Constructorul, ianuarie 1972 (Anul 24, nr. 1-4)

1972-01-15 / nr. 2

HOTĂRÎREA Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor privind îmbunătățirea participării sindicatelor la organizarea și desfășurarea întrecerii și acordarea stimulentelor morale și materiale fruntașilor și colectivelor fruntașe Pe baza Hotărîrii Secretariatului C.C. al P­ C.R. din anul 1963, întrecerea organizată între organizațiile­­ județene de partid a cuprins mase largi de oameni ai muncii din întreprinderile industriale, construcții, agricultură, transporturi, circulația mărfurilor și in­­­­­stitutele de cercetare și proiectare, întrecerea s-a dovedit a fi un mijloc eficient de stimulare a inițiativei oamenilor muncii pentru în­deplinirea și depășirea planului de stat și contribuie la creșterea conștiinței socialiste a maselor, repre­zentând o manifestare a patriotismului socialist al celor ce muncesc. In cadrul întrecerii între organizațiile județene de partid, oamenii muncii din întreprinderile și unită­țile economice de stat au obținut însemnate depășiri la producția marfă industrială, la livrările către fon­dul pieței, creșterea productivității muncii, sporirea beneficiilor, realizarea de economii la consumul de metal, lemn, combustibil, depășirea planului de pro­ducție agricolă, punerea în funcțiune a unor capa­cități de producție înainte de termenele planificate. Pe baza măsurilor adoptate de conducerea parti­dului și a hotărîrilor Congresului Uniunii Generale a Sindicatelor, începind cu anul 1971, întrecerea or­ganizată de sindicate s-a încadrat în mod organic în întrecerea dintre organizațiile județene de partid. Sub conducerea organelor de partid din întreprin­deri, comitetele sindicatelor împreună cu comitetele oamenilor muncii s-au preocupat de fundamentarea angajamentelor în întrecere și a măsurilor tehnice­­organizatorice în vederea îndeplinirii lor, au analizat periodic realizările obținute și împreună au luat mă­surile ce se impuneau, au mobilizat pe toți salaria­ții pentru îndeplinirea și depășirea planului precum și a angajamentelor luate. In munca de organizare a întrecerii desfășurată de sindicate, cu toate rezultatele obținute, se mai men­țin unele lipsuri. Eforturile pentru îndeplinirea pla­nului și a angajamentelor nu sunt susținute în toate întreprinderile de măsuri eficiente pentru organiza­rea științifică a producției și a muncii și asigurarea unei aprovizionări tehnico-economice corespunzătoa­re ; in multe unități preocuparea este concentrată spre depășiri cantitative și în mai mică măsură pe indicatorii calitativi și de eficiență; extinderea și generalizarea inițiativelor apărute în muncă privind îmbunătățirea calității produselor, realizarea de eco­nomii de materiale și materii prime, aplicarea unor procedee tehnologice moderne nu se fac încă la ni­velul cerințelor și posibilităților. De asemenea, participarea sindicatelor la organi­zarea întrecerii și acordarea stimulentelor morale și materiale fruntașilor nu a fost în totalitate pusă de acord cu perfecționarea conducerii și planificării eco­nomiei naționale, cu aplicarea principiului conduce­rii colective la toate nivelele, instituționalizarea adu­nărilor generale ale oamenilor muncii, precum și cu programul de îmbunătățire a activității ideologice și de educație socialistă a maselor. In vederea îmbunătățirii participării sindicatelor la organizarea și desfășurarea întrecerii și acordarea stimulentelor morale și materiale fruntașilor și co­lectivelor fruntașe, în urma consultării Consiliului de Miniștri și pe baza aprobării Secretariatului C.C. al P.C.R., Plenara Consiliului Central al Uniunii Ge­nerale a Sindicatelor, HOTĂRĂȘTE: . 1. Pentru a spori eficiența întrecerii în rezolvarea problemelor majore din întreprinderi, începind din anul 1972, uniunile sindicatelor pe ramuri împreună cu ministerele vor elabora, pe baza obiectivelor în întrecere stabilite de conducerea de partid, obiective specifice ramurilor și subramurilor, pe care le vor transmite unităților în subordine înainte de a avea loc adunările generale ale oamenilor muncii, de la începutul anului. Aceste obiective specifice vor ajuta comitetele sin­dicatelor și comitetele oamenilor muncii in stabili­rea de angajamente în întrecere care să contribuie la realizarea sarcinilor majore care stau în fața ra­murii , vor preciza produsele la care economia na­țională are nevoie de depășiri ale planului, atît pen­tru consumul intern cît și pentru export , vor orienta asupra măsurilor specifice prin care să se asigure îndeplinirea și depășirea sarcinii de creștere a pro­ductivității muncii, îmbunătățirea calității produse­lor, reducerea cheltuielilor de producție și creșterea eficienței activității economice. De asemenea, voi­ ajuta la orientarea angajamen­telor asupra căilor specifice pentru valorificarea mai deplină a resurselor interne , creșterea gradului de utilizare a capacităților de producție, economisirea de materii prime, materiale, combustibil și energie, utilizarea pe scară mai largă a înlocuitorilor, valori­ficarea superioară a deșeurilor, folosirea rațională a forței de muncă și a timpului de lucru ; mecaniza­rea unor lucrări ; extinderea unor procedee tehnolo­gice moderne ; dezvoltarea activității de autoutilaje ; creșterea rentabilității unor produse; scurtarea ter­menelor de punere în funcțiune a noilor capacități de producție și realizarea parametrilor proiectați. Să se prevadă acțiunile ce trebuie întreprinse pen­tru pregătirea profesională a cadrelor; îmbunătăți­rea condițiilor de muncă; întărirea ordinei și disci­plinei ; sporirea grijii față de avutul obștesc ; edu­carea oamenilor muncii în spiritul eticii socialiste. 2. în unitățile socialiste de stat, răspunderea pen­tru organizarea și desfășurarea întrecerii va reveni, sub conducerea organelor de partid, comitetelor sin­dicatelor împreună cu comitetele și consiliile oame­nilor muncii. Pe baza prevederilor din planul propriu, a crite­riilor pentru stabilirea organizațiilor județene de partid și a­ întreprinderilor fruntașe în întrecere, a obiectivelor date de ministere și uniuni, comitetele oamenilor muncii, împreună cu comitetele sindicate­lor, sub îndrumarea organelor de partid, vor elabora proiectul angajamentului pe întregul an pe între­prindere și defalcat pe secții. Proiectul angajamentului va fi dezbătut o dată cu sarcinile anuale de plan pe fiecare secție și va fi îmbunătățit cu propunerile rezultate din dezbatere. în adunarea generală a oamenilor muncii se va prezenta pentru a fi aprobat proiectul angajamentu­lui îmbunătățit ca urmare a dezbaterilor din secții. Stadiul îndeplinirii angajamentului in întrecere se va analiza lunar în adunările obișnuite ale grupe­lor sindicale, semestrial în adunări generale ale ea­ (Continuare în pag. a 5-a) Cazeta editata de Ministerul Construcțiilor Industriale si de Comitetul Uniunii sindicatelor din constructia si industria materialelor de construct­ii ................... _ I . Redacția si administrația: București Anul XXIV — Nr. 2 (1148) 6 pagini 25 bani Sâmbătă 15 ianuarie 1972 *tr. Grădina cu cai nr. 7, *ec-I­­­torul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 Să pregătim temeinic adunările generale ale oamenilor muncii! „Adunarea generală a oamenilor muncii constituie forma su­perioara a conducerii colective, forul prin care data muncitoare, ma­sele de oameni ai muncii participă în mod organizat la conducerea activității economico-sociale, la dezbaterea și soluționarea probleme­lor legate de îndeplinirea programelor de producție, exercită controlul asupra organelor de conducere. Expresie a democratismului orînduirii socialiste, adunarea generală reprezintă un mijloc de dezvoltare a conștiinței socialiste a oamenilor muncii, de întărire a disciplinei și responsabilității lor sociale, de stimulare a inițiativei creatoare a ma­­selor în buna gospodărire a avutului obștesc". în perioada care urmează, în ramura noastră vor avea loc adu­nări generale ale oamenilor muncii: între 20 ianuarie și 15 februarie — în întreprinderi industriale, de construcții, institute de proiectări și de cercetări, iar după aceasta, pînă la 29 februarie — în cen­trale industriale, trusturi și alte unități economice asimilate centra­lelor. Faptul că sunt primele adu­nări generale care se vor desfă­șura in condițiile statuate prin Le­gea cu privire la organizarea și conducerea unităților socialiste de stat le conferă o semnificație deo­ Con CONDREA (Continuare în pag. a 5-a) (Din Legea cu privire la organizarea ți condu­cerea unităților socialiste de stat) Colectivul Combinatului de ma­teriale de construcții-Tîrgu Jiu a început acest an cu rezultate pro­mițătoare. Dacă la ciment și var, producția de 50300, respec­tiv 5500 tone s-a încadrat în sar­cinile planificate pentru prima decadă, creînd premise pentru înfăptuiri ulterioare mai de sea­mă, la cărămizi și țigle s-au și ob­ținut depășiri de 12 000, respec­tiv 4500 bucăți. În fotografie: aspect de la cariera de calcar a combinatului. Foto și text: Nicolae MEDIANU É PENTRU O CONTRIBUȚIE SPORITA A SINDICATELOR LA REZOLVAREA SARCINILOR ECONOMICO-SOCIALE ALE FIECĂREI UNITATI Atribuțiile și competențele noi conferite sindicatelor de către par­tid în etapa actuală de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate — conturate cu clari­tate de către Plenara C.C. P.C.R. din februarie 1971 și Con­­r­gresul U.G.S.R. — dau acestora largi posibilități de a participa efectiv la soluționarea multiplelor probleme care privesc dezvoltarea economică și socială a ramurilor și a economiei naționale în ansam­blul ei. Sindicatele, reunind ln rîndurile lor clasa muncitoare, pe toți oa­menii muncii, trebuie să ofere — așa cum a subliniat tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU în cuvîn­­tarea rostită la Congresul U.G.S.R — „cadrul organizat în care aceș­tia să-și exercite atît drepturile, cît și obligațiile ce le revin ca producători și proprietari. In sin­dicate, clasa muncitoare, celelalte categorii de salariați trebuie să găsească terenul cel mai propice pentru a participa, sub conducerea partidului comunist, la conducerea treburilor economice și sociale, la guvernarea țării". Fără îndoială, aceste aprecieri obligă și sindicatele din ramura noastră la o muncă tot mai rod­nică, la perfecționarea stilului și a metodelor de muncă, la desfășu­ rag. M­­­i­r­c­e­a GEORGESCU președintele Comitetului Uniunii sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții rarea unei activități de profunzime în rîndul salariaților. In esență, se impune ca în centrul preocupă­rilor să punem problemele princi­pale de care depind organizarea și conducerea activității de pro­ducție în cadrul centralelor indus­triale, trusturilor, întreprinderilor, fabricilor, șantierelor, unităților de proiectare și cercetare; să ajutăm efectiv conducerile acestora în lua­rea măsurilor menite să creeze condiții pentru desfășurarea nor­mală a procesului de producție; să acționăm ferm pentru creșterea spiritului de răspundere al fiecă­rui colectiv, pentru bunul mers al activității din unitatea respectivă. D­upă cum este cunos­cuT, Congresul al X-lea al P.C.R. a prevăzut un amplu program de investiții, menit să a­­sigure progresul economic susți­nut al țării, dezvoltarea unei eco­nomii puternice, cu o structură modernă, capabilă să satisfacă ce­rințele mereu crescânde ale țării, ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului. Actualul plan cincinal reflectă cu fidelitate această constantă a politicii partidului nostru. In peri­oada 1971—1975 se prevede reali­zarea unui volum de investiții centralizate din fondurile statului de 470 miliarde de lei, față de 420 —435 miliarde de lei, cît se stabili­se inițial. Dacă la acesta adăugăm fondurile ce vor fi cheltuite de organizațiile de stat și cooperatiste, precum și de populație, volumul investițiilor în actualul cincinal va depăși 540 miliarde lei, ceea ce reprezintă mai mult decît investi­țiile realizate în ultimii 10 ani. Este un efort de investiții de o amploare fără precedent în istoria construcției socialiste în România . Primul an al noului cincinal, pe care l-am încheiat de curînd, a fost marcat de unele succese dem­ne de subliniat Planul producției de construcții-montaj, pe ansam­blul Ministerului Construcțiilor In­dustriale a fost depășit cu peste 100 milioane de lei, au fost­­ puse în funcțiune peste 300 de obiective și capacități productive în indus­trie și agricultură, din care o par­te înainte de termen. Printre co­lectivele care au raportat partidu­lui îndeplinirea în devans a sar­cinilor anuale de plan s-au numă­rat cele de la trusturile de con­strucții industriale din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, Constan­ța, Cluj, Centrala de lucrări de construcții agrozootehnice-B­ucu­­rești ș.a. Organizațiile de construc­­ții-montaj ale consiliilor populare au executat și dat în folosință peste 60 000 de apartamente­­ și nu­meroase obiective soci­al-cul­turale, evidențiindu-se cele din Județele Galați, Sibiu, Suceava, Harghita, Maramureș etc. Planul producției globale în industria materialelor de construcții a fost depășeit, dîn­­du-se în plus importante cantități de ciment, materiale de zidărie, prefabricate din beton, geamuri trase și laminate ș.a. Obiectivele fabricii de cărămizi „Zorile Noi“ din Piatra Neamț, întreprinderii de prefabricate din beton—Roman, Uzinelor ceramice—Ploiești, Fabri­cii de produse refractare—Dej, fa­bricii de ciment „Temelia“—Bra­șov ș.a. au încheiat anul cu sar­cinile realizate înainte de termen. Realizările obținute în anul 1971 constituie o întruchipare a elanu­lui cu care colectivele de muncă din ramura noastră înfăptuiesc sarcinile ce le revin din progra­mul de dezvoltare a economiei na­ționale, elaborat de partid. Sub conducerea și cu sprijinul prețios al organelor de partid, sindicatele și-au adus și ele o contribuție însemnată la succesele obținute. la multe dintre ele se face sim­țită o puternică înviorare a acti­vității, o participare mai activă la rezolvarea problemelor unități­lor. A­nul pe care lam în­ceput este hotărîtor pentru realizarea programului de investiții stabilit de partid în ac­tualul­­ cincinal. Volumul planifi­cat al producției de construcții­­montaj a Ministerului Construcți­ilor Industriale prezintă o crește­re de 16»/% față de planul pe anul 1971 ; urmează să fie puse în funcțiune circa 500 de capacități și obiective. Unităților de construc­­ții-montaj ale consiliilor populare le revine sarcina de a executa și da în folosință circa 94 mii de a­­partamente din fondurile statului și ale populației,­ număr important de precum și un clădiri so­­cial-culturale, lucrări edilitare etc. Pe ansamblul rului Industriei unităților Ministe­Materialelor de Construcții, planul prevede o creș­tere de 16,l­?6 față de cel din 1971 la producția globală, de 16*2) la producția marfă și de 26«a la ex­port ; în această ramură urmează să fie puse în funcțiune, pînă la sfîrșitul anului, 44 de obiective și capacități. Aceste sarcini importante, pre­cum și indicatorii calitativi ai pla­nului implică mari răspunderi, creșterea eficienței întregii activi­tăți atît pe ansamblul ramurii, cît și în toate unitățile. Se impune, deci, și din partea comitetelor sindicatelor — în spi­ritul hotărîrilor și măsurilor sta­bilite de Plenara Consiliului Cen­tral al U.G.S.R. din 6—7 ianuarie a.c. — o preocupare plină de răs­pundere pentru îmbunătățirea ac­(Continuare în pag. a 2-a) LA BAIA MARE A fost inaugurat noul spital Zilele trecute, la Baia Mare a fost inaugurat cea mai mare unitate sa­nitară din Transilvania, spitalul inte­grat municipal, cu 1200 de paturi. Impresionanta clădire, cu 12 nivele și circa 3600 de încăperi, găzduiește secțiile Oftalmologie, medicina mun­cii, halneo-fizio-terapie, recuperarea capacității de muncă, chirurgie este­tică și reparatorie ș.a., înzestrate cu instalații și echipamente moderne. Acum, cînd această așezare spi­talicească (șef de proiect arh. Ion Enescu, de la ISART) a fost preda­tă, constructorii și lucrătorii din ca­drul subantreprizelor de specialitate care au realizat-o au toate motivele să fie satisfăcuți. — Intr-adevăr — apreciază îng. Remul Conți, șeful șantierului Baia Mare al T.C.I.­Cluj — bucuria este cu atît mai mare, cu cit recepția a fost încheiată cu calificativul „foar­te bine”. — Obținut, după cît se pare, ia o lucrare deosebit de pretențioasă. — Așa este. Dacă ne-am descurcat destul de simplu,cu structura de re­zistență din beton armat, în schimb finisajele ne-au solicitat serios : par­doseli de rinolit, placaje ceramice, de marmură, tencuieli cu terasit, la care în ultimele sâptămîni au lucrat peste 500 de lucrători. Aveam repar­tizate aici cadre de nădejde, meseriași foarte buni: inginerul Gheorghe Ti­mar — ca șef de lot, maiștrii Fran­­cisc Szucz, Francisc Király, Ion Koc­sis, zidarii Vasile Vanța, Vasile Si­­laghi, Nicolae Popa, vopsitorul Ion Alexe, mozaicarul Ion Crișan, ca să citez numai cîțiva dintre ei. — Subantreprizel­e cu care ați co­laborat ? — „Marmura” —■ Simeria, T.LM­ — Brașov, T.I.L.I. — București și „As­censorul” — București. — Următoarea punere în funcțiune din planul șantierului ? — instalația de turnare a barelor de cupru, către sfîrșitul lunii ianua­rie. Adrian CÎMPEANU \\\\­­­­­­­­­m\\\­­­­­­­­­­­­­\\\^ 600 mc de betoane pe zi ?! Vremea — neobișnuit de frumoasă în prima decadă a lunii ianuarie — a­l Șantierului Uzinei de alumină de la Tulcea (al T.C.I.­Constanța) să-și ăi desfășoare forțele pe fronturi largi. ? sg .­»Ji am profitat din plin de această... favoare — ne-a comunicat ing. Mihal­­ í “ICH, inginerul-șef al șantierului. In primul rind, pentru accelerarea ritmului Ș, de turnarea betoanelor la C.E.T., la secțiile calcinare, descompunere și la alte­­ obiective , de la 459—600 mc pe zi, cît s-a turnat la începutul lunii, deunăzi și am ajuns la 600 mc. și ne străduim să menținem acest ritm. Pe de altă parte, in­formațiile conduse de Vasile Cosma și Lazăr Andrei, prezente la depozitul de sg radiați, secția de evaporare, laboratorul A.M.C., și-au intensificat eforturile la 3= montarea prefabricatelor. Se lucrează, de asemenea la plantarea piloților, la g. terasamente, la căi ferate ș.a. Bilanțul primei decade este foarte încurajator : A din planul operativ (F.P.) pe luna ianuarie de 11 milioane, s-au realizat lucrări și In valoare de 3,3 milioane de lei ș. g. Fotografia primită de la corespondentul nostru Ch. MATARANGA pre­­­­­ri­zintă montarea stîlpilor prefabricați la depozitul de hidrați. -g PROLETARI DIN TOATE ȚARILE, üNTII-VAS I­n zilele de 11—13 ianuarie a avut loc, la București, o consfătuire cu președinții comitetelor sindicatelor din u­­nitățile ramurii noastre, organi­zată de Comitetul Uniunii sindi­catelor din construcții și indus­tria materialelor de construcții. Lucrările au fost conduse­ de tovarășul ing. Mircea Georgescu, președintele Comitetului Uniu­nii. La consfătuire au participat conducătorii celor peste 359 de organizații sindicale din ramură, care reunesc circa 490 000 de membri de sindicat Au luat parte tovarășii: ing. Oliviu Rusu, vicepreședinte al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor; P­etre Despot, prim-adjunct al preșe­dintelui Consiliului pentru­ pro­blemele economice și ale pregă­tirii profesionale al Cor­siliului Central al U.G.S.R.; inig. Ion Bratu, secretarul Comitetului U­­niunii sindicatelor pe ramură, președinți și secretari ai unor consilii județene ale sindicate­lor, activiști de la secțiile și comisiile Consiliului Central al U.G.S.R. Au participat, de asemenea, reprezentanți ai con­ducerilor Ministerului Construc­țiilor Industriale, Ministerului Industriei Materialelor d­e Con­strucții, Comitetului­­ de Stat pentru Economia și Administra­ția Locală; ziariști. Lucrările consfătuirii, care s-au desfășurat în plen și pe grupe (sindicate din unitățile de con­strucții industriale; sindicate din unitățile de construcții și proiec­tare ale consiliilor populare ju­dețene , sindicate din întreprin­derile industriei materialelor de Consfătuire cu președinții comitetelor sindicatelor din unitățile de construcții, materiale de construcții și proiectare construcții­, au avut un pronun­țat caracter de lucru. Consfătuirea — prima de a­­cest fel — a prilejuit o analiză aprofundată și un larg schimb de experiență asupra modului în care sindicatele acționează pentru înfăptuirea sarcinilor tra­sate de Plenara C.C. al P.C.R din 10—11 februarie 1971 și de Congresul sindicatelor, asupra măsurilor pe care ele și le pro­pun, în lumina indicațiilor re­centei plenare , a Consiliului Central al U.G.S.R., pentru o participare mai activă la înde­plinirea obiectivelor planului pe 1972 al fiecărei unități. Dezbaterile, în cadrul cărora au luat cuvîntul u­i mare număr de participanți, au relevat aria largă a preocupărilor sindicate­lor, multitudinea și varietatea metodelor eficiente de muncă pe care acestea le folosesc — a­­daptate la problematica speci­fică a fiecărei unități, posibili­tățile importante ce există ca sindicatele să intervină operativ și cu bune rezultate, împreună cu organele de conducere colec­tivă, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, pen­tru mobilizarea oamenilor mun­(Continuare în pag. a 6-a) In pag. A 6-A: PRINCIPALELE OBIECTIVE ÎN ÎNTRECEREA PE ANUL 1972 ÎN CONSTRUCȚII ȘI INDUSTRIA­­ MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII 3

Next