Constructorul, aprilie 1972 (Anul 24, nr. 14-17)
1972-04-08 / nr. 14
'■'"Má í# A Anul XXIV sím háta 8 aprilie 1972 I 6 pagini 25 ioni Redacția ți administrația București 62, str. Grădina cu cai nr. 7 sectorul 6, telefon 15.19.21—1510.92 Maistrul NICOLAE DEMIAN, secretarul organizației de partid de la întreprinderea de prefabricate din beton Deva, este pentru oamenii din subordine un sfătuitor priceput, un controlor exigent al calității muncii grimmi . In municipiul Gheorghe, Gheorghiu-Dej, colectivul lotului 3 (șantierul nr. 1) din cadrul Trustului de construcții industriale din localitate a predat, cu aproape 5 luni mai devreme, două cămine cu clte 300 de locuri, pentru nefamiliști; ■ alte 3 cămine se află în stadii avansate de execuție. Același lot lucrează în prezent la o școală cu 16 săli de clasă, un bloc cu 60 de apartamente, un complex meșteșugăresc, o statică Autoservice ș.a. (C. BATE corespondent) . Au fost racordate la circuitul economiei naționale noi obiective executate de Trustul de construcții industriale din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Cu 90 de zile înaintea termenului din planul de stat a fost predată beneficiarului fabrica de nutrețuri concentrate de la Roman. Un devans de 10 zile s-a înregistrat la predarea antrepozitului frigorific de la Șcheia- Suceava. Instalația de esteriamine de la Grupul industrial petrochimic Borzești și sectorul de gestație de la complexul de porcine din Bacău au fost predate la termen. (Alexandru CONSTANTINESCU, secretarul comitetului sindicatului) • Preocupat de larga industrializare a lucrărilor, T.C.I.— I municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej își dezvoltă baza de producție din localitate. Aceasta va cuprinde un poligon de prefabricate din beton, ateliere de tîmplărie mecanică, de reparat utilaje, depozite, laboratoare ș.a. Pînă în prezent s-au turnat stîlpii de rezistență la poligonul de prefabricate, la atelierele de tîmplărie mecanică și de reparații ; stadii avansate au atins lucrările și la stația de preparare a betoanelor și mortarelor și la castelul de apă. (B. CONSTANTIN, corespondent) t. Pe fundalul participării entuziaste a colectivelor de munca din unitățile noastre la îndeplinirea angajamentelor luate ca răspuns la chemările la întrecerea socialistă adresată de constructorii de platforma industrială Tîrgoviște pe și de Fabrica de ciment — Bicaz, al aplicării măsurilor tehnico-organizatorice aprobate de adunările generale ale oamenilor muncii și completate în lumina Rezoluției Conferinței pe țară a cadrelor de conducere din industrie și construcții, priimul trimestru din 1972 s-a încheiat cu o serie de rezultate pozitive, înscriind activitatea de construcțiimontaj și cea din industria materialelor de construcții în dinamica stabilită prin planul de dezvoltare a economiei naționale în al doilea an al cincinalului. Startul bun pe care l-au luat numeroase trusturi, șantiere, fabrici trebuie urmat acum de o nouă evaluare și mobilizare a posibilităților, de o nouă potențare a eforturilor creatoare pentru a asigura, în fiecare unitate din ramura noastră, ritmul de producție necesar realizării exemplare a planului în următoarele etape ale anului, înfăptuirii angajamentelor în întrecere pe 1972. DUPĂ PRIMUL TRIMESTRU Ministerul Construcțiilor Industriale Ianuarie — 6,liro din planul anual: februarie — 6,8% ; martie — 8,4%. Aceste cifre, care marchează dinamica producției de construcții-montaj în antrepriză (forțe proprii) a Ministerului Construcțiilor Industriale în primele 3 luni ale anului, arată că în ultima perioadă s-a produs saltul așteptat, necesar și pregătit prin măsuri energice. în martie, de pildă, trusturile de construcții din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, Craiova, Timișoara, Pitești, Iași au realizat peste 9% din planul anual: îmbunătățirea vremii, primirea unor cantități masive din documentațiDintre grupurile de șantiere se remarcă în mod deosebit, prin cifrele realizate, cel de la Săvinești al T.C.I.-municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej (103% ; 34,8%) și cel de la Turnu Severin al T.C.I.-Craiova (103,4%; 33,2% ). Au rămas sub planul trimestrial întreprinderea de construcții agrozootehnice- Galați a C.L.C.A. (95,2%;19,4%) și Grupul de șantiere Slobozia al T.C.I.-București (83,5% ; 30,4%). ile tehnice restante și reglementarea nepotrivirilor între planul valoric și posibilitățile reale de execuție la unele investiții au contribuit, de asemenea, la normalizarea situației. Potrivit datelor operative, ministerul a încheiat primul trimestru din 1972 cu planul pe această perioadă îndeplinit în proporție de 100,8%, volumul producției de c+m executate reprezentînd 21,3 % din sarcina anulă. Toate trusturile și-au realizat planul trimestrial. Pe unități, situația se prezintă astfel : Trustul de mecanizare București și-a realizat planul în proporție de 102,8% la producția globală industrială și circa 105% la activitatea de prestații, iar Centrala de producție industrială București — 106,5% la producția globală, 107,5% la producția marfă și 104,1% la producția marfă vîndută și încasatăne de lei la producția globală și cu 40,4 milioane de lei la producția marfă. Pe centrale industriale, proporția realizării planului producției globale este următoarea: — Centrala industrială a prefabricatelor din beton—București — 106,5%; — Centrala industrială a ceramicei de construcții și a marmurei—București — 104%; — Centrala industrială de utilaje și piese de schimb—București — 102,1%; — Centrala industrială a geamurilor și materialelor izolatoare— Ploiești — 101,6%; — Centrala industrială a lianților și azbocimentului—Brașov — 101,2%. Fizic, s-au produs peste plani • 16,1 mii tone de ciment; • 18,4 mii mp de prefabricate din beton armat (din care 600 mc panouri mari, 10,4 mii mp planșee și fîșii); • 900 mc de blocuri de zidărie și plăci termoizolatoare din beton celular autoelavizat; • 85,4 mii mp de geamuri trase, 270,3 mii mp de geamuri laminate ; • 9,1 milioane bucăți materiale de zidărie (în echivalent cărămizi normale); • 256 tone de obiecte sanitare din porțelan șa. Unitățile locale de construcții De la Comitetul de Stat pentru Economia și Administrația Locală ni se comunică rezultatele deosebit de bine obținute, în primele trei luni ale anului, de o serie de unități locale de construcții. Astfel, Trustul de construcții - montaj Prahova a dat în folosință oamenilor muncii 600 de apartamente, care reprezintă 20% din sarcina pe 1972. Colectivul trustului și-a realizat planul producției de construcții-montaj pe trimestrul I încă de la 20 martie, executînd, pînă la finele lunii trecute, 21% din volumul planificat pe întregul an. La 24 martie și-a îndeplinit planul trimestrial și întreprinderea județeană de construcții-montaj-Bihor, executind pînă la 31 martie 24% din planul anual, ea a dat în folosință 186 de apartamente, un cămin muncitoresc cu 300 de locuri, 2 hale pentru 1116 porci la complexul din comuna Cefa. Aceeași proporție din sarcina anuală a executat și colectivul Trustului de construcții Timișoara, care și-a îndeplinit planul trimestrial la 27 martie, punînd în funcțiune canalul magistral ce deservește platforma industrială din sudul orașului și primele capacități ale complexelor zootehnice din comunele Periam și Bacova. Trustul de construcții Cluj a dat în folosință 363 de apartamente, precum și 2 hale de gestație la complexul de porcine din comuna Jac ; planul trimestrial a fost realizat la 25 martie, iar volumul lucrărilor executate reprezintă 22% din cel prevăzut pe întregul an. Colectivul Trustului de construcții Iași a încheiat primul trimestru (perioadă pentru care sarcina valorică a fost îndeplinită încă de la 24 martie) cu o cotă de 21,8% din planul anual ; el a dat în folosință 451 de apartamente și a pus în funcțiune, pentru nevoile șantierelor proprii, o stație de betoane cu o capacitate de 60 000 mc/an. Realizat la trimestrul I, , in % față de planul pe : Trim. 1972 T.C.I.—București 100,8 20,9 T.C.I.—Constanța 102.3 21,7 T.C.I.—mun. Gheorghe Gheorghîu-Dej 103,4 22,5 T.C.I.—Iași 102,2 20,6 T.C.I.—Pitești 101,3 22,8 T.C.I.—Ploiești 100,1 22,2 T.C.I.—Brașov 100,6 21,8 T.C.I.—Cluj 101,3 22,2 T.C.I.—Craiova 100,1 21,4 T.C.I.—Timișoara 100,0 23,5 T.N.C.A.—București 100,2 20,7 T.L.S.—București 100,6 15,3 T.I.L.I.—București 100,6 17,8 T.M.U. Ch.—București 100,2 22,8 T.I.I. Ch.—București 100,6 23,4 T.I.M.—București 100,7 21,6 T.I.M.—Brașov 100,0 21,2 T.I.M.—Iași 100,0 17,0 Departamentul Industriei Materialelor de Construcții Eforturile depuse de colectivele din întreprinderi în primul trimestru s-au cumulat în depășirea sarcinilor planificate Departamentului Industriei Materialelor de Construcții din M.E.F.M.C. cu 44,3 milion PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA ! ȘI ACUM, URMATORUL PAS... Chiar dacă n-a fost atit de aspră, iarna din acest an a dat destulă bătaie de cap constructorilor de la T.C.I.Constanța, cu atit mai mult cu cit stadiile fizice pe principalele șantiere nu permiteau închiderea fronturilor de lucru. Cu toate acestea, trustul a încheiat înainte de termen trimestrul I, realizînd 21,7% din planul valoric pe 1972, în condițiile unei bune corelații a indicatorilor calitativi, reușind să asigure punerea în funcțiune a liniei I-a de acid sulfuric de la U.S.A.S.-Năvodari și a 3 obiective în sectorul agrozootehnic, in această perioadă au fost atacate, de asemenea, o seamă de obiective noi, printre care întreprinderea de prelucrare a marmurei și centrul de vinificație de la Tulcea, complexul de depozite de la Brăila, dezvoltarea Șantierului nardic Constanța, I.U.D.V. de la Vrleasca, complexele de creștere a vacilor de la Mircea Vodă și Tartamanu ș.a. Consideră conducerea trustului drept satisfăcătoare activitatea din primul pătrar al anului? „In general, da — apreciază ing. Radu SUMAN, directorul general al T.C.I Constanța — gîndindu-mă îndeosebi la frumoasele realizări înregistrate la lucrările Uzinei de alumină- Tulcea și Șantierului naval-Brăila. în același timp consider că, în pofida greutăților întîmpinate, o seamă de colective, cum sînt cele de la Șantierul naval, fabrica de beton celular autoelavizat și complexul de sere de la Constanța, puteau executa volume mai mari de lucrări. In trimestrul s-au creat condiții pentru larga desfășurare a activității, fapt cu atit mai important cu cit sarcinile valorice din trimestrul II cresc, iar trustul este hotărît să încheie semestrul I realizînd 50 la sută din planul pe 1972. In această idee se acționează energic pentru impulsionarea ritmului de lucru pe șantiere, pentru activizarea compartimentelor de deservire, pentru aplicarea programelor de măsuri vizind extinderea acordului global la cel puțin 60 la sută din muncitorii trustului, mai buna gospodărire a materialelor, reducerea cheltuielilor deducție, folosirea intensivă a programelor prode lucru, a utilajelor proprii ca și a celor de la T M B. Greutăți? Avem încă destule îndeosebi din partea unor beneficiari care n-au izbutit fie să ne asigure documentații folosibile la nivelul sarcinilor de plan, fie să ne pună la dispoziție amplasamentele unor investiții noi în asemenea situații se află, printre altele, lucrările de dezvoltare a Șantierului naval și fabrica de beton celular de la Constanța, centrul de vinificație de la Tulcea, depozitul de legume și fructe de la Brăila, ca să nu mai vorbim de uzina de feroaliaje de la Tulcea. Oricum, am pășit în noul trimestru hotărîți să dezvoltăm succesele de pînă acum, să dovedim prin fapte priceperea și hărnicia colectivelor noastre de muncă, însușiri puse în slujba îndeplinirii exemplare a sarcinilor încredințate în cadrul programului de dezvoltare multilaterală a țării“. TULCEA Uzina de alumină, la tirsta echipării tehnologice Față de acum cîteva luni, șantierul Uzinei de alumină este de nerecunoscut. Obiectivele, pînă mai deunăzi abia conturate încep să mobileze marea platformă industrială a orașului Tulcea. Printre estacade și rețele tehnologice, printre stîlpii ce anunță viitoare clădiri identifică centrala termică, secțiile bauxită, desilîciere, descompunere, măcinare... Șantierul, condus de experimentatul ing. Boris Sanițki, a cunoscut o dezvoltare explozivă. Și aceasta, cînti? Tocmai în lunile cele mai aspre ale anului, cu ploi și temperaturi scăzute, într-o etapă cu toate lucrările deschise. In aceste condiții grele, la care s-a mai adăugat și lipsa temporară a unor materiale, șantierul a realizat 31% din planul valoric pe 1972 la F.P. și 24,5% din planul A.G. Cadența de lucru, este de părere ing. Ana Demetriad, au dat-o betoanele, turnate în fundații, în tiparele sutelor de tipuri de elemente prefabricate: ianuarie — 3384 mc, februarie 6585 mc, martie — aproape 12 000 mc! Instalațiile de preparare: mijloacele de transport au funcționat și funcționează aproape fără cusur. Secretul? Acordul global! Dacă la alte obiective constructorii se necăjesc cu fel de fel de structuri monolite migăloase, cu consumuri mari de cherestea și ma Iointinuarea pag. a 5-a) Ședința Colegiului M. C. Ind. Ieri, 7 aprilie, a avut loc ședința Colegiului Ministerului Construcțiilor Industriale, condusă de tovarășul ministru Ing. Matei Ghigiu. Au participat cadre de conducere din M.C.Ind., conducătorii unităților ministerului, reprezentanții unor organe centrale. Pe baza materialelor de sinteză prezentate de organele de resort din minister, Colegiul a dezbătut activitatea desfășurată anul trecut de către M.C.Ind., in domeniile : — protecția muncii, — controlul financiar intern. In ambele probleme au fost stabilite măsuri pentru îmbunătățirea activității în 1972. Colegiului i-au fost prezentate informări în legătură cu : — eficiența prescripțiilor tehnice și a proiectelor tip elaborate in anul 1971, asupra activității de construcții-montaj ; — problemele reieșite din adunările generale ale oamenilor muncii și angajamentele luate de unități pentru realizarea și depășirea sarcinilor de plan pe anul 1972. VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU In tarile africii, strălucită manifestare a politicii internaționaliste a partidului si statului nostru O mulțime de zeci de mii de oameni ai muncii din Capitală, iar prin intermediul televiziunii și radioului — milioane de cetățeni ai patriei au fost prezenți joi dupăamiază pe aeroportul Băneasa, întîmpinind cu fierbinte dragoste și stimă pe conducătorul iubit al partidului și poporului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, care, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, a întreprins o vizită de prietenie în opt țări ale Africii, înscriindu-se pe linia politicii externe consecvent internaționaliste a partidului și statului nostru, de dezvoltare multilaterală a legăturilor și colaborării cu toate celelalte state ale lumii, pe baza principiilor deplinei egalități în drepturi, respectului independenței și suveranității naționale, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, fiecare etapă a călătoriei de 27 de zile a tovarășului Nicolae Ceaușescu pe continentul african a constituit un mesaj al eforturilor fără răgaz pe care România socialistă se desfășoară în sprijinul triumfului socialismului și păcii în lume, pentru coexistență pașnică, pentru a se pune capăt politicii imperialiste de forță dictat, pentru lichidarea colonialisimului, pentru dreptul popoarelor de a-și decide singure soarta. In Algeria, Africa Centrală, Congo, Zair, Zambia, Tanzania, Sudan, Egipt, înalții soli ai poporului român au fost primiți într-o entuziastă atmosferă de stimă și prețuire, mărturie a aprecierii unanime de care se bucură deopotrivă politica externă activă, dinamică, eficace, principială a țării noastre, ca și succesele pe care aceasta le-a dobîndit în edificarea socialismului. In declarațiile comune semnate în toate aceste țări străbate ca un fir roșu dorința de a extinde colaborarea și cooperarea pe multiple planuri. Așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, această vizită a constituit „un moment de importanță deosebită în politica externă a României de solidaritate cu statele care au scuturat jugul imperialist, cu mișcările de eliberare națională, cu cei care luptă pentru independență, pentru progres, pentru bunăstare !“ O dată mai mult s-a dovedit rolul pe care îl joacă în înfăptuirea țelurilor de pace și progres ale omenirii, participarea activă la viața internațională a tuturor statelor, fie ele mari, mici sau mijlocii, dezvoltarea relațiilor între toate statele, fără deosebire de orînduirea socială. Poporul nostru, care a urmărit cu cel mai mare interes desfășurarea vizitei tovarășului , Nicolae Ceaușescu în cele opt țări prietene din Africa, susține în întregime, din inimă și cuget, politica internațională a partidului și statului nostru, aflată într-o deplină unitate cu politica noastră internă. „Realizările pe care le obținem în edificarea socialismului — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu — sînt factorul hotărîtor al creșterii prestigiului României pe plan internațional, al sporirii aportului său la cauza progresului general , după cum politica sa externă de colaborare cu toate statele lumii reprezintă un factor important pentru progresul țării noastre Pe calea construcției socialiste“. Iată de ce oamenii muncii din România, sprijinind neprecupețit această politică, își intensifică eforturile pentru înfăptuirea hotărârilor Congresului al X-lea al partidului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, asigurînd ridicarea națiunii noastre socialiste pe noi culmi de progres și civilizație, creșterea bunăstării și fericirii întregului popor 1 -Nu vedeți ci presa e defectă, mai mult stă? - Ar trebui reparată, dar până atunci... Și așa se face că tn trimestrul I, întreprinderea de produse ceramice din Iași a rămas cu 2.4 MILIOANE DE CĂRĂMIZI SUB PLAN Ne îndoim că ar putea exista astăzi cineva care să presupună că o fabrică ar reuși să desfășoare o activitate mulțumitoare, fără ca utilajele ei să funcționeze corespunzător. Și totuși, zilele acestea, la întreprinderea de produse ceramice pentru construcții din Iași, după ce ni se prezentase realizarea unor produse de mare productivitate ca singura soluție de redresare a fabricii, am asistat ore în șir la zadarnicele eforturi pe care formația de lucru a operatorului Constantin Radu le făcea pentru ca presa de la linia nr. 2 să poată merge mai mult de 10—15 minute în șir, fără să se ivească o defecțiune care să impună oprirea ei. Nu ne-am fi închipuit că pe un traseu tehnologic atât de scurt (presă-coloana automată de încărcare) pot apare atît de multe și frecvente defecte și dereglări. Ba, afluxul de argilă la presă era prea mare și materialul se aglomera în instalația de vacuum, lipindu-se de pereții ei; ba, calupul de argilă ieșea prea încet din presă, sau masa de tăiere nu oscila în ritmul corespunzător ; ba se blocau ramele, în drumul lor spre coloana automată de încărcare... Cel puțin în scurtele intervale de funcționare, să se fi produs un număr corespunzător de cărămizi presate ! Dar unele erau prinse de sîrmele de tăiere și aruncate înapoi pe camupul de argilă, astfel că atunci cînd reveneau cu acesta pe masa de tăiere erau făcute felii. Altele, care scăpau întregi, se răsturnau pe jos fie de pe banda transportoare, fie de pe rame, în momentul preluării de către coloana automată. Așa că numai puține ajungeau tefere și nevătămate, cu rame cu tot, pe brațele coloanei. Ne-a mirat mult că utilajele sunt lăsate să funcționeze de un șir în acest mod, fără să intervină o echipă de mecanici pentru a le pune la punct. Era vorba, doar, de utilajul conducător într-o fabrică de cărămizi, iar în intervalul cit am stat în preajmă-i au trecut pe-acolo mai multe cadre de conducere atît ale secției, cit și ale întreprinderii. Dar nimeni nu a sesizat că formația care deservește presa nu reușește să se descurce singură! De aceea, l-am oprit pe maistrul Mihai Dascălu, șeful secției, și mi-am exprimat nedumerirea. — Ar trebui reparată — ne-a răspuns el — dar pînă atunci mai căutăm să producem cit putem. Și, parcă simțind că explicația Traian MUSTACESCU (Continuare ia pag. a 5-a) În numărul de fața al gazetei (paginile 3 și 4) vă prezentăm elemente din experiența a două unități de construcții-montaj care au obținut rezultate deosebit de bune în anul 1971 : • TRUSTUL DE CONSTRUCȚII INDUSTRIALE-CLUJ • TRUSTUL DE CONSTRUCȚII-GALAȚI LbU-Z. V;_I. „Nudul gordian" a fost tăiat — Tovarășe îngîlner-șef, văd că cei de la fabrica de ciment se țin de graficul de livrări. Ne-au mai sosit șase vagoane. Ce facem ? — Cum, ce facem ? lei cîțiva oameni și se descarcă in grabă. Vezi să nu intrăm in lo casiel — Aicea-i baiul. Cimentul nu este în saci, ci în vrac; și silozurile noastre-spline. Să mai încapă cel mult cîteva tone. Decada asta nu prea s-au turnat betoane... știți și dvr din cauze „obiective”, cum s-a raportat și la trust. — Nu-mi spune mie ce-am raportat ! Mai bine zi cum scăpăm de locații, că astea-s imputabile. — Și dacă vor fi numai cimentul, dar mai sunt și vagoanele cu chesoane pi, sosite de azi dimineață , iată, s-a făcut ora 12 și macaraua, care trebuia să ne vină de ieri, este încă pe drum. Se impun măsuri energice, trebuie tăiat nodul gordian, sa trimite-l la mine pe Popescu, de la laborator ! Și astfel a declanșat inginerul-șef al șantierului „mecanismul" de tăiere a numitului nod. — Popescule, ne-au sosit niște vagoane cu ciment, ai aflat de ele ? — Bineînțeles. Este RM, de care avem atîta nevoie la stîlpii preturiați. —• Las că știu eu de ce avem nevoie. Mîn să-mi spui dacă l-ai verificat. — Certificat de calitate «re. Am luat probe, mîîne vă dau rezultatul. — Mîine, Popescule ? Vrei să plătești locația vagoanelor ? Eu, unul, nu am încredere în RIM-ul ăsta. Mai bine îl respingem de azi, ca necorespunzător calitativ, mîine, vezi ce-ți spun încercările și completează... cum trebuie buletinul. Bagă de seamă, au mai sosit și_a niște chesoane, îl iei pe șeful C.T.C.-ului și încă un inginer și faceți proces-verbal că le refuzați pentru fisuri. >— Și dacă cimentul și chesoanele sunt bune, nu ajungem la litigiu ? — Păi, pînă se judecă litigiul, se golesc silozurile, sosește și macaraua și scăpăm de locații. Doar știi că șantierul nostru stă cel mai bine pe trust la cheltuieli neeconomicoase, vrei să pierdem locul fruntaș ? Emil STERESCU