1971—1975 rezervă în con­tinuare industriei­­ materiale­lor de construcții un rol im­portant și îi asigură o dez­voltare prioritară, menită să asigure materialele necesare atît pentru realizarea progra­mului de investiții, cît și pen­tru satisfacerea nevoilor populației și lărgirea dispo­nibilităților de export. Astfel, este semnificativ faptul că numai în prima jumătate a anului în curs, în această ra­mură au fost puse în func­țiune 12 noi capacități de producție (cu 2 mai multe decît era prevăzut), printre care unele deosebit de im­portante în industria cimen­tului și în cea a prefabrica­telor de beton. în semestrul I, globală industrială producția realizată de Ministerul Industriei Ma­terialelor de Construcții a fost cu 13,2% mai mare de­cît cea din primele 6 luni ale anului trecut și a repre­zentat 101,5% față de planul Pe această perioadă. Produc­ția marfă vîndută și încasată a depășit planul cu 2,9%. În­treprinderile ministerului au produs suplimentar 13 933 tone de ciment, peste 7,8 mi­lioane cărămizi și blocuri ce­ramice, aproape 14 milioane blocuri din beton cu diverse agregate (în echivalent cără­mizi), 86 000 cahle de tera­cotă, 173 900 mp plăci din az­bociment, 162 000 mp pînză bitumată, 8 464 mc prefabri­cate din beton armat (din care 3973 mc panouri mari pen­tru locuințe, 17 338 mp ele­mente de planșeu și 13 km tuburi din beton precompri­­mat în echivalent GQ,6 mm diametru­, 201 900 mp geam tras, 1106 mp geam laminat, 80 tone articole sanitare din porțelan, piese de schimb în valoare de peste 5,2 milioane de lei etc. A fost depășit, de asemenea, planul la export. Pe 5 luni, planul de benefi­cii a fost întrecut cu 11 mi­lioane de lei (5,1%), estimîn­­du-se realizarea sarcinii se­mestriale pe total minister și pe fiecare centrală industria­lă în parte. Participanții la dezbaterile din ședința comună a Cole­giului M.I.M.C. și a Comite­tului de partid au apreciat însă, în unanimitate, că a­­cest tablou al rezultatelor primului semestru conține și o serie de pete de umbră și, de aceea, nu poate satisface. Astfel, Centrala industrială a geamurilor și materialelor izolatoare nu și-a realizat planul producției globale pe semestrul I. Au rămas în urmă la acest indicator 5 în­treprinderi ale ministerului — fabricile de cărămizi de la Sibiu, Țăndărei și Urziceni, cea de materiale izolatoare de la Berceni, cea de geamuri de la Buzău­­ iar pe trimes­trul II, în afara acestora, s-au situat de asemenea sub plan Fabrica de ciment-Medgidia și întreprinderea de prefabri­­cate-Craiova). Deficiențele in defalcarea de către centrale a sarcinilor de plan și în or­ganizarea activității cores­punzător cu aceste sarcini au făcut ca în luna iunie un nu­măr important de unități să nu realizeze în întregime vo­lumul de producție prevăzut, deși au încheiat cu bine tri­mestrul II și semestrul. La u­­nele capacități noi nu s-a progresat în ritmul prevăzut în grafice spre atingerea pa­rametrilor proiectați ai in­vestițiilor respective. Din a­­ceastă cauză, ca și datorită slabei munci de prospectare pentru asigurarea desfacerii unor sortimente, nu s-au rea­lizat în întregime cantitățile planificate de țigle, tuburi din azbociment, carton bitu­­mat, împîslituri din fibre de sticlă biturnate, geam șlefuit, tuburi din gresie. O situație deosebită pre­zintă productivitatea muncii, care în semestrul I a crescut cu numai 4,6% (față de o sar­cină pe întregul an de 7,5%), rămînînd cu 0,7% sub plan și contribuind într-o măsură in­suficientă la sporul de pro­ducție obținut. La acest in­dicator, 9 întreprinderi (iar în luna iunie, un număr du­blu) nu au atins nivelul sta­bilit. Referindu-se la aceste as­pecte, care vizează și unele întreprinderi ale Centralei industriale de prefabricate de beton, ing. ION VASILESCU, directorul general al centra­lei, a relevat practica greșită în planificarea sarcinilor, care a împins la o muncă în asalt, încărcînd excesiv ultima lună­ din trimestrul II. Trăgînd în­vățăminte din această stare de lucruri, d-sa a arătat că este necesar să se devanseze în trimestrul III o parte din producția programată pentru ultimul pătrar al anului (co­­relîndu-se totodată și fondul de salarii, ca și necesarul de materiale și de vagoane, cu această nouă defalcare), ast­fel ca să se mențină nivelul atins în mobilizarea forțelor și mijloacelor de producție, să se sprijine — prin livrări masive de prefabricate — e­­forturile constructorilor de a-și crea spații închise pen­tru lucruri pe timp de iarnă, în ce privește dezvoltarea producției de tuburi din be­ton precomprimat, d-sa a fă­cut apel la M.I.C.M. să asi­gure producerea echipamen­telor necesare, asimilate în țară, ca să nu fie nevoie să se recurgă la import. Ing. GHEORGHE VASI­LESCU, directorul general al Centralei industriale a lianți­lor și azbocimentului a pre­zentat Colegiului și­ Comite­tului de partid programul de măsuri adoptat de consiliul de administrație pentru cuperarea restanțelor la re­tu­ruri din azbociment și la ți­gle (secția de La Tîrgu Jiu), în ce privește producția de ciment, angajamentul con­structorilor Combinatului de la Aleșd, de a asigura înce­perea probelor tehnologice la linia a III-a înainte de sfîr­­șitul lunii viitoare, creează premise pentru realizarea sporului prevăzut în acest trimestru, impus și de creș­terea ritmului de lucru pe o serie de mari șantiere. De a­­semenea, se află într-un sta­diu avansat pregătirea intro­ducerii în fabricație a unui nou sortiment de ciment — F 400, care va înlesni asigu­rarea necesarului de cimen­turi superioare. Se pune însă cu acuitate problema com­portării în exploatare a re­­ductoarelor de 1600 kW de la mori, a căror defectare duce la frecventă stagnări, impune uneori chiar trans­portul clincherului de la o fa­brică la alta pentru măci­nare. în anul trecut, reme­dierile executate la reduc­­toare au ridicat prețul de cost cu un leu pe tona de ci­ment ! Nerealizarea parametrilor cantitativi și calitativi la li­nia tehnologică de geam șle­fuit de la fabrica din Buzău — a arătat ing. ION CHI­­ROIU, director în Centrala industrială a geamurilor și materialelor izolatoare — constituie una din cauzele principale ale rămînerii in urmă a centralei. Măsurile stabilite de conducerea mi­nisterului pentru încadrarea în plan a acestei fabrici sînt în curs de transpunere în practică ; ele sînt de natură să garanteze realizarea sarci­nilor pe trimestrul III. Cît privește materialele hidroizo­­latoare — cartonul bUum­inat și împîslitura, se­­­onstată o situație paradoxală : popu­lația din mediul rural are nevoie de ele, dar coopera­tivele de consum nu se ocu­pă îndeaproape de desface­rea lor, întrucît sînt mate­riale cu valoare mică și care cer condiții aparte de depo­zitare. 5 din cele 22 de întreprin­deri ale Centralei industriale a ceramicei de construcții și a m­armurei — cele de la Si­biu, Țăndărei, Urziceni, Iași și Sătuc — nu și-au realizat productivitatea planificată, făcînd ca și centrala să ră­­mînă cu 1% sub indicatorul respectiv. Ing. ION ARDE­­LEA, director în această cen­trală, a arătat în mod auto­critic că C.I.C.M. nu a inter­venit la timp în sprijinul a­­cestor fabrici, abia în ultima vreme urmărind insistent în­cadrarea în numărul mediu scriptic de salariați planifi­cați, folosirea judicioasă a u­­tilajelor; d-sa a menționat, totodată, calitatea nesatisfă­cătoare a execuției unor uti­laje livrate fabricilor noi de către uzinele M.I.C.M. Îm­preună cu Comitetul Uniunii sindicatelor pe ramură, con­siliul de administrație al cen­tralei a stabilit un plan de măsuri care vizează creșterea productivității muncii, îmbu­nătățirea calității și diversi­ficarea produselor. Printre altele, se prevăd permanen­tizarea producției la unele fa­brici vechi, sprijinirea fabri­cilor de la Sătuc, Zalău, Iași pentru eliminarea defectelor de calitate, extinderea pale­­tizării produselor la toate u­­nitățile dotate cu cuptoare­­tunel, folosirea judicioasă a timpului de lucru prin edu­carea spiritului de disciplină al tuturor salariaților. în acest semestru — spus ing. ANTONIE BADEA, a director general al Centralei industriale de utilaje și pie­se de schimb — uzina din București trebuie să asimi­leze 30 de noi repere ; aceas­ta impune să se urgenteze procurarea aparatajelor nece­sare pentru probe. O sarcină importantă a consiliului de administrație o constituie completarea numărului nece­sar de muncitori pentru ge­neralizarea lucrului în două schimburi, și extinderea schimbului III, inclusiv pen­tru noua fabrică de utilaje și piese de schimb de la Alba Iulia, pentru care există condiții de punere în func­țiune înainte de termen. Pe aceasta cale, C.I.U.P.S. își va putea aduce aportul cerut la acțiunile de investiții ale mi­nisterului, la modernizarea întreprinderilor. Arh. TEOFIL BANTAȘ, directorul Direcției plan-fi­­nanțe, a insitat asupra mă­surilor necesare pentru ca în trimestrul III să se realizeze planul de producție sporit (26,6% din sarcina anuală) și angajamentele, să se recupe­reze rămînerile în urmă la productivitatea muncii. O cale ce trebuie folosită din plin o constituie mărirea gradului de mecanizare a proceselor de producție, care va ajuta și la încadrarea în numărul de salariați planificat. Este nevoie ca în aparatul centra­lelor industriale să se impri­me o înțelegere politică a sarcinilor de plan, o atitu­dine disciplinată și responsa­bilă în îndeplinirea indicați­ilor date de forul tutelar ; autonomia lărgită a centra­lelor să se manifeste nu în căutarea de justificări pen­tru nerealizări, ci în măsuri concrete, eficiente pentru fo­losirea integrală și intensivă a capacităților de producție create prin însemnate efor­turi de investiții ale statului, ale poporului, pentru îndepli­nirea ritmică, exemplară a indicatorilor de plan. Volumul exportului de ma­teriale de construcții din producția M.I.M.C. a repre­zentat în semestrul I peste 51% din sarcina anuală, mar­­cînd o creștere de 21,8% față de perioada corespunzătoare din 1970. Aceasta este o nouă dovadă a prestigiului de care se bucură pe piețele externe produsele românești. Ing. CONSTANTIN CIUBOTARU, directorul întreprinderii de comerț exterior „Vitrocim”, a apreciat că există condiții ca planul de export să fie realizat și în perioada urmă­toare. D-sa a expus u­nele probleme, legate de perfec­tarea contractelor de livrare pentru anul 1972, care vor trebui rezolvate în cel mai scurt timp, in colaborare cu organele de specialitate ale Ministerului Comerțului Ex­terior. Relevînd cadrul deosebit în care s-au desfășurat dezbate­rile în ședința comună a Co­legiului și a Comitetului de partid — în lumina progra­mului de măsuri privind îm­bunătățirea activității politi­­­co-ideologice și de educare marxist-leninistă a membri­lor de partid, a tuturor oa­menilor muncii — tovarășul ing. TRAIAN ISPAS, minis­trul industriei materialelor de construcții, a arătat că ana­liza critică exigentă a defi­ciențelor trebuie urmată de acțiuni practice imediate pen­tru înlăturarea lor. O pro­blemă de importanță deose­bită o reprezintă îndeplini­rea planului de investiții pro­prii al ministerului, care în acest cincinal va crește de 2,5 ori față de realizările din precedenta perioadă de 5 ani. Or, dacă la structura con­­strucții-montaj s-a obținut în semestrul I din 1971 o depă­șire a planului de 3,2%, pe total investiții M.I.M.C. în­registrează însă o rămînere în urmă de 2,7 procente, e­­chivalentă valoric cu circa 27 milioane de lei ; în mod deo­sebit se constată că centra­lele industriale nu acordă a­­tenția cuvenită investițiilor nenormalizate — destinate u­­nor modernizări, rezolvării u­­nor locuri înguste, îmbunătă­țirii condițiilor de muncă, dezvoltării unor capacități — care reprezintă o pătrime din total. Cei vinovați de această situație, de la centrale, de la întreprinderea de servicii tehnice și lucrări capitale, de la institutul de proiectări, vor fi trași la răspundere cu toa­tă severitatea. In domeniul investițiilor va trebui, totoda­tă, să se urmeze cu fermi­tate linia de a se utiliza pe deplin potențialul de concep­ție și capacitatea de uzinare a utilajelor în unitățile mi­nisterului, pentru a nu se mai recurge la import decît în cazuri cu totul excepțio­nale și a se degreva în cît mai mare măsură industria noastră constructoare de ma­­șini. Totodată va trebui îm­bunătățită radical pregătirea cadrelor din­­ toate întreprin­derile, îmbinînd ridicarea­­ ni­velului lor profesional cu e­­ducarea lor, și în special a tineretului, în spiritul con­cepției materialist-dialectice despre lume și viață,­ al dra­gostei față de muncă, al pa­triotismului înflăcărat. A­­ceasta este nu numai „o pro­blemă a școlii“, ci o îndato­rire politică a tuturor cadre­lor de conducere din unități, centrale și minister, cărora partidul le-a încredințat res­ponsabilitatea dezvoltării cestei importante ramuri a­­— industria materialelor de con­strucții. MUSTRI MMVELOR DI CONSTRUCȚII MINISTERUL INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII se angajează să dea pește zile planului pe anul în curs 25 000 tone de prevede­ciment, mai mult de 200 000 m.p. de plăci din azbociment și circa 700 000 m.p. de geamuri laminate, să reali­zeze înainte de termen planul de export pe 1971, să îmbunătățească în continuare calitatea produse­lor, să diversifice sortimentele, pentru a pune la dispoziția șantierelor materiale tot mai bune și mai ieftine.

Next