Constructorul, aprilie 1972 (Anul 24, nr. 14-17)

1972-04-08 / nr. 14

FACTORI IMPORTANȚI PENTRU CALITATEA CĂRĂMIZILOR CU GOLURI Forma, mărimea, numărul și mo­dul de repartiție a golurilor cărămi­zilor nu trebuie alese la intimplare, intrucit ele pot influența în mod deosebit calitatea produselor, carac­teristicile lor fizico-mecanice, pre­cum și calitatea și economicitatea construcției la care sunt utilizate. Acești factori au efecte asupra in­tegrității pieselor ceramice, prezen­ței sau absenței fisurilor, adincimii și numărului lor, asupra rezistenței la compresiune, duratei și calității uscării, greutății produselor, consu­mului de energie termică și elec­trică la uscare și ardere, eficienței de izolare termică și fonică, consu­mului de mortar și rezistenței zidă­riei. Evident, calitatea cărămizilor și a zidăriei executate din acestea nu este determinată în exclusivitate de factorii enumerați mai sus, însă este necesar să li se acorde toată aten­ția. După cum se știe standardele impun numai condiții limită referi­toare la dimensiunile și suprafețele golurilor produselor, iar majoritatea întreprinderilor și-au creat modele proprii pentru forma, numărul și dispunerea acestora. Multe dintre aceste modele sunt, după opinia mea, necorespunzătoare. In țara noastră se produc cără­mizi cu goluri de secțiune dreptun­ghiulară (fabricilie de la Sibiu, Tg. Mureș, Cîmpia Turzii, Feldioara), dreptunghiulară Tirnăveni, cu col­țuri rotunjite (Satu Mare, Piatra Neamț, Sighișoara, Zalău) și de formă circulară (Urziceni, Țăndărei). Se mai pot produce cărămizi cu go­luri avînd secțiunea în formă de romb, romb cu colțurile rotunjite,, cruce,­­ etc. Cărămizile cu goluri cu secțiune circulară au avantajul că nu pre­zintă fisuri în zona golurilor (atunci când sunt fabricate in condiții co­recte), laminarea în jurul miezuri­lor ce au formă conică fiind mai echilibrată și mai egală decit în cazul secțiunilor dreptunghiulare. Golurile cu secțiune dreptunghiulară, dar cu colțuri bine rotunjite se com­portă in mod asemănător celor cir­culare. La fabrica „7 Noiembrie“ — Qoooooooooooo­ oOoOoQoOoOoOo O0O0O0O0O0O0O Fig. 2 Sighișoara, înlocuirea miezurilor de fasonat goluri de secțiune dreptun­ghiulară cu altele, de secțiune dreptunghiulară și cu colțuri bine rotunjite, a condus la excluderea fisurilor pătrunse din vecinătatea găurilor produselor. Golurile cu secțiune circulară pre­zintă însă serioase dezavantaje, prin faptul că nu pot realiza o eficiență satisfăcătoare. La ora actuală, în in­dustria modernă a cărămizilor există tendința ca suprafața totală a golu­rilor să se ridice pînă la 45 °/« din aria feței în care sînt practicate. Totodată, pentru evitarea unui consum ridicat de mortar se impune ca su­prafețele golurilor să nu fie prea mari. De aceea, pentru a realiza un produs cu greutate nu prea ridicată, cu goluri cilindrice, acesta trebuie fasonat cu o filieră echipată cu gău­ritoare numeroase, dispuse pe mini­mum trei punți. Insă utilizarea de filiere cu mai mult de două punți duce la obținerea de produse tensio­nate, cu fisuri, care pot fi recunoscute prin dispunerea lor de-a lungul în­tregului produs, fiind continue sau întrerupte. Cărămida din fig. 1, GVP 290, fabricată la Sighișoara, la o su­prafață a golurilor de 35 ®­ o are o marcă curentă de 200, o greutate de 4,1—4,2 kg și o eficiență ridicată. Un mod potrivit de repartizare decalată a golurilor, care dă o eficiență bună, îl are și produsul din fig. 2, fabricat la Piatra Neamț. In schimb, cărămi­zile GWP 290 din figurile 3 și 4 nu reprezintă un model reușit de repar­tizare a golurilor, dînd o eficiență scăzută, iar la golurile de formă dreptunghilară, în timpul uscării se dezvoltă, de regulă, fisuri mai mult sau mai puțin pregnante. In țările cu o industrie a cerami­cei brute dezvoltată se fabrică într-o măsură preponderentă cărămizi cu goluri cu secțiune rombică, cu colțuri mult rotunjite. Acestea, dispuse într-o manieră potrivită, asigură o eficiență avansată, rezistențe mari la compre­siune și încovoiere și o extindere echilibrată. Scopul producției fiind obținerea unor cărămizi cât mai ușoare, la di­mensiuni și greutăți constante, cu mari rezistențe la compresiune și încovoiere, cu o bună capacitate de izolare termică, se cere ca unele în­treprinderi să studieze problema confecționării altor filiere, ținind cont de următoarele recomandări : — dimensiuni și greutăți constante ale produselor, se pot realiza utili­­zînd muștiucuri căptușite cu mate­rial mineralo-ceramic (soluție expe­rimentată la fabrica „7 Noiembrie“­­Sighișoara timp de un an de zile, cu rezultate foarte favorabile); -* miezurile de fasonat goluri, care — datorită marii solicitări la uzură — se recomandă a fi execu­tate tot din material mineralo-cera­­mic, este bine să aibă forma secți­unii, în partea de ieșire, rombică sau dreptunghiulară cu colțurile mult rotunjite ; — numărul de goluri cel mai po­­rivit pentru cărămida GWP 290 este de 33 sau 36­ — pentru ca produsul să aibă o eficiență mare, suprafața golurilor trebuie să se ridice la 30 ®/«, iar ele să fie dispuse minimum într-o decalare potrivită și să fie de două sau trei tipuri, ca mărime (fig. X și 2)­­ — la cărămizile GWP 290, golurile mici trebuie să aibă o suprafață de cca. 2,5 cmp, iar cele mari — de cca. 4,5 cmp . — tijele de susținere a miezurilor de fasonat goluri se recomandă a Fig. 3 fi dispuse pe numai două punți, in trei sau maximum patru rînduri. Precum se vede, cu toate că nu există un model optim, general va­labil pentru toate întreprinderile, sunt totuși reguli de care trebuie să se țină seama la conceperea unui tip de produs, sub aspectul formei, mărimii, numărului și modului de repartiție a golurilor De aceea, după o părerea mea, eventualele obiecții că anumită argilă nu se pretează Fig. 4 decit la un anumit model al dispu­nerii și formei golurilor, model ce se abate de la recomandările de mai sus, nu pot fi luate serios în consi­derare. chim. G. CORCOVEANU șeful laboratorului de la fa­brica „7 Noiembrie“ — Sighișoara Întreprinderea de construcții căi ferate­ Cluj execută o lucrare de con­solidare pe linia Dej—Jibou, în strâmtoarea Răstoci, unde la inundațiile din 1970, înălțimea apei a atins 12 m. Pentru executarea fundațiilor la 7 m adîncime de la nivelul terenului, se folosește o instalație de săpat „Else“. Față de sistemele cu pamplanșe metalice sau voaluri de injecții, instalația prezintă avantajul că execută pereți de beton turnați in sol, fără sprijiniri, intr-un timp foarte scurt și la adincimi de pînă la 20 m (ing. Cornel OPRIȘIU, corespondent). Camere de baie echipate în atelier Trustul de construcții­ Timiș, care are de executat anul acesta 3177 de apartamente (majoritatea în orașele Timișoara, Lugoj și Jimbolia), se preocupă de continua ridicare a gradului de prefabri­­care a locuințelor din panouri mari. In vederea transferării unei cit mai mari părți din manoperă In baza de producție secundară, panourile sunt aduse pe șantiere complet finisate la exterior și cu gletul aplicat pe fața interioară, cu tîmplăria gata montată. După câteva experimentări reușite, recent s-a trecut și la amenajarea unui atelier care va pregăti camerele de baie, spre a le livra complet echipate cu obiectele sanitare, pe șantier urmnind a se efectua doar racordurile. NOI TIPURI DE APARATAJE La întreprinderea de construcții metalice și aparataje — București, primul trimestru s-a încheiat cu re­zultate bune : planul producției globale și marfă a fost îndeplinit în proporție de 101,2%, respectiv 104%, iar productivitatea muncii a depășit sarcina prevăzută cu un procent, cheltuielile la mia de lei producție au scăzut cu două pro­cente sub cele prevăzute, iar eco­nomiile de metal au depășit 25 de tone. La aceste succese a contri­buit și introducerea în fabricație de serie a unear produse noi, deo­sebit de eficiente.­­ Pregătiri pentru trimestrul II — ne declară directorul întreprin­derii ing. Dan Nițescu — noi tipuri de baterii de în­călzire, cu coturi și roiero­­ventilatoare. Vom­­ continua" pro­ducția generatoarelor de aer cald de 100 și 550 kcal/h, destinate șan­tierelor. In trimestrul III se vor produce alte două tipuri de gene­ratoare stabile de aer cald și un nou generator mobil, complet auto­matizat. In cinstea zilei de 1 Mai, colectivul întreprinderii pregătește livrarea recipientului de presiune cu numărul 30 000! In laboratorul uzinal, operato­rul Petre Constantinescu supune probei de control roentgenografic un hidrofor de 1600 litri. În pregătire, la I.C.M.A. —București Aplicarea a diferite forme de ri­dicare a pregătirii profesionale a salariaților a devenit o tradiție la Fabrica de ciment-Bicaz, cunoscută ca o adevărată școală de cadre in industria lianților și azbocimentu­lui. O dată cu apariția Legii nr. 2, interesul pentru perfecționarea a­­cestui proces, pentru a-i crea con­diții optime de desfășurare a cres­cut simțitor. In urma activității intense desfă­șurate de șefii de secții și de mai­ștrii, coordonată de colectivul nu­mit de comitetul oamenilor muncii, în anul 1971 au fost cuprinși in programul de pregătire profesională 30,3% din totalul lucrătorilor califi­cați (28,8% din muncitori și 45,3% din personalul tehnic, economic, de altă specialitate și administrativ), instruirea la locul de muncă, cursu­rile, stagiile de practică și speciali­zare etc. au fost aplicate la 14 locuri de muncă din cadrul între­prinderii (evidențiindu-se secțiile cariere, transport auto, azbociment, var ș.a.); la unele din formele or­ganizate au avut loc verificări fi­nale ale cunoștințelor și înmînarea atestatelor profesionale. Rezultate remarcabile au obținut, printre al­ții , Constantin Popa și Constantin Turea — preparatori la secția azbo­ciment, Grigore Macovei, Ion Săpu­­naru și Dumitru Volcinschi — me­canici de compresoare, Aurel Popa, Iosif Husariu, Ecaterina Zoia, Ion Tărîță și alți electricieni. Paralel cu continuarea acestui program, în prezent se desfășoară formele de reciclare prevăzute pentru anul 1972. La nivelul fabricii a fost consti­tuit un colectiv de instructori, for­mat din cadre cu o bună pregătire de specialitate tehnică și economi­că. Deocamdată însă, majoritatea lor se bazează, în procesul instrui­rii, mai mult pe însușirile didactice native decit pe cele dobîndite prin­­tr-o pregătire, fie ea chiar de scurtă durată (cîteva ore în care să „ Școala Bicazului" la cota lui 72 învețe ei înșiși cum trebuie să con­ducă activitatea de perfecționare, care sînt metodele prin care pot favoriza dezvoltarea fiecărui cursant etc.); iată de ce apare ca necesar să organizăm, la nivelul unității, un scurt curs de... instruire a in­structorilor. Se mai pune problema creării unui fond de teme comune toate categoriile de muncitori pentru­­ teme bine documentate, care să fa­ciliteze atît însușirea cunoștințelor necesare, cit și munca fiecărui res­ponsabil sau instructor de curs. Pentru cadrele care manifestă un interes deosebit și obțin rezultate bune în activitatea de perfecțio­nare, consider că ar fi binevenită existența unei forme de stimulare materială și morală, avînd în ve­dere efortul suplimentar depus. O problemă nerezolvată sau ne­cunoscută încă la nivelul întreprin­derii este cea a perfecționării per­sonalului operativ din sectorul de transport feroviar al fabricii. Cred necesar ca organele de resort de la eșalonul superior să stabilească mo­dul de pregătire și pentru această categorie de personal. Probleme de rezolvat mai sunt încă și, probabil, practica va mai scoate la iveală și altele ; pe mă­sură ce se ivesc, ele trebuie rezol­vate în așa fel, încât materializarea calităților și capacității lucrătorilor din toate sectoarele de activitate să se concretizeze în creșterea pregă­tirii profesionale a salariaților, în îmbunătățirea aportului lor în pro­ducție. Considerăm aceasta ca una din principalele căi ale îndeplinirii angajamentelor pe care ni le-am asumat prin chemarea la întrecere adresată colectivelor tuturor unită­ților din industria materialelor de construcții. Suzana GEANGALAU șefa serviciului salarizare-per­­sonal de la Fabrica de ci­ment-Bicaz ü FIȘIER • Facultatea de construcții a in­­stinutului politehnic­ Cluj a editat recent un Îndrumător de proiectare și execuție pentru „Clădiri cu ele­mente de rezistență din beton ușor“ elaborat de șeful de lucrări ing. Ioan Giurgiu. Autorul, care a desfășurat o amplă activitate științifică In do­meniul betoanelor ușoare, atîte prin studii teoretice cit și prin contribu­­ția personală la valoroase lucrări experimentale realizate in țara noastră­ prezintă caracteristicile agre­gatelor ușoare și ale betoanelor ob­ținute prin utilizarea acestora, do­meniul de utilizare, elemente de proiectare și tehnologii de execuție pentru : clădiri din blocuri de be­ton ușor, clădiri cu diafragme mo­nolite din beton ușor, clădiri din elemente prefabricate de beton ușor, elemente precom­primate din beton ușor. In anexe baza cercetărilor sunt dezvoltate, pe autorului, proble­me speciale ca : distribuția încăr­cărilor orizontale pentru diafragme dispuse asimetric, armarea diafrag­melor la starea limită de deschide­re a fisurilor rezultate din variații de temperatură și contracție, com­portarea clădirilor din beton ușor în zone seismice. Lucrarea (peste 230 de pagini, peste 150 de figuri) se adresează studenților, ca și ingine­rilor din proiectare și execuție . ți­nind seama de utilitatea ei și de tirajul redus ce a putut fi asigurat la această ediție, considerăm că reluarea ei de către o editură spe­cializată ar consemna o contribuție la extinderea utilizării betonului u­­șor In construcții. (ing. I. NICULA, ing. A. DUMITRU) • Caietul „Mecanizarea construc­țiilor“ din nr. 3 1972 al „Buletinului de informare tehnică“ editat de C.D.C.A.S. cuprinde o serie de fișe tehnologice întocmite de că­tre ÎNCERC pentru manipularea, transportul și depozitarea unor ma­teriale de construcții: materiale din azbociment, geamuri, materiale hi­­droizolatoare, oțel-beton, materiale de zidărie in bucăți. • Economiștii C. Hurezeanu și G. Obreja semnează, in nr. 3, 1972 al revistei „Probleme economice“, articolul „Considerații privind măsu­rarea rezultatelor economice in con­strucții“. Autorii reliefează oportu­nitatea găsirii și aplicării unor me­tode adecvate de calcul al diferiților Indicatori valorici, cu ajutorul că­rora să se stabilească și măsoare cât mai exact valoarea lucră­rilor de construcții-montaj, a produsului global din ramu­ra construcții. Referindu-se acțiunea de stabilire a noilor­­ pre­la­turi de deviz, ei propun să se solu­ționeze o modalitate de determinare a cheltuielilor materiale pe elemen­te de cheltuieli primare (materii prime, materiale, combustibil etc.), pentru a lărgi sfera analizei pe toa­te treptele organizatorice in ce pri­vește structura prețului de cost în construcții, modul de realizare consumurilor materiale, să se st­­a­bilească o cotă aferentă cheltuieli­lor materiale în cadrul articolelor de calculație complexe incl­use în deviz ; să se aplice o taxă procen­tuală asupra fondurilor de produc­ție, fixe și circulante, puse la dis­poziția unităților de construcții-mon­taj. FOLOSIREA GEAMuRILOR Pentru utilizarea geamurilor în construcții nu au existat prescripții oficiale, decit asupra modului de montaj („Normativul pentru monta­rea geamurilor la construcții civile și industriale“ C47—64), în vederea utilizării raționale a diferitelor ti­puri de geamuri obișnuite la lucră­rile de construcții, s-au efectuat de către I.P.SM.C. și ÎNCERC o serie de studii și cercetări, pe baza că­rora s-au elaborat tehnice pentru folosirea „Instrucțiunile geamurilor obișnuite în construcții", indicativ C47—72, aprobate recent de către Ministerul Construcțiilor Industriale. Instrucțiunile cuprind prevederi cu privire la domeniile de folosire pen­tru : geamuri trase, geamuri armate plane, geamuri ornament, geamuri securizate plane din geam tras și ornament, geamuri emailate, gea­muri colorate termoabsorbante, geam mat, maslin și givrat, geam dublu termoizolant (termopan) și oglinzi. Pentru utilizarea rațională a grosi­milor de geamuri sînt date elemente generale de proiectare, care cuprind prevederi ce țin seama de presiunea vîntului în funcție de zonele indi­cate in STAS 945—56 și de coefici­enții de corecție prevăzuți în acest standard, de formatul foilor de geam (caracterizat prin raportul intre lun­gime și lățime) și de suprafața acestuia. Sunt precizate condițiile obligatorii de utilizare a mărimilor fixe. In anexă este dat un tabel cu dimensiunile uzuale ale ochiurilor de geamuri din ferestrele standar­dizate, inclusiv grosimea necesară. Față de Normativul C47—64 se PLANE IN CONSTRUCȚII prevăd sisteme noi de montare a geamurilor în timplăria de lemn, metalică și de beton armat (cu chit, cu baghete din lemn, cu agrafe me­talice, cu baghete metalice și gar­nituri de etanșare, cu cauciuc și chit elastic), indicindu-se operațiile în ordinea tehnologiei de lucru. De asemenea, sunt date prescripțiile asu­pra modului cum se montează gea­murile — în special cele ornamen­tale — pe pereți. Un capitol im­portant îl ocupă prescripțiile cu privire la montarea oglinzilor (cu cleme, cu ramă și cu butoane de fixare). Instrucțiunile cuprind în anexă Normele interne nestandardizate și pentru produsele un nomenclator al materialelor auxiliare folosite la montajul geamurilor. Sunt arătate sculele și dispozitivele transportul, manipularea, folosite la tăierea și montarea pe șantier a geamurilor. Se precizează modul de recepție a lucrărilor. De asemenea, se indică prescripții pentru execuția lucrări­lor pe timp friguros și asupra teh­nicii securității muncii. Pentru toate sistemele de montaj sînt redate, în planșele anexate, detalii de principiu, care pot fi adaptate la diferitele si­tuații concrete. Instrucțiunile vor fi publicate în Buletinul Construcțiilor nr. 7, 1972. Prin aplicarea prevederilor lor se vor crea posibilități de economisire a geamurilor în construcții, prin utilizarea lor rațională, realizindu-se totodată și lucrări de calitate mai bună. • DOCUMENTAR • DOCUMENTAR • DOCUMENTAR • DOCUMENTAR • DOCUMENTAR „O CONCEPȚIE PRAGMATICA A URBANISMULUI" ACOPERIȘUL CU CEA MAI MARE DESCHIDERE Astfel definește arhitectul francez Pierre Dufay soluția pe care colectivul sau a adoptat-o pentru noul oraș ce va dubla populația localității Crétell, din regiunea pariziană, ridicînd-o — prin afluxul din capitală — la 100 000 de persoane. „Există multe propuneri urba­nistice seducătoare, dar care n-au nici o șansă de materializare, pen­tru că sînt prea scumpe. Noi vrem să facem un oraș inteligent, pe care îl gîndim în funcție de posibilități... Putem să dăm locuitorilor ocazia de a fi fericiți, dar nu putem să le fabricăm fericirea“. Iată citeva din caracteristicile soluției urbanistice a noului Crétell, ilustrate partial in fotografia machetei : — crearea a 13—20 mii de locuri de muncă — industrii nenocive, dar mai ales birouri (costul unei clădiri administrative, care la Paris a ajuns la 7000 de franci/mp de suprafață de birou. Va putea fi redus la Créteil la circa 2000 de franci/mp, ceea ce va atrage aici diferite societăți și instituții din capitală), astfel ca să se evite limitarea funcției urbane la aceea de oraș-dormitor I . — cartierele constituie nuclee distincte sub raportul concepției arhitecturale : _ amplasarea unor dotări este rezolvată cuplat. In funcție de rezolvarea marilor parcaje auto — parcajul centrului administrativ va servi seara vizitatorilor casei de cultură, cel al prefecturii va fi ocupat în zilele libere de mașinile spectatorilor stadionului etc. ; — de aici decurge și integrarea funcțiilor orașului — muncă, locuire, recreare — evitând zonarea sistematică : — un enorm centru comercial și de distracții, cu o stradă rezer­vată exclusiv circulației pietonilor, va constitui locul de contact SC-1_ soluțiile peisagiste sunt simple limitate spațial — boschete, mici suprafețe dalate, grupuri de câțiva arbori de culori diferite, trepte coborâtoare etc. . — ml« „accidente agreabile". Primele cartiere din noul Créteil au și fost puse la dispoziția locui­torilor. (2948) Noul hangar al aeroportului din Frankfurt (R.F.O.) are lun­­mea fațadei de 270 m, aduncimea de 100 m, înălțimea liberă de 24 m (puțind fi mărită la 28 m). Acoperișul suspendat, din beton ușor precomprimat, deține recor­dul mondial de deschidere pentru acest tip de construcție. O grindă mediană, de 102 m lungime SÎ cu greutatea de 4500 tone (pre­­zumată la sol, în secțiuni de cite 10 m și precomprimată după ridi­care la poziție), preia eforturile orizontale și constituie elemen­tul superior al unui cadru­ portal cu doi stâlpi ce suportă acoperi­șul la mijlocul acestuia. De grin­da mediană sunt suspendate două pînze subțiri de 8,3 cm grosime, cu deschiderea de cite 133 m, din beton ușor, precomprimat la 300 kgf/cmp după procedeul Dychdag formează (bare cu nervuri care filet). Acoperișul este divizat in 10 benzi suspendate, paralele cu fațada și separate prin luminatoare ; fiecare bandă este prevăzută cu un tirant fixat intr-un masiv de ancorare in formă de V, care transmite sar­cinile verticale și eforturile ori­zontale ale acoperișului, dînd o formă originală părților laterale ale construcției. La fiecare 10 m­, grinzi verticale de ranforsare re­partizează eforturile, împiedicind deformatul­e. Hangarul a fost executat (ex­clusiv finisajele și instalațiile) ln 18 luni, folosindu-se 11 macarale și o centrală de betoane care a furnizat zilnic pină la 1000 mc de beton greu și 750 mc de beton ușor. (2949) • Prăbușirea unor poduri cu grindă metalică d­esenată din Anglia, Australia, Austria și SUA, în ultimii ani, a determinat gu­vernul britanic să ordone verifi­carea tuturor podurilor din țară executate în această soluție. Ca rezultat, la 42 dintre ele s-au stabilit restricții de circulație pentru autocamioane; alte 61, a­­flate in execuție, nu vor fi date In exploatare prin nu vor fi con­trolate riguros. Standardul brita­nic prevede pentru poduri o du­rată de exploatare de 129 de ani. COȘ DE FUM DE 600 M Creșterea Înălțimii coșurilor de fum este unul din mijloacele la care apelează specialiștii sovietici pentru a evita poluarea atmos­ferei orașelor cu emanațiile de gaze industriale. Astfel, a fost elaborat proiectul unui coș cu înălțimea de 320 m, care va fi construit în orașul Uglogorsk, din Ucraina. In fumul răspândit la o mare altitudine se reduce de o mie de ori concentrația de sub­stanțe dăunătoare. A fost pro­pusă, de asemenea, construirea unui sistem denumit „coș in coș“. In spațiul dintre cele două co­șuri, gazul ajunge la o viteză de 40 m sec., ceea ce determină o mai bună dispersare a adaosu­rilor dăunătoare. Pentru viitor se prevede realizarea unor coșuri care vor „înșuruba“ fumul în straturile superioare ale atmos­ferei ; aceasta se va realiza prin ieșirea gazelor din coșuri ca niște vârtejuri cu viteză foarte mare. Cel mai înalt turn de televiziune din lume — cel de la Ostankino, din Moscova (553 m) — va ceda în curînd întâietatea unei noi construcții unicat, de la Combi­natul minier și metalurgic din Norilsk (nordul Siberiei Orien­tale). Proiectul coșului de 600 m, elaborat de specialiștii din Lenin­grad, se deosebește prin origi­nalitatea sa. Potrivit calculelor, chiar la suprafața pământului, dincolo de Cercul Polar de Nord, vinicul poate presa coșul cu o forță de loc kg/mp, iar în partea superioară această presiune poate fi de trei ori mai mare. Vârful coșului va oscila cu o amplitu­dine de cttiva metri și, în func­ție de aceste oscilații, fiecare din cele trei suporturi laterale va in­tra în pamint, iar apoi va smuls de acolo cu o forță de a­ fi proximativ 13 000 de tone. Pentru a ține in­îriu acest uriaș care se clatină, coșul va fi fundat în stînca în care vor fi forate tuneluri de cite 18 m, introducîndu-se în ele țevi cu diametrul de 6 m ce vor fi um­plute cu beton, iar la capătul lor vor fi amplasate opritoare de 14 m. Construcția va fi dată în exploa­tare în anul 1975. (2952) CONDUCTA CRIOGENA O conductă lungă, subtire, stră­lucitoare atîrnă parcă deasupra pămîntului, reflectind razele soa­relui. Aceasta este conducta crio­­genă — realizare minunată a teh­nicii temperaturilor joase. Cu ajutorul ei sunt transportate li­chidele cu temperaturi scăzute, la distanțe între câțiva metri și un kilometru. O astfel de conductă reprezintă o construcție complexă, deoarece sub Învelișul ei se află o izolație care ecranează cu ajutorul vi­dului, în interiorul ei aflându-se o a doua conductă. Prin aceasta din urmă trece lichidul criogen — de exemplu, hidrogen lichid. Aerul este un bun conducător de căldură. Pentru a i se bara calea, conducta a fost introdusă intr-un înveliș. Acțiunea izolatoare este majorată prin straturile de pole­ială de argint și aluminiu din in­teriorul învelișului, însăși supra­fața strălucitoare a Învelișului respinge fluxul razelor solare. Cum funcționează conducta eriogenă ? Gazul lichefiat este Împins ori de o pompă eriogenă, ori de vaporii lichidului respec­tiv. Cercetările savanților sovie­tici au scos la iveală faptul că unele lichide, cum sunt oxigenul sau azotul, se „îngrijesc“ singure de ele, în sensul că rolul de izo­lator natural îl joacă stratul de zăpadă, care acoperă imediat suprafața exterioară a con­ducte. Hidrogenul și heliul lichid au nevoie de o izo­lare specială, astfel conden­sarea aerului în afara conductei va deveni o dăunătoare sursă de căldură. Este interesant că tem­peraturile scăzute nu înrăutățesc calitatea metalelor — cum ar fi de exemplu oțelul inoxidabil, aliajele de cupru și aluminiu — ei, dimpotrivă, le îmbunătățesc. (2953) • Prima utilizare a betonului ușor precomprimat în Franța o constituie podul executat în iar­na trecută la Cheneau. Ca agre­gate ușoare pentru beton s-au folosit granule de șist carboni­fer expandat, cu greutatea vo­lumetrică aparentă de 630 kg/ mc. și reală pe 900—1­000 kg/m­c. Podul, cu o singură travee de 27 m deschidere și 9 m lățime, este precomprimat longitudinal cu 16 cabluri RA 40 și armat trans­versal cu OJ« TOR. (2362) • Arhitecții pretind, de obicei, constructorilor să dea suprafeței betonului aparent textura lemnu­lui — cu fibre, noduri sta. Dar costul ridicat al cherestelei, ca și al manoperei calificate pentru prelucrarea ei tn formă de co­­fraje constituie un impediment foarte serios în realizarea aces­tui deziderat. Problema o rezolvă un nou produs : un covor (livra­bil în rulouri cu lățimea de pînă la 3 m) din masă plastică suplă, armată, decorat în relief pentru a imita se îndura. HJ se montează pe suport de cherestea, placaj etc., ca și în tipare pentru pre­fabricate și poate fi utilizat la temperaturi cuprinse între —40"C și +120”C Numărul refolosirilor posibile merge prift la câteva sute. (2957) 137 OM­ORE PENTRU O CASA 25% din locuințele ce se con­struiesc anual în Statele Unite sunt „case mobile“ — adevărate locuințe transportabile care cel mai adesea au 60—85 mp (și care, de«, nu trebuie confundate cu „paravaneleț —. remorci auto) gi sunt echipate cu confortul nece­sar. Prețul lor pe mp este cu LO­ 1/» mai mic decit e« al caselor de tip «asie, ceea ce explică prin fabricația complet industrializată: ponderea manoperei în prețul final este de numai 10%. Un tip de locuință mobilă care a făcut obiectul unui studiu recent pu­blicat nu necesita pentru a realizat, de«­ 137 ore-om de num­ci că. (2958) Informațiile publicate la această rubrică de noutăți tehnice de pește rezumă articole din hotare cele mai recente numere ale revistelor străine primite la biblioteca C.C.C.A.S. și la redacția noastră sau materiale ale agențiilor de presă. Puteți afla sursa lor, pentru o documentare mai detaliată, comunicându-ne numărul înscris în paran­teză la sfîrșitul Informa­ției care v-a reținut Inte­resul. • In 1973 va fi Inaugurat viaductul de peste Köhlbrand, un braț al portului Hamburg din R.F. a Germaniei. Lung de peste 4 km și prevăzut cu 8 piste, el va lega cheiul pentru containere și noile cen­tre industriale din această zonă cu autostrada de centură. Podul me­talic, lung de 520 m­, va fi montat la o înălțime de 50 m pe piloni Înalți de 100 m și cu greutatea de 650 t fiecare, cu ajutorul unei macarale speciale, avînd capacitatea maximă de 1000 t și înălțimea maximă de ridicare de 170 m. In fotografie : macheta podului­­(2955) • In R.F. a Germaniei, Tunisia și Grecia s-a experimentat cu succes o nouă metodă de irigație, cu instalații subterane din tuburi poroase de material plastic, îngropate la cca. 50 cm adîncime, la distanță de 1­2 m unul de altul. Tuburile se introduc in teren cu ajutonul un« mașini speciale. Prin porii pomilor lor apa se infil­­trează in pamint limita umidității ajungind la l­^20 cm.Sub silpri- M­iíl. n*suficientă pentru a alimenta rădăcinile plan­­ca­re implidica­ evaporarea ap«. Metoda reduce considerabi cheltuielile in comparație cu irigația prin aspersiune.

Next