Constructorul, aprilie 1972 (Anul 24, nr. 14-17)

1972-04-08 / nr. 14

'■'"Má í­­# A Anul XXIV sím háta 8 aprilie 1972 I 6 pagini 25 ioni Redacția ți administrația­­ București 62, str. Grădina cu cai nr. 7 sectorul 6, telefon 15.19.21—1510.92 Maistrul NICOLAE DEMIAN, secre­tarul organizației de partid de la întreprinderea de prefabricate din beton­ Deva, este pentru oamenii din subordine un sfătuitor priceput, un controlor exigent al calității muncii grimmi . In municipiul Gheorghe, Gheorghiu-Dej, colectivul lotu­lui 3 (șantierul nr. 1) din ca­drul­­ Trustului de construcții industriale din localitate a pre­dat, cu aproape 5 luni mai de­vreme, două cămine cu clte 300 de locuri, pentru nefamiliști; ■ alte 3 cămine se află în stadii avansate de execuție. Același lot lucrează în prezent la o școală cu 16 săli de clasă, un bloc cu 60 de apartamente, un complex meșteșugăresc, o sta­tic­ă Autoservice ș.a. (C. BATE corespondent) . Au fost racordate la circui­tul economiei naționale noi o­­biective executate de Trustul de construcții industriale din muni­cipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Cu 90 de zile înaintea termenu­lui din planul de stat a fost pre­dată beneficiarului fabrica de nutrețuri concentrate de la Ro­man. Un devans de 10 zile s-a înregistrat la predarea antrepo­zitului frigorific de la Șcheia- Suceava. Instalația de esteriamine de la Grupul industrial petrochi­­mic­ Borzești și sectorul de ges­tație de la complexul de porcine din Bacău au fost predate la termen. (Alexandru CONSTANTI­­NESCU, secretarul comitetului sindicatului) • Preocupat de larga indus­­­­trializare a lucrărilor, T.C.I.— I municipiul Gheorghe Gheorghiu-­­ Dej își dezvoltă baza de pro­ducție din localitate. Aceasta va cuprinde un poligon de prefa­bricate din beton, ateliere de tîmplărie mecanică, de reparat utilaje, depozite, laboratoare ș.a. Pînă în prezent s-au turnat stîlpii de rezistență la poligo­nul de prefabricate, la atelie­rele de tîmplărie mecanică și de reparații ; stadii avansate au a­­tins lucrările și la stația de preparare a betoanelor și mor­tarelor și la castelul de apă. (B. CONSTANTIN, corespon­dent) t. Pe fundalul participării entuziaste a colectivelor de munca din uni­tățile noastre la îndeplinirea an­gajamentelor luate ca răspuns la chemările la întrecerea socialistă adresată de constructorii de platforma industrială Tîrgoviște pe și de Fabrica de ciment — Bicaz, al aplicării­ măsurilor tehnico-organizatorice aprobate de adunările generale ale oamenilor muncii și com­pletate în lumina Rezoluției Conferinței pe țară a cadrelor de conducere din industrie și construcții, pri­­imul trimestru din 1972 s-a încheiat cu o serie de rezultate pozitive, înscriind activitatea de construcții­­montaj și cea din industria materialelor de construc­ții în dinamica stabilită prin planul de dezvoltare a economiei naționale în al doilea an al cincinalului. Startul bun pe care l-au luat numeroase trusturi, șantiere, fabrici trebuie urmat acum de o nouă eva­luare și mobilizare a posibilităților, de o nouă po­tențare a eforturilor creatoare pentru a asigura, în fiecare unitate din ramura noastră, ritmul de pro­ducție necesar realizării exemplare a planului în următoarele etape ale anului, înfăptuirii angajamen­telor în întrecere pe 1972. DUPĂ PRIMUL TRIMESTRU Ministerul Construcțiilor Industriale Ianuarie — 6,liro din planul a­­nual: februarie — 6,8% ; martie — 8,4%. Aceste cifre, care marchea­ză dinamica producției de construc­­ții-montaj în antrepriză (forțe pro­prii) a Ministerului Construcțiilor Industriale în primele 3 luni ale anului, arată că în ultima perioa­dă s-a produs saltul așteptat, ne­cesar și pregătit prin măsuri ener­gice. în martie, d­e pildă, trusturile de construcții din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, Craiova, Timișoara, Pitești, Iași au realizat peste 9% din planul anual: îmbu­nătățirea vremii, primirea unor cantități masive din documentați­Dintre grupurile de șantiere se remarcă în mod deosebit, prin ci­frele realizate, cel de la Săvinești al T.C.I.-municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej (103% ; 34,8%) și cel de la Turnu Severin al T.C.I.-Cra­iova (103,4%; 33,2% ). Au rămas sub planul trimestrial întreprinde­rea de construcții agrozootehnice- Galați a C.L.C.A. (95,2%;19,4%) și Grupul de șantiere­ Slobozia al T.C.I.-București (83,5% ; 30,4%). ile tehnice restante și reglementa­rea nepotrivirilor între planul va­loric și posibilitățile reale de exe­cuție la unele investiții au contri­buit, de asemenea, la normalizarea situației. Potrivit datelor operative, mi­nisterul a încheiat primul trimes­tru din 1972 cu planul pe această perioadă îndeplinit în proporție de 100,8%, volumul producției de c+m executate reprezentînd 21,3 % din sarcina anulă. Toate trusturile și-au realizat planul trimestrial. Pe unități, situația se prezintă astfel : Trustul de mecanizare­ București și-a realizat planul în proporție de 102,8% la producția globală indus­­trială și circa 105% la activitatea de prestații, iar Centrala de pro­ducție industrială­ București — 106,5% la producția globală, 107,5% la producția marfă și 104,1% la producția marfă vîndută și înca­sată­­ne de lei la producția globală și cu 40,4 milioane de lei la producția marfă. Pe centrale industriale, propor­ția realizării planului producției globale este următoarea: — Centrala industrială a prefa­bricatelor din beton—București — 106,5%; — Centrala industrială a cera­micei de construcții și a marmu­rei—București — 104%; — Centrala industrială de uti­laje și piese de schimb—Bucu­rești — 102,1%; — Centrala industrială a gea­murilor și materialelor izolatoare— Ploiești — 101,6%; — Centrala industrială a lianți­lor și azbocimentului—Brașov — 101,2%. Fizic, s-au produs peste plani • 16,1 mii tone de ciment; • 18,4 mii mp de prefabricate din beton armat (din care­ 600 mc panouri mari, 10,4 mii mp planșee și fîșii); • 900 mc de blocuri de zidărie și plăci termoizolatoare din beton celular autoelavizat; • 85,4 mii mp de geamuri trase, 270,3 mii mp de geamuri lami­nate ; • 9,1 milioane bucăți materiale de zidărie (în echivalent cărămizi normale); • 256 tone de obiecte sanitare din porțelan ș­a. Unitățile locale de construcții De la Comitetul de Stat pentru Economia și Administrația Locală ni se comunică rezultatele deose­bit de bine obținute, în primele trei luni ale anului, de o serie de unități locale de construcții. Astfel, Trustul de construcții - montaj­ Prahova a dat în folosință oamenilor muncii 600 de aparta­mente, care reprezintă 20% din sarcina pe 1972. Colectivul trustu­lui și-a realizat planul producției de construcții-montaj pe trimes­trul I încă de la 20 martie, execu­­tînd, pînă la finele lunii trecute, 21% din volumul planificat pe în­tregul an. La 24 martie și-a îndeplinit pla­nul trimestrial și întreprinderea ju­dețeană de construcții-montaj-Bi­hor, executind pînă la 31 martie 24% din planul anual, ea a dat în folosință 186 de apartamente, un cămin muncitoresc cu 300 de locuri, 2 hale pentru 1116 porci la com­plexul din comuna Cefa. Aceeași proporție din sarcina a­­nuală a executat și colectivul Trus­tului de construcții­ Timișoara, care și-a îndeplinit planul trimestrial la 27 martie, punînd în funcțiune ca­nalul magistral ce deservește plat­forma industrială din sudul orașu­lui și primele capacități ale com­plexelor zootehnice din comunele Periam și Baco­va. Trustul de construcții­ Cluj a dat în folosință 363 de apartamente, precum și 2 hale de gestație la complexul de porcine din comuna Jac ; planul trimestrial a fost rea­lizat la 25 martie, iar volumul lu­crărilor executate reprezintă 22% din cel prevăzut pe întregul an. Colectivul Trustului de construc­­ții­ Iași a încheiat primul trimestru (perioadă pentru care sarcina valo­rică a fost îndeplinită încă de la 24 martie) cu o cotă de 21,8% d­in planul anual ; el a dat în folosință 451 de apartamente și a pus în funcțiune, pentru nevoile șantiere­lor proprii, o stație de betoane cu o capacitate de 60 000 mc/an. Realizat la trimestrul I, , in % față de planul pe : Trim.­­ 1972 T.C.I.—București 100,8 20,9 T.C.I.—Constanța 102.3 21,7 T.C.I.—mun. Gheorghe Gheorghîu-Dej 103,4 22,5 T.C.I.—Iași 102,2 20,6 T.C.I.—Pitești 101,3 22,8 T.C.I.—Ploiești 100,1 22,2 T.C.I.—Brașov 100,6 21,8 T.C.I.—Cluj 101,3 22,2 T.C.I.—Craiova 100,1 21,4 T.C.I.—Timișoara 100,0 23,5 T.N­.C.A.—București 100,2 20,7 T.L.S.—București 100,6 15,3 T.I.L.I.—București 100,6 17,8 T.M.U. Ch.—București 100,2 22,8 T.I.I. Ch.—București 100,6 23,4 T.I.M.—București 100,7 21,6 T.I.M.—Brașov 100,0 21,2 T.I.M.—Iași 100,0 17,0 Departamentul Industriei Materialelor de Construcții Eforturile depuse de colectivele din întreprinderi în primul trimes­tru s-au cumulat în depășirea sar­cinilor planificate Departamentului Industriei Materialelor de Construc­ții din M.E.F.M.C. cu 44,3 milion­ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA ! ȘI ACUM, URMATORUL PAS... Chiar dacă n-a fost atit de aspră, iarna din acest an a dat destulă bătaie de cap construc­torilor de la T.C.I.­Constanța, cu atit mai mult cu cit stadiile fizice pe principalele șan­tiere nu permiteau închiderea fronturilor de lucru. Cu toate acestea, trustul a încheiat înainte de termen trimestrul I, realizînd 21,7% din planul valoric pe 1972, în condițiile unei bune corelații a indicatorilor calitativi, reu­șind să asigure punerea în funcțiune a liniei I-a de acid sulfuric de la U.S.A.S.-Năvodari și a 3 obiective în sectorul agrozootehnic, in această perioadă au fost atacate, de ase­menea, o seamă de obiective noi, printre­­ care întreprinderea de prelucrare a mar­murei și centrul de vinificație de la Tulcea, complexul de depozite de la Brăila, dezvol­tarea Șantierului nardic Constanța, I.U.D.V. de la Vrleasca, complexele de creștere a va­cilor de la Mircea Vodă și Tartamanu ș.a. Consideră conducerea trustului drept satis­făcătoare activitatea din primul pătrar al anului? „In general, da — apreciază ing. Radu SU­MAN, directorul general al T.C.I­ Constanța — gîndindu-mă îndeosebi la frumoasele realizări înregistrate la lucrările Uzinei de alumină- Tulcea și Șantierului naval-Brăila. în același timp consider că, în pofida greutăților întîm­­pinate, o seamă de colective, cum sînt cele de la Șantierul naval, fabrica de beton celular autoelavizat și complexul de sere de la Constanța, puteau executa volume mai mari de lucrări. In trimestrul­­ s-au creat condiții pentru larga desfășurare a activității, fapt cu atit mai important cu cit sarcinile valorice din trimestrul II cresc, iar trustul este hotărît să încheie semestrul I realizînd 50 la sută din planul pe 1972. In această idee se acționează energic pentru impulsionarea ritmului de lu­cru pe șantiere, pentru activizarea comparti­mentelor de deservire, pentru aplicarea pro­gramelor de măsuri vizind extinderea acor­dului global la cel puțin 60 la sută din mun­citorii trustului, mai buna gospodărire a materialelor, reducerea cheltuielilor de­ducție, folosirea intensivă a programelor pro­de lucru, a utilajelor proprii ca și a celor de la T­ M B. Greutăți? Avem încă destule îndeo­sebi din partea unor beneficiari care n-au izbutit fie să ne asigure documentații folosi­bile la nivelul sarcinilor de plan, fie să ne pună la dispoziție amplasamentele unor in­vestiții noi în asemenea situații se află, printre altele, lucrările de dezvoltare a Șan­tierului naval și fabrica de beton celular de la Constanța, centrul de vinificație de la Tulcea, depozitul de legume și fructe de la Bră­ila, ca să nu mai vorbim de uzina de feroaliaje de la Tulcea. Oricum, am pășit în noul trimestru hotă­­rîți să dezvoltăm succesele de pînă acum, să dovedim prin fapte priceperea și hărnicia colectivelor noastre de muncă, însușiri puse în slujba îndeplinirii exemplare a sarcinilor încredințate în cadrul programului de dezvol­tare multilaterală a țării“. TULCEA Uzina de alumină, la tirsta echipării tehnologice Față de acum cîteva luni, șantierul Uzinei de alumină este de nerecunoscut. Obiectivele, pînă mai deunăzi abia conturate încep să mo­bileze marea platformă industrială a orașului Tulcea. Printre estacade și rețele tehnologice, printre stîlpii ce anunță viitoare clădiri iden­tifică centrala termică, secțiile bauxită, desi­­lîciere, descompunere, măcinare... Șantierul, condus de experimentatul ing. Boris Sanițki, a cunoscut o dezvoltare explo­zivă. Și aceasta, cînti? Tocmai în lunile cele mai aspre ale anului, cu ploi și temperaturi scăzute, într-o etapă cu toate lucrările deschise. In aceste condiții grele, la care s-a mai adăugat și lipsa temporară a unor materiale, șantierul a realizat 31% din planul valoric pe 1972 la F.P. și 24,5% din planul A.G. Cadența de lucru, este de părere ing. Ana Demetriad, au dat-o betoanele, turnate în fundații, în tiparele sute­lor de tipuri de elemente prefabricate: ianuarie — 3384 mc, februarie 6585 mc,­ martie — a­­proape 12 000 mc! Instalațiile de preparare: mijloacele de transport au funcționat și func­ționează aproape fără cusur. Secretul? Acordul global! Dacă la alte obiective constructorii se necă­jesc cu fel de fel de structuri monolite migă­loase, cu consumuri mari d­e cherestea și ma­ Iointinuare­­a pag. a­ 5-a) Ședința Colegiului M. C. Ind. Ieri, 7 aprilie, a avut loc șe­dința Colegiului Ministerului Construcțiilor Industriale, con­dusă de tovarășul ministru Ing. Matei Ghigiu. Au participat ca­dre de conducere din M.C.Ind., conducătorii unităților ministe­rului, reprezentanții unor organe centrale. Pe baza materialelor de sinte­ză prezentate d­e organele de resort din minister, Colegiul a dezbătut activitatea desfășurată anul trecut de către M.C.Ind., in domeniile : — protecția muncii, — controlul financiar intern. In ambele probleme au fost stabilite măsuri pentru îmbună­tățirea activității în 1972. Colegiului i-au fost prezen­tate informări în legătură cu : — eficiența prescripțiilor teh­nice și a proiectelor tip elabo­rate in anul 1971, asupra acti­vității de construcții-montaj ; — problemele reieșite din a­­dunările generale ale oamenilor muncii și angajamentele luate de unități pentru realizarea și depășirea sarcinilor de plan pe anul 1972. VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU In tarile africii, strălucită manifestare a politicii internaționaliste a partidului si statului nostru O mulțime de zeci de mii de oa­meni ai muncii din Capitală, iar prin intermediul televiziunii și ra­dioului — milioane de cetățeni ai patriei au fost prezenți joi după­­amiază pe aeroportul Băneasa, în­­tîmpinind cu fierbinte dragoste și stimă pe conducătorul iubit al partidului și poporului nostru, to­varășul Nicolae Ceaușescu, care, îm­preună cu tovarășa Elena Ceaușescu, a întreprins o vizită de prietenie în opt țări ale Africii, înscriind­u-se pe linia politicii ex­terne consecvent internaționaliste a partidului și statului nostru,­­ de dezvoltare multilaterală a legătu­rilor și colaborării cu toate­ cele­lalte state ale lumii, pe baza prin­cipiilor deplinei egalități în drep­turi, respectului independenței și suveranității naționale, neameste­cului în treburile interne, avanta­jului reciproc, fiecare etapă a că­lătoriei de 27 de zile a tovarășului Nicolae Ceaușescu pe continentul african a constituit un mesaj al eforturilor fără răgaz pe care România socialistă se desfășoară în sprijinul triumfului socialismului și păcii în lume, pentru coexistență pașnică, pentru a se pune capăt politicii imperialiste de forță dictat, pentru lichidarea colonialis­­i­mului, pentru d­reptul popoarelor de a-și decide singure soarta. In Algeria, Africa Centrală, Congo, Zair, Zambia, Tanzania, Sudan, Egipt, înalții soli ai po­porului român au fost primiți în­­tr-o entuziastă atmosferă de stimă și prețuire, mărturie a aprecierii unanime de care se bucură deo­potrivă politica externă activă, di­namică, eficace, principială a țării noastre, ca și succesele pe care a­­ceasta le-a dobîndit în edificarea socialismului. In declarațiile co­mune semnate în toate aceste țări străbate ca un fir roșu dorința de a extinde colaborarea și coopera­rea pe multiple planuri. Așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, această vizită a consti­tuit „un moment de importanță deosebită în politica externă a României de solidaritate cu statele care au scuturat jugul imperialist, cu mișcările de eliberare naționa­lă, cu cei care luptă pentru inde­pendență, pentru progres, pentru bunăstare !“ O dată mai mult s-a dovedit ro­lul pe care îl joacă în înfăptuirea țelurilor de pace și progres ale omenirii, participarea activă la viața internațională a tuturor sta­telor, fie ele mari, mici sau mijlo­cii, dezvoltarea relațiilor între toa­te statele, fără deosebire de orîn­­duirea socială. Poporul nostru, care a urmărit cu cel mai mare interes desfășura­rea vizitei tovarășului , Nicolae Ceaușescu în cele opt țări prietene din Africa, susține în întregime, din inimă și cuget, politica inter­națională a partidului și statului nostru, aflată într-o deplină uni­tate cu politica noastră internă. „Realizările pe care le obținem în edificarea socialismului — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu — sînt factorul hotărîtor al creșterii prestigiului României pe plan­ in­ternațional, al sporirii aportului său la cauza progresului general , după cum politica sa externă de colabo­rare cu toate statele lumii repre­zintă un factor important pentru progresul țării noastre Pe calea construcției socialiste“. Iată de ce oamenii muncii din România, spri­jinind neprecupețit această politică, își intensifică eforturile pentru în­făptuirea hotărârilor Congresului al X-lea al partidului de făurire a so­cietății socialiste multilateral dez­voltate, asigurînd ridicarea națiunii noastre socialiste pe noi culmi de progres și civilizație, creșterea bu­năstării și fericirii întregului popor 1 -Nu vedeți ci presa e defectă, mai mult stă? - Ar trebui reparată, dar până atunci... Și așa se face că tn trimestrul I, întreprinderea de produse ceramice din Iași a rămas cu 2.4 MILIOANE DE CĂRĂMIZI SUB PLAN Ne îndoim că ar putea exista astăzi cineva care să presupună că o fabrică ar reuși să desfășoare o activitate mulțumitoare, fără ca utilajele ei să funcționeze corespun­zător. Și totuși, zilele acestea, la întreprinderea de produse cera­mice pentru construcții din Iași, după ce ni se prezentase realiza­rea unor produse de mare produc­tivitate ca singura soluție de re­dresare a fabricii, am asistat ore în șir la zadarnicele eforturi pe care formația de lucru a opera­torului Constantin Radu le făcea pentru ca presa de la linia nr. 2 să poată merge mai mult de 10—15 minute în șir, fără să se ivească o defecțiune care să im­pună oprirea ei. Nu ne-am fi închipuit că pe un traseu tehnologic atât de scurt (presă-coloana automată de încăr­care) pot apare atît de multe și frecvente defecte și dereglări. Ba, afluxul de argilă la pre­să era prea mare și mate­rialul se aglomera în insta­lația de vacuum, lipindu-se de pe­reții ei; ba, calupul de argilă ieșea prea încet din presă, sau masa de tăiere nu oscila în ritmul corespun­zător ; ba se blocau ramele, în drumul lor spre coloana automată de încărcare... Cel puțin în scurtele intervale de funcționare, să se fi produs un număr corespunzător­­ de cărămizi presate ! Dar unele erau prinse de sîrmele de tăiere și aruncate înapoi pe camupul de argilă, astfel că atunci cînd reveneau cu acesta pe masa de tăiere erau făcute felii. Altele, care scăpau întregi, se răsturnau pe jos fie de pe banda transportoare, fie de pe rame, în momentul preluării de către co­loana automată. Așa că numai puține ajungeau tefere și nevătă­mate, cu rame cu tot, pe brațele coloanei. Ne-a mirat mult că utilajele sunt lăsate să funcționeze d­e un șir în acest mod, fără să intervină o echipă de mecanici pentru a le pune la punct. Era vorba, doar, de utilajul conducător într-o fa­brică de cărămizi, iar în interva­lul cit am stat în preajmă-i au trecut pe-acolo mai multe cadre de conducere atît ale secției, cit și ale întreprinderii. Dar nimeni nu a sesizat că formația care deservește presa nu reușește să se descurce singură! De aceea, l-am oprit pe maistrul Mihai Dascălu, șeful secției, și mi-am exprimat nedumerirea. — Ar trebui reparată — ne-a răspuns el — dar pînă atunci mai căutăm să producem cit putem. Și, parcă simțind că explicația Traian MUSTACESCU (Continuare ia pag. a 5-a) În numărul de fața al ga­zetei (paginile 3 și 4) vă pre­zentăm elemente din expe­riența a două unități de con­strucții-montaj care au obți­nut rezultate deosebit de bune în anul 1971 : • TRUSTUL DE CONS­TRUCȚII INDUSTRIALE-CLUJ • TRUSTUL DE CONS­­TRUCȚII-GALAȚI LbU-Z. V;_I. „Nudu­l gordian" a fost tăiat — Tovarășe îngî­­l­ner-șef, văd că cei de la fabrica de ci­ment se țin de gra­ficul de livrări. Ne-au mai sosit șase va­goane. Ce facem ? — Cum, ce fa­cem ? lei cîțiva oa­­meni și se descarcă in grabă. Vezi să nu intrăm in lo casie­l — Aicea-i baiul. Cimentul nu este în saci, ci în vrac; și silozurile noastre-s­pline. Să mai încapă cel mult cîteva tone. Decada asta nu prea s-au turnat betoane... știți și dvr din cauze „obiective”, cum s-a raportat și la trust. — Nu-mi spune mie ce-am raportat ! Mai bine zi cum scă­păm de locații, că astea-s imputabile. — Și dacă vor fi numai cimentul, dar mai sunt și vagoa­nele cu chesoane pi, sosite de azi dimi­neață , iată, s-a fă­cut ora 12 și maca­raua, care trebuia să ne vină de ieri, este încă pe drum­. Se impun m­ă­suri energice, trebuie tăiat nodul gordian, sa trimite-l la mine pe Popescu, de la laborator ! Și astfel a declan­șat inginerul-șef al șantierului „mecanis­mul" de tăiere a nu­mitului nod. — Popescule, ne-au sosit niște vagoane cu ciment, ai aflat de ele ? — Bineînțeles. Este R­M, de care avem atîta nevoie la stîl­­pii preturiați. —• Las­ că știu eu de ce avem nevoie. Mîn să-mi spui dacă l-ai verificat. — Certificat de calitate «re. Am luat probe, mîîne vă dau rezultatul. — Mîine, Popes­cule ? Vrei să plă­tești locația vagoa­nelor ? Eu, unul, nu am­ încredere în RIM-ul ăsta. Mai bine îl respingem de azi, ca necorespunzător calitativ, mîine, vezi ce-ți spun încercările și completează... cum trebuie buletinul. Bagă de seamă, au mai sosit și_­a niște chesoane, îl iei pe șeful C.T.C.-ului și încă un inginer și faceți proces-verbal că le refuzați pentru fisuri. >— Și dacă cimen­tul și chesoanele sunt bune, nu ajungem la litigiu ? — Păi, pînă se ju­decă litigiul, se go­lesc silozurile, so­sește și macaraua și scăpăm de locații. Doar știi că șantie­rul nostru stă cel mai bine pe trust la chel­tuieli neeconomicoa­­se, vrei să pierdem locul fruntaș ? Emil STERESCU

Next