Constructorul, iunie 1972 (Anul 24, nr. 22-26)

1972-06-24 / nr. 25

i­f Constructorul ét# N. Medianu I­II Aspectul urba­nistic al zonei cen­trale a orașului Vas­lui s-a schimbat ra­dical prin con­strucția unul de impunătoare grup e­­dificil : in fir de sus — fotogra­sediul politico - administra­tiv județean (pro­iectat de Institutul de proiectare — Iași). In fotografia alăturată — hotelul turistic cu 154 de locuri (același insti­tut) , în fotografia de jos — casa de cultură a sindicate­lor (proiectată de ISART — București) — toate executate, la un nivel calitativ su­perior, de către șan­tierul nr. 4 al Trus­tului de construcții Industriale — Iași. I L _______­_________­ Dezbatere la Uniunea arhitecților. Probleme actuale ale sistematizării In întîmpinarea Conferinței Națio­nale a Partidului, comitetul de con­ducere al Uniunii arhitecților a ana­lizat, în cadrul unei plenare lăr­gite, sarcinile ce-i revin în varea problemelor sistematizării rezol­ri­dicate de actuala etapă. In cursul dezbaterilor purtate pe marginea referatului prezentat de prof. arh. Cezar Lazărescu, președintele uniu­nii, s-au confruntat opinii referitoare la corelarea dezvoltării industriale cu cea a noilor cartiere și a orașelor in ansamblul lor, reconsiderarea centrului urban și rezolvarea moder­nă a circulației în Capitală și prin­cipalele orașe. De asemenea, au fost supuse dezbaterilor probleme le­gate de mai buna folosire a terenu­rilor din vatra satelor, conservarea monumentelor istorice și de artă populară. Plenara a analizat munca desfășurată de filialele din țară ale Uniunii arhitecților, subliniindu-se necesitatea întăririi rolului lor de for consultativ al organelor locale de stat în problemele de arhitectură și sistematizare. Acțiuni de documentare In străinătate . Acad. Aurel Beleș, consilier al ministrului construcțiilor industri­ale, a participat luna trecută la cel de-al IX-lea Congres internațio­nal de poduri și șarpante, ce avut loc la Amsterdam. De aseme­a­nea, dsa. a vizitat unele institute de cercetări din R. F. a Germaniei. • Specialiști din M. C. Ind. și din unitățile ministerului au parti­cipat la manifestări științifice in­ternaționale : ședința comisiei CIB W14 cu tema „Protecția construc­țiilor împotriva incendiului“ (Sue­dia), al XIV-lea Colocviu internați­­nal pentru studiul tratamentelor termice (Austria) — precum și la Tîrgul internațional de sudură din R.S.F. Iugoslavia. • In cursul lunii mai, specialiști din sistemul M. C. Ind. au efectuat deplasări peste hotare pentru­­ do­cumentare în legătură cu organiza­rea conducerii construcțiilor și pla­nificarea dezvoltării capacității or­ganizațiilor de construcții (in U.R.S.S.) și în probleme de norme și prețuri de deviz (în R.F.G.) ; schimb de experiență privind folo­sirea echipamentelor de prelucrare electronică a datelor pentru proiec­tare (in R.D.G.) ; studierea posibi­lităților de cooperare în construcția mașinilor semiautomate de format tuburi de beton, coturi și teuri (în R.F.G.). Vizite ale unor specialiști străini . Specialiști din U.R.S.S. și R. D. Vietnam au efectuat, în cursul lu­nii trecute, un stagiu de speciali­zare în unități ale Ministerului Construcțiilor industriale. a ÎNCERC a primit vizita unor •■specialiști­­ din R. P. Polonă, pen­tru o întîlnire de mecanizării lucrărilor lucru pe tema de finisaj ; din R.D.G. (Școala superioară de arhitectură și construcții din Wei­mar), pentru documentare , din Austria, pentru discuții în proble­ma armăturilor pentru încălziri centrale.­­ Specialiști din R. P. Ungară au vizitat Școala profesională de con­strucții de la Săcele# a Trustul de mecanizare — Bucu­rești a primit vizita unor specia­liști din Cuba, care s-au documen­tat în probleme de mecanizare a Construcțiilor. • O delegație a Institutului de ti­pizare industrială din Budapesta a avut o întîlnire de lucru la Insti­tutul de proiectare a construcțiilor — București, cu care prilej s-a sta­bilit, un program de colaborare di­­rectă, între cele două institute.* ÎNCĂ A MOARĂ DI CIMENT I la C.M.C. Aleșd Alături de cimentiști și în strînsă colaborare cu ei, constructorii montorii iși continuă rodnica acti­ti­vitate pe platforma industrială din Aleșd, pentru a da combinatului de materiale de construcții de aici contururile definitive. De curind, ei au predat a șasea moară de ci­ment , la efectuarea probelor lucru­rile au decurs normal, nefiind ne­voie de intervenții, astfel că noua moară a și produs primele tone de ciment. Această realizare vine la numai o săptămînă de la racor­darea conductei ce aduce cenușa de termocentrală de la silozul spe­cial amenajat la secția mori de ciment. Deci, la Aleșd se va pro­duce ciment cu cenușă de termo­centrală, care — față de cel cu zgură — are o seamă de caracte­ristici îmbunătățite și este mai ieftin ; in plus, se dă o valorificare superioară unui deșeu al industriei energetice. (Dumitru POHUȘ, co­respondent) . Printre construcțiile școlare pe care le execută în prezent Trustul de construcții locale­ Cra­­iova se numără extinderea cu 22 săli de clasă a școlii generale din cartierul Craiovița Nouă, o școa­lă cu 16 săli de clasă în cartierul Brazda lui Novac și un internat cu 200 de locuri pentru elevii li­ceului nr. 3 din Craiova. De a­­semenea, se construiesc o tăbăcă­­rie pentru cooperația meșteșugă­rească la Făcăi, un atelier de mase plastice pentru industria lo­cală ș.a. (Carol BORA, corespon­dent). Cimitir de utilaje Alarmat de pierderile de 1,6 mi­lioane de lei cu care întreprinderea județeană de construcții-montaj a încheiat anul trecut, Consiliul popular al județului Sălaj a trimis la fața locului controlul financiar intern. Nu vom înșira toate neregu­lile depistate, care au determinat întocmirea a 20 de dosare de urmă­rire penală și stabilirea a 306 deci­­zii de imputare, pentru sume va­riind între 1000 și 25 000 de lei. Ne vom opri la un singur aspect, cu semnificație deosebită, întreprinderea din Zalău e tînără. Pentru a-i crea condițiile necesare îndeplinirii unor sarcini importante în cadrul planului de investiții al județului, statul a dotat-o cu mij­loace de producție moderne, tota­­lizînd o valoare importantă. Potri­vit logicii celei mai firești și celui mai elementar bun simț gospodă­resc, trebuia făcut totul pentru ca această zestre să fie bine îngrijită și folosită, să ajute la realizarea planului în condițiile unei eficien­țe economice superioare. O asemenea logică nu a funcțio­nat la cadrele ce răspundeau, pe di­ferite nivele, de această problemă la I.J.C.M.­Sălaj, unde o bună par­te din pierderile amintite se regă­­sesc tocmai la capitolul utilaje. Și dacă ele ar proveni numai din stagnări, din amortismente nerecu­perate prin producție, din soluții de mecanizare prea scumpe, încă n-ar fi un necaz de talia celui care în realitate s-a întîmplat : pagube de sute de mii de lei, prin degradarea barbară a unor utilaje, multe din ele noi-nouțe. Pe o colină din apropierea sediu­lui întreprinderii, un țarc marchea­ză un adevărat cimitir de utilaje. Excavatorul de 0,6 mc cu numărul de inventar 4089, primit în aprilie 1970, a lucrat doar cîteva luni ; a­­cum e într-o stare de plîns, fără pupitru de comandă, fără dinam, cu instalația electrică degradată, cu geamurile lipsă. Utilajul costă 400 000 de lei ! Alt excavator — de 0.3 mc, cu numărul de inventar 6046 — are ușile smulse, pneurile distruse, i-au dispărut butoanele de comandă... Două exemple dintr-o lungă listă, căreia i-am putea adău­ga și mijloacele de transport degra­date, care încarcă și ele pierderile cu 120 000 de lei. Interesant , o dată cu începerea depistării pagubelor, la I.J.C.M.— Sălaj s-a declanșat și o adevărată epidemie de transferuri în „interes de serviciu“. Printre cei pe care nu i-am mai găsit în întreprindere, pentru a le cere lămuriri asupra si­tuației, se numără înșiși fostul di­rector ing. I. Galgot și fostul ingi­­ner-șef ing. I. Meșter. Iar directorul adjunct Alexandru Florea... dă din umeri. Din anul 1970 și pînă în prezent, organele sindicale de la I.J.C.M. a­­veau și ele datoria să sesizeze ne­regulile în acest sector. O analiză efectuată la timp în cadrul grupe­lor sindicale de la Stația de utilaje și transport ar fi dus, indiscutabil, la remedierea aspectelor negative care s-au perpetuat de-a lungul a­­nilor. Reanalizînd faptele, punîn­­du-le în discuția colectivului, sub focul criticii, stabilind răspunderi și termene pentru înlăturarea situa­ției existente, se va putea pune ca­păt climatului de neglijență, de in­diferență față de bunul obștesc, în­­locuindu-l cu un spirit real de se­riozitate, răspundere și de bună gospodărire a bunurilor încredin­țate întreprinderii. V. TURDEANU întilnirea grupei de lucru româno-bulgare La Sofia a avut loc, în cursul acestei săptămîni, cea de-a lu­­ns în­tîlnire­a grupei de lucru româno-bulgare în domeniul construcțiilor, care a stabilit programul de colaborare și cooperare pe anul 1972 între Ministerul Construcțiilor Industriale din țara noastră și Minis­terul Construcțiilor și Materialelor de Construcții din R. P. Bulgaria. Delegația română a fost condusă de ing. Răducanu Cioroiu, ad­junct al ministrului construcțiilor industriale. T STUDII ȘI MĂSURI CONCRETE PENTRU REALIZAREA CINCINALULUI Înainte de termen Cimentiștii din Bicaz, antrenați în marea întrecere socialistă desfă­șurată în cinstea Conferinței Na­ționale a partidului și a celei de a XXV-a aniversări a proclamării Republicii, vor ca acest an, al 20-lea de existență a fabricii, să marche­ze maturitatea și devotamentul lor cu succese remarcabile, superioare tuturor succeselor obținute în scur­ta, dar bogata istorie a întreprin­derii. Pentru înfăptuirea acestui obiectiv se desfășoară o largă mișca­re de masă, teren fertil în care se afirmă tot mai mult spiritul gospo­dăresc și creator al tuturor lucră­torilor. Au apărut inițiative cum sunt cele referitoare la reducerea timpului de încărcare-descărcare a mijloacelor de transport și mărirea vizitei de rotație a garniturilor de vagoane, alimentarea și întreținerea cores­punzătoare, a cuptoarelor de clin­cher, creșterea productivității mo­rilor de ciment în vederea spori­rii producției și diminuării cu 1 kWh a consumului de energie pe tona de ciment,­­ care au con­dus la creșterea productivității muncii, folosirea superioară a uti­lajelor, asigurarea ritmică a fabri­cației cu materia primă necesară. S-au remarcat pe această linie — atît ca promotori, cît și ca organi­zatori — mecanicul Constantin Pană de la transporturi, Gherasim Filip de la cuptoarele de clincher, Gheor­­ghe Pădure de la morile de ciment, precum și maiștrii șefi de secție Emilia Țîrtea — azbociment, Nico­­lae Banu — var, Ștefan Ghimpe — mori de ciment și Gheorghe Davi­­doiu — rampă. Vrednicia colectivelor din secții s-a concretizat înt­r-un avans de patru zile față de graficele de pro­ducție, ceea ce înseamnă că depă­șirile de la finele semestrului vor reprezenta proporții însemnate din angajamentul anual al cimentiști­­lor : 57,5% la ciment, 77,4% la az­bociment, 50% la producția marfă ș.a.m.d. Succesele înregistrate ne îndeam­nă să ne gîndim cu toată seriozita­tea la realizarea cincinalului înain­te de termen. In acest scop au fost alcătuite colective din muncitori cu vastă experiență, tehnicieni, ingi­neri și economiști, ce vor investiga căile ce duc la folosirea maximă a capacităților de producție, îmbună­tățirea calității produselor, asimila­rea unor produse noi mai ieftine și cu parametri superiori, reducerea cheltuielilor etc. In mod deosebit se va insista asupra diminuării ponderii cheltuielilor materiale în costul producției. Vasilica BUCUR șefa serviciului plan din Fabrica de ciment-Bicaz Dispozitive pentru manipulări Printre produsele Uzinei de re­parații—Brăila a Trustului de me­canizare — București se numără și 17 dispozitive mecanice conforme cu normele de protecția muncii (o­­mologate recent), destinate meca­nizatorilor: dispozitiv „U“ pentru manipulări de prefabricate, dispo­zitiv de prindere cu cercel și două cîrlige, cablu cu octeți ș.a. Alte 6 tipuri de dispozitive se află în stu­diu. (Ion MARIN, corespondent). I Rezolvări necesare azi, pentru efecte în perspectivă (Urmare din pag. 1)­ cesar extinderii Uzinei metalurgice — Iași). De aceea, consider că este absolut necesar — și există toate condițiile create — ca și constructorii să aibă o bază materială trainică, uzina, fa­brica lor proprie, în care să se am­plaseze, în afară de stațiile de betoa­ne și gospodăriile de agregate-ciment, și ateliere de confecții și construcții metalice, de­cofraje, ateliere centrali­zate de armături, carcase și piese su­date, poligoane de prefabricate și standuri de precomprimare, depozite, secții de utilaje și transport etc. O asemenea acțiune cere un con­sum apreciabil de fonduri și materiale. Pentru a se asigura o eficiență maximă prin reducerea cheltuielilor la mini­mul necesar, se cere ca lucrările res­pective să fie executate în soluții de­finitive, pe bază de proiecte, ca orice fabrică sau uzină, încă la începutul activității din zona sau platforma in­dustrială. Sunt de părere că ar fi oportună prevederea în planurile cincinale, a acestor baze de producție, ca obiective de investiții. Finanțarea ar fi posibilă prin trecerea fondurilor de organizare de șantier ale investițiilor, pe acțiuni nominalizate concret — rămînînd drept cote de organizare numai su­mele minime necesare organizărilor specifice de pe platformă, in șantier, precum și pentru cheltuielile sociale, in acest fel, se va putea crea o bună bază materială pentru execuție, chiar dacă pentru început nu s-ar reduce pe ansamblul economiei, o reducere a cheltuielilor de investiții. Se vor realiza, însă, în mod cert, cu aceeași cheltuială, obiective definitive, pro­ductive, care nu vor mai fi supuse demolărilor repetate, atît de păgubi­toare. Pe această cale se vor putea obți­ne economii mari la terenul ocupat pentru organizările de șantier, econo­mii la consumul de manoperă (ca efect al centralizării unui număr mare de operații și prin eliminarea deselor montări și demontări de n­­­oiiecte de organizare), șantierul căpă­­tînd pe scară mai largă un pronunțat caracter de punct de asamblare, mon­taj, cu un grad mare de industriali­zare — ceea ce va avea efecte favo­rabile în reducerea duratei de execu­ție și creșterea productivității muncii. In sfârșit, un avantaj deloc neglija­bil este că se vor oferi posibilități pentru o gospodărire și folosire mai judicioasă a materialelor prin pune­rea lor în operă pe bază de tehnolo­gii de fabrică, pentru înlăturarea risi­pei. Concepute ca hale industriale și de­pozite definitive, bazele de producție vor putea fi destinate — atunci cînd se termină investițiile din zona indus­trială respectivă — ca spații producti­ve pentru industria locală sau chiar pentru unități republicane mai mici. PRODUCȚIA DE MATERIALE UȘOARE La construcțiile industriale se ma­­­nipulează, în medie, 1,5 tone/mp. Ara făcut prea puțin pentru ușurarea con­strucțiilor, pentru că nu avem mate­riale ușoare. Un exemplu : se folosește ca izolație termică la acoperiș betonul celular așa-zis „ușor", dar care, de fapt, este destul de greu. Polistiren avem încă în cantități prea mici și este foarte scump, poliuretanul de asemenea este greu de procurat, nu folosim aluminiu și prea rar azboci­ment, care sunt ușoare și permit în­chideri deosebit de eficiente. In prezent, fie că se prevăd în proiecte unele materiale ușoare, dar care nu se fabrică în cantități acoperi­toare (polistiren, profile îndoite, azbo­ciment etc.) — și apoi încep modifică­rile la structuri, acoperișuri și închi­deri laterale, pierzîndu-se din efi­ciența soluției, fie că se adoptă so­luții tradiționale, care dau construc­țiile greoaie pe care le cunoaștem. Consider că în etapa actuală, nu mai poate fi amînată luarea măsuri­lor necesare pentru realizarea unor cantități suficiente de materiale ușoa­re, diversificate, competitive din punct de vedere economic, care să reducă volumul mare de valori mate­riale și de forța de muncă, în execu­ția construcțiilor. în această situație, institutele­­ de­­ proiectare ar urma să primească anumite „cote“ de astfel de materiale, pe care să le introducă în mod obligatoriu trii proiecte. In­ legătură cu această problemă, s-ar putea avea în vedere crearea, de către un minister productiv, a unor secții specializate pentru executarea de panouri de închidere din mate­riale ușoare (de exemplu : aluminiu cu polistiren sau cu poliuretan etc.). Rezultatele bune obținute de către Ministerul Construcțiilor Industriale în acțiunea de autodotare ne îndrep­tățesc să credem că organizarea unor astfel de secții va fi primită cu mult interes de toți constructorii. V ' * ■v* '­­­v La întreprinderea de construcț­ii-montaj a județului Vrancea, lucrările la noua bază de producție secundară din Focșani se află într-un stadiu avansat. Hala de prefabricate din beton (în fotografie) și pista exterioară de prefa­bricate vor fi puse în funcțiune la sfîrșitul acestei luni. Există posibilitatea ca și atelierul de confecții metalice să fie dat în exploatare cu 6 luni in devans. Gospodăria de ciment, cu instalație de descărcare pneumatică, este prevăzută cu un canal subteran de 80 m lungime în care e montată o con­ductă de otel de 4’* — soluție mai ieftină cu peste 300 000 de le) fată de sistemul cu estacadă, prevăzut initial. In afară de prefabricate din beton armat și simplu baza va produce anual 24 000 mc de beton-marfa, H0 tone de confecții metalice, 130 tone de prefabricate pentru instalații, 2 000 mp de confecții din lemn ș a. 18888888888888838888888888888838888838888838888888838888 Fiecare obiectiv de investiții, în funcțiune mai devreme (Urmare din pag. 1) 1972 va fi depășit cu 4 milioane de lei; vor fi predate la beneficiar, cu 90 de zile înainte de termen, 2 complexe de vaci; pînă la 30 noiem­brie vor fi date în folosință toate locuințele proprietate de stat pla­nificate pentru acest an, se vor eco­nomisi 50 tone de metal, 100 mc de lemn și 600 tone de ciment prin reducerea consumurilor specifice și gospodărirea mai bună a materia­lelor pe șantiere. Executarea lucră­rilor în acord global se va extinde pînă la 60%. La întreprinderea de construcții forestiere — Piatra Neamț, de ase­menea, se va depăși planul de pro­ducție cu un milion de lei prin fo­losirea unor rezerve interne, se vor economisi 25 mc de lemn și 300 to­ne de ciment. Toate obiectivele pla­nificate a fi terminate la 31 decem­brie vor fi predate beneficiarului pînă la 30 noiembrie. Execuția în acord global se va extinde pînă la 90% din volumul total al lucrărilor. Depășiri importante se prelimină a fi realizate și la șantierele de construcții, montaj și instalații din­­­udeț ale Ministerului Construcții­lor Industriale. Este de remarcat că măsurile luate de organele și organizațiile de partid, de comitetele oamenilor muncii ale întreprinderilor de con­strucții din județul Neamț vor duce la realizarea în semestrul I a cel puțin 50% din planul anual de construcții-montaj și instalații, ceea ce va permite reducerea duratei de execuție și punerea în funcțiune cu 1—3 luni înainte de termenul pla­nificat a unor obiective ca: unita­tea azot IV de la Combinatul de îngrășăminte azotoase — Piatra Neamț, dezvoltarea secției de car­toane dure de la fabrica „Comuna din Paris“ — Piatra Neamț. De ase­menea, s-au luat măsuri ca linia a IV-a a turnătoriei de fontă de la întreprinderea mecanică — Roman să fie pusă în funcțiune în trimes­trul III, urmînd ca să se creeze condiții de punere în funcțiune a tuturor liniilor de fabricație pînă cel tîrziu în trimestrul IV. Considerăm că în acest an, mă­surile luate sunt de natură să ducă la realizarea unui volum sporit c­e lucrări de construcții-montaj și in­stalații, permițîndu-ne devansarea termenelor de punere în funcțiune și la obiectivele în construcție pen­tru anii viitori, așa cum ar fi: ca­­prolactama, relon IV, melana IV de la Uzina de fibre sintetice — Săvi­­nești, trăgătoria la rece de la Uzi­na de țevi — Roman și altele. Toa­te acestea vor contribui la realiza­rea înainte de termen a planului cincinal. In afară de măsurile preconi­zate este necesar ca, în continuare, organizațiile de partid și de sin­dicat să sprijine colectivele oame­nilor muncii din unitățile de con­strucții in realizarea angajamente­lor luate. Sub îndrumarea organe­lor de partid va trebui ca, perio­dic, să se analizeze cu tot simțul de răspundere mersul lucrărilor de investiții la fiecare obiectiv în parte, în vederea dării în funcțiu­ne sau în folosință înainte sau cel mai tîrziu la termenul planifi­cat. Intrucît se mai constată că pe unele șantiere, o serie de uti­laje de construcții, stații de be­toane și mijloace de transport nu sînt folosite la capacitatea maxi­mă, se vor stabili măsuri care să conducă la îmbunătățiri esențiale în acest sector de activitate. Tre­buie acționat în continuare pen­tru reducerea consumurilor speci­fice, pentru eliminarea în execu­ție a unor finisaje exagerate deci costisitoare, pentru a gospo­si dărire mai judicioasă a materia­lelor. In atenția organizațiilor de par­tid și de sindicat trebuie să stea și problema folosirii cu maximă efi­ciență a timpului de lucru. De asemenea, va trebui generalizat schimbul 2 de lucru și extins schimbul 3, pentru a se crea con­diții de reducere a duratelor de execuție, cea ce va conduce în mod direct la intrarea mai repede în circuitul economic a investiții­lor respective. Considerăm că prin realizarea măsurilor preconizate, la care tre­buie să-și aducă aportul toți fac­torii interesați, există toate condi­țiile ca, în cinstea Conferinței Na­ționale a Partidului Comunist Ro­mân, să se obțină rezultate supe­rioare în desfășurarea activității de investiții, , Cărămizi la export Ceramiștii din Tîrgu Mureș, care și-au luat angajamentul de a rea­liza suplimentar, în acest an, un milion de lei la producția globală și marfă, au cumulat pe primele cinci luni depășiri de 430 mii și, respec­tiv, 505 mii de lei. In unități fizice, aceasta înseamnă 750 mii de cără­mizi, 400 mii de blocuri de zidărie din granulit și 1700 mc de granulit. Depășirile au fost obținute în con­dițiile unei eficiențe economice spo­rite, concretizată numai în primele patru luni în economii la combus­tibil de 14 mii de lei­ fja cheltuielile generale ale secțiilor­ d­e 385 mii de lei, la cheltuielile de desfacere de 103 mii de lei. Drept urmare, în aceeași perioadă fabrica „Mureșeni” a obținut beneficii suplimentare de 842 mii de lei. Aceste realizări încorporează des­a­toinicia ceramiștilor , și în special lui George Ludoșan, Arcadie Perdy, Vasile Șuteu, Victor Fodor, Ștefan Szilagyi, Emil Dörgös, Fran­­cisc Deneș, Petru Cociș, Vasile Ungur și încă atîția alții ca ei, care acordă aceeași atenție sporită depășirii sar­cinilor zilnice, ca și calității produ­selor. De aceea cărămizile cu marca „Mureșeni“, exportate în mari can­tități în R. S. F. Iugoslavia, R. P. Ungară și R. S. Cehoslovacă, se bucură de o binemeritată apreciere din partea beneficiarilor. Emulația care domnește în cadrul colectivului, ca și măsurile adoptate de comitetul oamenilor muncii — între care se remarcă organizarea lucrului în trei schimburi, executa­­­­rea în atelierul fabricii a majorității pieselor de schimb, operativitatea în eliminarea opririlor accidentale și o bună întreținere și reparare a utilajelor — asigură realizarea pînă la 1 iulie a jumătate din angaja­mentul anual privind producția glo­bală și a 60o­0 din cel referitor la producția marfă, ing. Oscar KÜRTZ directorul fabricii de cărămizi ,,Mureșeni“-Tirgu Mureș Apr­o­vizi­onati­va cu ACCESORII METALICE DE PRINDERE PENTRU PLĂCI ONDULATE DIN AZBOCIMENT in orice cantitati și sortimente, de la FABRICA DE CIMENT-MEDGIDIA Informații la fabrica Medgidia, str. Poporului nr. 1, telefon 221—431—301, telex. 0145 întreprinderea de construcții-MONTAJ A JUDEȚULUI SIBIU Str. Morilor nr. 51, telefon 1­27­16 angajează de urgență: • inginer-șef și inginer șef angajează pentru adjunct pentru șantier de șantierele din gradul I, cu sediul la Sibiu și Mediaș, Mediaș • zidari • arhitecți și ingin­eri pentru • dulgheri proiectare în specialitat • fierar-betoniști tea construcții și insta- ® muncitori necalificați lații, pentru Sibiu Se asigură cazarea gra-Se asigură locuința. An­ tuita și masa contra cost. gajarea se face în condițiile Pentru muncitorii necalificați Legii nr. 121971 și H.C.M. se organizează cursuri de nr. 914/1968, calificare de scurtă durată. TRUSTUL DE CONSTRUCȚII HUNEDOARA-DTVA organizează pregătirea de muncitori calificați prin ucenicie la locul de muncă în meseriile de zidar și tîmplar construcții Se pot prezenta tineri între 14 și 18 ani, absolvenți ai școlii generale de 8 ani. Durata școlarizării este de 2 ani. În perioada de școla­rizare se primește o indemnizație lunară de 412 lei pentru anul I și 545 lei pentru anul II. Se asigură cazare gratuită în cadrul șantierelor. înscrierile se pot face pînă la data de 4 iulie inclusiv, la ȘCOALA PROFESIONALĂ DE CONSTRUCȚII-DEVA, str. Al. Sahia nr. 3, telefon 1 40­05, pe baza unei cereri înso­țite de următoarele acte: • certificat de naștere (copie cer­tificată de școală); • certificat de absolvire a școlii gene­rale (în original); • certificat medical, eliberat de dispen­sar, în care să se specifice rezultatele analizei sîngelui și radioscopiei pulmonare. Examenul de admitere se ține între 6 și 14 iulie a.c., din materiile: limba română și matematică — scris și oral.

Next