Cotidianul, octombrie 1997 (Anul 7, nr. 227-253)

1997-10-14 / nr. 238

Virgil Petrescu a recunoscut că a greșit, afirmând că a făcut “un test” pe elevi în privința examenelor orale. El a promis ieri că va fi “mai atent în cuvinte”, precizând totodată că spunând “test” s-a referit de fapt la “niște măsuri incluse într-un proiect nefi­nalizat” (G.Z.)­ Foto: C. Văduva Pace în războiul dintre liceeni și Guvern, bacalaureatul a rămas cum a fost, ministrul a scăpat de demisie, iar Ciorbea va mai da o ordonanță (amănunte în pagina 8) Bref Râsul și plânsul Actualei conduceri a TVR i-a dat să provoace numai bucurii: a produs bucurie la venire,, în speranța că va naște profesionalism și va produce, probabil, bucurie și la plecare întrucât n-a reușit decât să probeze că și oamenii inteligenți pot face emisiuni la fel de proaste ca revelionul lui Paul Everac. Momentul culminant al acestei demonstrații a fost atins duminică seara când TVR a promis într-o “Ediție specială” dezvăluirea numelor spionilor la care a făcut referire dl Adrian Severin. Insistența cu care TVR își anunța specialitatea făcuse deja loc bănuielii că ceva nu-i în regulă - dar după ce Anca Toader ne-a asigurat că elevii aveau de susținut “șapte examene, într-o singură zi”, devenise limpede că ne puteam aștepta la orice. Și, într-ade­­văr, a urmat grupul “Divertis” care a făcu­t “bășcălie” pe spioni. Dacă luarea în derâdere a unui subiect de o asemenea­­ gravitate s-ar fi produs pe vremea vechilor conduceri, ne-am fi spus proba­bil că de unde nu e, nici KGB nu cere. Faptul că el s-a produs pe vremea democraților cinstiți și deștepți, ne face să bănuim că nici o inițială nu e perfectă - dacă nici dna Alina Mungiu, care are specializări peste mări și țări, nu știe să facă deosebire între ce e de râs și ce e de plâns. Spre deosebire de TVR care a enervat lumea, dl Iliescu, mai modest, s-a enervat pe sine. Ducându-se duminică să-și viziteze niște revoluționari apropiați, legați la gard de o grevă nemiloasă, dl Iliescu s-a întâlnit cu un­ cetățean care i-a reproșat modul cum a condus țara. Și întrucât e,nevricos și în funcție și pe jos, liderul PDSR, vociferând amenințător a început să se apropie de interlocutor până când antu­rajul s-a despărțit, intuind că între cei doi - Iliescu și poporul - s-a creat sentimen­tul unei încăierări. Dar pe cât de nervos e dl Iliescu, pe atât de calm e dl Constantinescu, împlinirea unui an de la providențiala sa întâlnire cu călugărul Vasile la Sfânta Paraschiva îl găsește pe dl Constantinescu în plin exercițiu de cărăuș al post-tranziției. Dincolo de faptul că e un bun subiect de conversație internațională, post-tranziția poate fi recunoscută și în viața de zi cu zi după câteva semne particulare. Bunăoară, după Nicolae Olteanu. După ce a fost prefect de Argeș, bastion al mineriadei 90 și secretar al Guvernului Roman, în pretranziție, și diplomat, în tranziție, dl Olteanu a ajuns, în post-tranziție, secre­tar la Bancorex­­ care a devenit astfel primul banc cu olteni la care nu râde nimeni. ________Tia Șerbanescu . ,.M ■ Toni Lantos l-a întrebat ieri pe Victor Ciorbea cum vede rezolvarea problemelor româno-maghiare. Răspunzând, premierul a reamintit că în Guvern și în structurile subordonate acestuia au fost cooptați reprezentanți ai minorității maghiare: “acest lucru a avut ca efect imediat amplificarea relațiilor cu Ungaria”. (S.G.)/Foto: R. VAlc Aneanju La încheierea lucrărilor Sesiunii Anuale a RAN, Solana consideră că “România este în calculele” NATO Punctul culminant al Adunării Anuale a Atlanticului de Nord, ale cărei lucrări s-au încheiat, ieri, la București, s-a constituit sosirea secretarului general al NATO, Javier Solana. Cele trei subiecte principale pe care s-a axat RAN au vizat derularea cu o viteză mai mare a negocierilor NATO cu cele trei state care au primit, la Madrid, OK­ul, respectiv Ungaria, Cehia și Polonia, necesitatea de a continua procesul de lărgire al Pactului Nord Atlantic, în special către statele aflate cel mai aproape de acest obiectiv, problema menținerii trupelor SFOR în Bosnia. Șansele României de a demara negocierile de aderare la NA­TO chiar în acest mileniu sunt destul de mari, opinează diplomații români. Data începerii acestor negocieri poate fi mai puțin semnifica­tivă: “Important pentru noi este să fim acolo, să fim primii pe listă”. Acest obiectiv este realizabil în 1999, însă, aceasta mai depinde și de modul cum evoluează negocierile cu cele trei țări proaspăt intrate în Alianță, de rezolvarea disputei privind împărțirea funcțiilor de comandă între SUA și aliați. Cel mai interesant aspect care s-a relevat aici, la București, și care pledează pentru extinderea Alianței îl reprezintă costurile ridicate ale misiunilor de menținere a păcii. S-a constatat că numai acordul american în Bosnia se cifrează, până în prezent, la 7 miliarde de dolari, sumă substanțial mai mare decât cea necesară integrării Ungariei, Poloniei și Cehiei. (amănunte în pag. 4) Este important că RAN s-a ținut la București Secretarul general al NATO răspunde pentru “Cotidianul” După terminarea primei ședințe a plenu­lui sesiunii AAN, secretarul general al NATO, dl Javier Solana, a dat o scurtă declarație de presă: “Este foarte important că AAN­­ s-a ținut la București. Aceasta Reporter: Cât de aproape este România, în acest moment, de NATO? Javier Solana. Sunt mai multe întrebări care privesc țara dumnea­voastră: cât de aproape se află România de NATO. Cât de strâns conlucrează NATO cu România și arată cât de aproape este România de NATO”. Dl Solana a mulțumit României pentru contribuția la forță de pace din Bosnia. Referindu-se la cel de-al doilea val de intrare în alianță, dl Javier Solana a­cum vor colabora de acum înainte? Vă spun că apreciem foarte mult con­tribuția țării dumneavoastră la misi­unea de menținere a păcii în Bosnia, ajutorul acordat la stabilizarea situației din această parte a continentului. Prin aceasta cred că am răspuns întrebării dumneavoastră, precizat: “La Madrid am deschis procesul de integrare, acolo a fost începutul. România este în cursă, iar în 1999 vom reexamina situația ei”, întrebat dacă SUA și Rusia sunt cele două puteri care ar putea Reporter. Credeți că România se va alătura Alianței în 1999? Javier Solana: Nu pot să vă răspund cu exactitate la această între­bare, însă ceea ce pot să Vă spun este că am luat o decizie foarte importantă, de a deschide Alianța, de a deschide ferestrele. Iar acesta nu este sfârșitul, decide soarta României privind intrarea în NATO, secretarul general al Alianței a afirmat: “SUA nu are rolul decisiv, hotărîrile aparțin tuturor celor 16, iar Rusia nu face parte din cei 16”. (L. Gheorghiu) ci începutul procesului. România este în calculele acestui proces, iar acest lucru­ este afirmat și în declarația finală. Anul 1999 va fi anul în care situația va fi reexaminată. A consemnat Cristina Zărnescu Din nou Bucureștiul a fost confundat cu Budapesta. Două gafe monumentale au marcat ultima zi a sesiunii RAN: în debutul discursului său, președintele Camerei Deputaților, Ion Diaconescu, a lăsat impresia că se află la o reuniune a CDR sau a Coaliției guvernamentale, spunând: “Mă adresez membrilor Coaliției...”. Cea de a doua gafă a aparținut dlui Javier Solana care, într-o scurtă întrevedere cu ziariștii, a confundat Bucureștiul cu Budapesta. El a fost corectat pe loc de către Petre Roman, care i-a șoptit “Bucharest, not Budapest”, în timp ce Javier Solana se întreținea cu ziariștii, Petre Roman îl avertiza pe Ion Diaconescu de titlurile ce vor apărea în ziarele de marți pe tema acestei gafe de proporții.­­ Foto: Răzvan Vălcăneanțu Delegații l-au încolțit pe Victor Ciorbea Victor Ciorbea a vorbit liber, încântând, timp de trei sferturi de oră, asistența cu povestea Re­formei în România. Printre reali­zările mai vechi și mai noi, premierul a citat introducerea inscripțiilor bilingve, accesul minorităților la învățământul în limba maternă și disponi­bilizările la cerere din industrie, trecând sub tăcere controversele și conflictele iscate de fiecare dintre aceste măsuri. El a promis că Legea statutului funcționaru­lui public va intra cât de curând în vigoare. După ce a elogiat procesul de reformă, premierul Victor Ciorbea a trebuit să răspundă întrebărilor delegaților străini. Cele mai incomode probleme au fost ridicate de delegații Ma­rii Britanii și Canadei. Aceștia s-au interesat despre respectarea drepturilor omului în România, și mai ales ale femeilor. Vizibil stânjenit, premierul s-a lansat într-o explicație din care reieșea că femeile nu sunt reprezentate în Guvern, dar sunt prezente în fruntea secretariatelor de stat și a direcțiilor generale din ministere. Ciorbea a mai spus că “avem multe femei deputați, primari sau consilieri locali”, dar s-a­­ ferit să dea cifre, fiindcă realitatea i-ar fi contrazis afirmațiile­ în privința homo­sexualilor, întrucât s-a menționat faptul că articolul 200 din Codul Penal este încă în vigoare. Ciorbea a declarat, roșind, că “toate recomandările menționate în hotărîrea Consiliului Europei sunt în atenția Executivului”. El a mai precizat că deja se lucrează la modificări ale legislației în domeniu și că “unele sunt în fază finală și vor fi puse în aplicare”. Premierul a afirmat că Guvernul va finaliza, în scurt timp, un act normativ privind restituirea bunurilor imobile către persoanele fizice, minorități și culte, precum și un altul referitor la drepturile chiriașilor. El nu a oferit nici un fel de detalii cu privire la aceste proiecte de lege, însă, răspunzând unei întrebări privind respectarea recomandărilor făcute României de Consiliul Europei (CE), a susținut că Guvernul ia “măsuri” pentru ca acestea să fie îndeplinite “la termen”. Premierul a adăugat că în noul proiect al Legii privatizării, aflat în curs de elaborare, sunt pr­evăzute două, cel mult trei instituții care să se ocupe de privati­zare. Laura Ciobanu în cadrul Ministerului Justiției s-au instituit două Comisii pentru modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală. Chiar dacă ultimele modificări au fost făcute în noiembrie 1996, la baza preconizatelor modificări stau art. 23 din Constituția României și art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Dat fiind faptul că România are statut de stat asociat al Comunității Europene, legislația românească trebuie pusă în acord cu legislația comunitară. Una dintre cele mai importante modificări, ce vor fi aduse în materie penală, va fi în legătură cu arestarea preventivă, ne-au precizat surse din Ministerul Justiției. Se preconizează ca singurul organ judiciar care va putea lua decizia arestării preventive să fie judecătorul, în legis­lația aflată în vigoare, măsura arestării preventive poate fi luată atât de instanța de judecată, cât și de procuror, prin ordonanță, din oficiu sau la sesizarea Poliției. Așa cum se știe, arestarea preventivă poate fi dispusă pe o perioadă de cinci zile pentru învinuit și 30 de zile pentru inculpat, cu posibilitatea prelungirii (numai de către instanță); în consecință, procurorului nu-i rămâne decât posibilitatea luării măsurii reținerii, care se face numai pe un termen de cel mult 24 de ore. Polițistul poate lua, de asemenea, măsura reținerii: în termen de 24 de ore, el trebuie să trimită cauza la procuror, acesta să o înainteze instanței, iar instanța să hotărască asupra arestării preventive. Ne întrebăm cum va fi posibil tot acest traseu pe care îl va urma, în cel mult 24 de ore, dosarul în cauză. Pentru că, trebuie specificat, dacă va fi depășit termenul (24 de ore), măsura reținerii încetează de drept. (Cristi Șuțu)_____________ i • V U ' v Mai bine mai curând, decât mai târziu” -X­V. *­ > ' * ^ declară președintele RAN, dl William Roth “Nu o să fiu mulțumit până ce România nu va fi membră NATO. Acest lucru trebuie să se întâmple mai bine mai curând, decât mai târziu”, a declarat în cadrul unei conferințe de presă extraordinară, președintele AAN, dl William Roth jr. Cu toate acestea, președintele AAN, nu a răspuns concret la întrebări de genul “România se află în aceeași poziție în cursa NATO care a fost exprimată la Ma­drid?” sau “Veți fi în Senatul SUA un avocat al României?”. Domnia sa a făcut referire la progre­sele înregistrate de România, la faptul că NATO duce o politică a “ușilor deschise” etc. Tot dl Roth a menționat că deciziile NATO privind dimensiu­nile alianței, privind integrarea unor noi state nu vor fi influențate de poziția Rusiei. In altă ordine de idei dl William Roth jr. a apreciat ca extrem de fruc­tuoasă activitatea alianței în ultimele cinci luni, considerând că parteneriatul NATO-Rusia, Carta semnată cu Ucrai­na și primirea a trei membri reprezintă realizări remarcabile. (L.G.) “Severin l-a apucat de rever pe Vasile Ionel cerându-i să spună în ce condiții se poate trage în mineri”, susține Boda Deputatul ApR, Iosif Boda, audiat ieri ca martor de către instanța Curții de­ Apel Bucu­­r­ești în procesul “Mineriada din septembrie 1991”, a de­clarat: “Am convingerea că dl Miron Cozma nu este singurul vinovat. Sunt și alții vinovați. Aceasta nu înseamnă că aceștia ar trebui să se afle în boxă”. Reamintim că Miron Cozma este acu­zat, între altele, de subminarea puterii de stat, infracțiune săvârșită în timpul mineriadei din septembrie 1991, când a căzut Guvernul Roman. în acea perioadă, dl Boda era consilierul președintelui Iliescu. Potrivit martorului Boda, Valea Jiului era încă din octombrie 1990 un butoi cu pulbere, deoarece economiile minerilor au fost spulberate de inflație, iar privi­legiile de pe vremea lui Ceaușescu le-au fost anulate. Minerii, după cele două descinderi din 1990, “își conturaseră convingerea că ei sunt apărătorii Puterii, deoarece Armata și Ministerul de Interne au dovedit că nu erau în stare să o facă”. Guvernul Roman le-a refuzat dialogul, iar premierul Roman nu le-a onorat invi­tația de a se duce în Valea Jiului. Boda a recunoscut faptul că încă din vara anului 1991 se discutase schimbarea guvernului, la cererea celor trei mari centrale sindi­cale. “Venirea minerilor nu a impus demiterea Guvernului Roman, ci a gră­bit-o”, a menționat Boda, în prima zi a venirii minerilor, “toți membrii Executivului și consilierii au dispărut. Unii s-au internat în spitale. Despre alții circula informația potrivit căreia s-ar fi retras într-o casă conspira­tivă de unde ar fi condus ostilitățile. Era o derută totală. Nimeni nu știa ce hotărîre să ia și ce forțe să intervină”. La ședința CSAT din noaptea de 24-25 septembrie ,s-a hotărît, la propunerea lui Adrian Severin, depunerea mandatului și formarea unui nou Guvern de către premierul Roman și președintele Iliescu. Spre finalul ședinței a telefonat ministrul Transporturilor, Traian Băsescu, care le-a spus că minerii îi obligă, cu cuțitul la gât, pe mecanicii de locomotivă să pornească trenurile înspre București. Drept pentru care Roman și Severin au zis că nu-și mai depun mandatele, pentru că ar însemna să încurajeze terorismul. Severin l-a apucat de rever pe grai. Vasile Ionel, cerându-i să răspundă în ce condiții se poate trage în mineri. Roman, pe un ton vehement, i-a cerut lui Vasile Ionel să-i spună dacă în 13-15 iunie 1990 a­­ tras în mineri și în ce condiții a făcut-o. Ședința CSAT s-a terminat cu un comunicat”. Miron Cozma l-a întrebat pe martorul Boda dacă Iliescu voia încă din vară să-l schimbe pe Roman. Boda a răspuns: “Chiar dacă exista această voință, nu era cazul să se folosească de mineri”. Cozma a citit două paragrafe din comunicatul CSAT, și anume: “Petre Roman, împre­ună cu Ion Iliescu vor declanșa procedura de formare a unui nou guvern și Petre Roman, depunându-și mandatul, urmează ca împreună cu Ion Iliescu să formeze un nou guvern”. Concluzia inculpatului: “Un guvern s-a schimbat pentru că s-a dorit”. La termenul de judecată de ieri,. Adrian Severin a cerut o nouă amânare a audierii sale. Ondine Gherguț Roman face lobby pentru alții Petre Roman, președintele Senatului, a recomandat ieri, în fața parlamen­tarilor ANU, ca NATO să aibă în vedere pentru extindere și țările caucaziene. “Am efectuat de curând o vizită în Georgia, Armenia și Azerbaidjan. Mi-am întărit convingerea că atașamentul profund față de specificul național nu împiedică aceste trei țări să nutrească aspirații europene”, a spus Roman, arătând că aceste democrații tinere sunt animate de dorința integrării. în cele din urmă, Petre Roman s-a referit și la România, exprimându-și credința că țara noastră este cel mai puternic candi­dat pentru al doilea val al lărgirii Alianței Nord-Atlantice. Se pare că știe dl Roman ce știe, dacă moare acum de grija altora. (Adriana Duțulescu) Mircea Geoană e prudent . “Consider că afirmația parlamentarului german Carsten Voght, potrivit căreia România ar putea fi invitată să adere la structurile alianței înainte de 1999, este prematură. Deocamdată România trebuie să aștepte finalizarea negocierilor Alianței cu cele trei țări nominalizate la Madrid și totodată să-și continue eforturile în vederea integrării.” (Lucian Gheorghiu) CEA MAI BUNĂ BANCĂ DIN ROMĂNIA. CELROMONE( Mach­m­e - lolle 1W) Vă prezintă­­ ACREDITIVUL DOCU­MEN­TAR Acreditivul documentar este o modalitate de plată folosită în comerțul internațional, care constă în angajamentul ferm asumat de o bancă (banca emitentă) în numele cumpărătorului (ordonator) de a plăti vânzătorului (beneficiar) o sumă de bani, în cadrul unei perioade de timp specificată, cu condiția ca vânzătorul să prezinte documentele de expediere­­ bancă, în strictă conformitate cu termenii și condițiile prevăzute în acreditiv. Avantaje ale utilizării acreditivului documentar; • acreditivul documentar prezintă siguranță pentru toate părțile implicate (cumpărător, vânzător, banca emitentă) întrucât plata se face numai dacă se dovedește că vânzătorul a respectat condițiile prevăzute în acreditiv; • adaptabilitatea, permanenta sa diversificare în funcție de diferitele forme pe care le pot îmbrăca schimburile internaționale. Cei interesați pot obține relații suplimentare la Direcția Afaceri Documentare din cadrul Centralei BANCOREX, precum și la sucursalele BANCOREX din întreaga țară. It.­.­4 DIElVA - l­unelieru­l oamenilor de atneeri! Ii4

Next