Contemporanul, iulie-decembrie 1980 (nr. 27-52)
1980-07-04 / nr. 27
Moneda din tezaurul dacic descoperit la Pulita. Muzeul de istorie a R.S.R. Monedă din tezaurul dacic descoperit la Rădulești. Muzeul de istorie a R.S.R. Monedă de tip Larissa din tezaurul dacic descoperit la Bugiulești. Muzeul de istorie a R.S.R. Monedă de tip Larissa din tezaurul dacic descoperit la Bugiulești. Muzeul de istorie a R.S.R. Burebista El năvalnice izvoare-n matcă le-adună pe veci. El a fost acela care timpului îi spuse: „Treci, Dar dă-mi acul clipei tale, ne-ndurat ca o săgeată, Spre a coase-ntîi aceste mindre plaiuri laolaltă, Triburilor răzleţite spre-a le-aduce pacea-n lume. Spre-a le făuri o ţară, ţării spre a-i da un nume!" Şi răzleţe ape-fluviu deveniră mînă-n mină. Avea pieptul cu moşia, cît suflarea de-azi, română, Şi pe frunte-i jucau astre şi sprîncene de păduri. Răzbătea peste milenii vocea gravei sale guri, . Iar noi îi curgeam prin vine încă de ре-atunci, şiroaie Burebista: neclintire, steag înalt şi-n ochi văpaie, Trunchi al nemuririi noastre ce-n furtună nu se-ndoaie! Dim. RACHICI ____________________________________________________________________________ 4 - Cetatea dacică de la Piatra Craivii Fotografiile de la pag. 1, 2, 3, 4, 5, Si 12, fac parte din ilustraţia lucrării Strămoşii Românilor (volumul 2), de Ion Miclea şi Radu Florescu — în curs de apariţie la Editura Meridiane Conştiinţa istoriei Urmare din pag. 1 Dezvoltarea naţiunii noastre a avut totdeauna istoria drept principiu ordonator. Istoria luminează luptele acestui străvechi popor pentru dreptate socială şi neatîrnare, istoria păstrează memoria marilor bătălii revoluţionare, istoria reliefează mesajul de libertate, transmis din generaţie în generaţie. Scrutăm istoria şi trăim in istorie. Trăim istoria şi construim o societate a năzuinţelor noastre socialiste, înfăptuim o politică de pace, de colaborare, care asigură României un loc demn, egal, in cadrul tuturor naţiunilor lumii. Pe cartea de aur a neamului, perioada deceniului şi jumătate de la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, moment cardinal in destinul poporului român, este perioada unor grandioase împliniri, a unui avînt creator fără precedent, nsemnătatea ei este legată nemijlocit de personalitatea excepţională a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, bărbatul care întruchipează năzuinţele noastre cele mai înalte, conducătorul revoluţionar a cărui activitate pune în valoare toate energiile naţiunii, stimulează mersul înainte, spre noi culmi de progres şi civilizaţie, al României socialiste, militează cu tărie pentru consacrarea in lume a principiilor păcii, colaborării şi înţelegerii. Un trainic arc peste timp uneşte simbolic marile epoci ale istoriei naţionale. Sintem mîndri că aparţinem acestui popor, ale cărui idealuri şi acţiuni de progres şi libertate s-au înscris în adevărate file de epopee. Sintem mîndri că astăzi, pe pămîntul strămoşesc, călăuziţi de conducătorul nostru înţelept, brav şi neobosit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, edificăm societatea socialistă multilateral dezvoltată, înălţăm ţara pe treptele superioare ale afirmării sale, în anii cei mai roditoori pe care i-a cunoscut milenara istorie a patriei. * CONTEMPORANUL Tezaure monetare geto-dacice MONEDELE geto-dacilor descoperite în numeroase tezaure pe tot cuprinsul țârii noastre formează astăzi un capitol bine delimitat al numismaticii antice. Ele au folosit ca prototip principal tetradrahmele lui Filip II, regele Macedoniei, care au pe avers capul lui Zeus, iar pe revers un călăreţ, şi într-o măsură tot mai redusă, tipurile emisiunilor de argint ale lui Alexandru cel Mare, Filip III Abideul şi pe cele ale oraşului Larissa (Thessalia). Cu toate acestea, baterea monedelor rămine în esenţa sa o creaţie cu specific local şi reflectă în mod fidel caracterul societăţii geto-dace din perioada anterioară lui Burebista. în cadrul numismaticii locale din Dacia se constată prezenţa a numeroase tipuri monetare, cu stiluri diferite, care variază în funcţie de loc şi de timp. Cele dinţii monede geto-dacice, datează din prima jumătate a sec. III î.e.n. şi au fost emise în regiunea Dunării de jos. Etapa următoare, cuprinsă aproximativ între 250-150 î.e.n., se caracterizează printr-o mare varietate tipologică a monedelor emise. Pe lingă monedele de tip Filip II îşi fac apariţia acum şi cele de tip Audoleon, Larissa şi cu cap janiform, cum dovedesc tezaurele de la Rasa (jud. Ialomiţa), Ramna şi Criciova (Banat), Tulghieş-Mireşu Mare, Crişeni şi Şilindia (în vestul şi nord-vestul României), Huşi, Vovrneşti şi Epureni (în Moldova) şi cele de la Jiblea, Bugiuleşti, Sărbătoarea şi Hinova (Oltenia). Etapa finală a monetăriei geto-dacice se distinge printr-o accentuată schematizare a reprezentărilor, o reducere a numărului tipurilor monetare, şi a creşterii numărului emisiunilor pentru fiecare categorie în parte, prin apariţia unor noi centre monetare, mai ales în sudul Daciei, şi printr-o mai clară delimitare a ariei de răspîndire a fiecărui tip monetar. Pornind de la constatarea că fiecare tip monetar principal aparţine unei uniuni de triburi, s-a ajuns, prin cartografierea descoperirilor monetare pe categorii, să se identifice şi să se delimiteze patru mari formaţiuni social-politice geto-dace prestatale. O primă şi deosebit de însemnată uniune de triburi getice, probabil acei prefigi menţionaţi de Ptolemeu, a fost identificată in părţile de mijloc ale Munteniei, pe baza descoperirilor monetare de tip Vîrteju-Bucureşti. O a doua formaţiune politică similară, determinată pa baza descoperirilor monetare de tip Dumbrăveni şi Inoteşti-Răcoasa, se află in regiunea cuprinsă intre cursul inferior al Siretului şi valea rîului Buzău, fiind reprezentată, probabil, de neamul siensilor. în sud-vestul Daciei, respectiv pe teritoriul Olteniei, după cum ne indică monedele de tip Aninoasa-Dobrești, exista o a treia mare uniune de triburi geto-dace, identificată cu neamul buridavensilor. A patra uniune de triburi dace, probabil acei ratacensi pomeniţi de Ptolemeu, a fost determinată pe baza descoperirilor monetare de tip Răduleşti- Hunedoara, Aiud-Cugir şi Petelea, fiind localizată pe valea Mureşului şi a Tîrnavelor. Activitatea monetară de tip greco-macedoriean încetează după primele trei decenii ale sec. X î.e.n. Acest moment coincide cu data unificării geto-dacilor de către Burebista. Constituirea primului stat dac centralizat a avut drept consecinţă, printre altele, şi emiterea unui singur tip monetar pentru întreaga Dacie. De data aceasta se ia ca model denarul roman republican, care se va emite pe scară largă în tot cursul sec. I î.e.n de către toți geto-dacii. Dr. Constantin PREDA DATA ? !... • • Sunt un vechi client al librăriei bucureştene „Cartea prin poştă“. In ultimii ani, uneori, am fost servit cu promptitudine, alteori — deloc, pierzînd interesante apariţii editoriale, pe care puteam să încerc a le procura de la alte librării. Dar nu despre aceasta vreu să scriu, ci despre felul în care se răspunde solicitanţilor, in cazul in care lucrările comandate nu se găsesc în librărie : «Stimate tovarăşe, confirmăm primirea scrisorii dvs. şi vă facem cunoscut că lucrările solicitate nu le avem. Librăria „Cartea prin poştă“». Mă întreb : care lucrăr ? Cind, spre exemplu, am solicitat cărţi la datele de 6 şi 30 mai, 4, 11 şi 17 iunie, iar unitatea amintită mi-a răspuns în 14 şi 21 iunie, cu binecunoscuta formulă (a se citi ştampilă). Este oare atît de greu a se aminti şi data comenzii despre care-i vorba ? Liviu POENARU corn. Turburea, judeţul Gor) „2050 de ani de la crearea statului dac centralizat şi independent“. Un loc aparte îl are in expoziţia amintită şi afişul cu caracter istoric , lucru curios insă, aproape fiecare dintre afişele expuse are alt titlu. Documentele menţionează clar că se sărbătoresc 2050 de ani de la constituirea statului dac centralizat şi independent sub conducerea lui Burebista. Cu toate acestea, Valeriu Giodic îşi intitulează lucrarea „întemeierea primului stat dac centralizat şi independent“. Nicolae Corneliu — „2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent sub conducerea lui Burebista“, iar Radu Şteflea îşi expune lucrările sub titlul „2050 de ani de la înfiinţarea statului dac centralizat şi independent“. Radu Dan prezintă lucrarea „2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent“, iar Constantin Costa „2050 de ani de la întemeierea primului stat dac liber, unitar şi independent al lui Burebista“. Este evident că din punct de vedere logico-istoric există diferenţă între crearea, întemeierea, înfiinţarea şi, in realitate, constituirea. Totodată statul nu a fost al lui Burebista ci a fost sub conducerea lui Burebista, şi nici nu se foloseşte termenul de „stat unitar“ ci de „stat centralizat şi independent“. E bine să ne inspirăm din istorie, dar e normal şi obligatoriu să ne referim la ea cu exactitate. Prof. Laurenţiu Gh. STEFANESCU str. Bonea Marin nr. 2, Bloc 13 S 3, Bucureşti AFIŞUL ISTORIC • • Istoria a constituit şi constituie un preţios izvor de inspiraţie pentru scriitori, compozitori, artişti plastici, fapt dovedit recent şi de expoziţia intitulată