Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 965-1042)

1971-05-05 / No. 994

2 în întâmpinarea aniversării și nemț­mmi шт [UNK] [UNK] A­ntrenat în întrecerea socialistă ce se des­fășoară cu o deose­bită intensitate în cin­stea aniversării semicente­narului partidului, colecti­vul întreprinderii ,,Osana" din Negrești-Oaș raportea­ză depășirea tuturor anga­jamentelor ce și le-a asu­mat. Astfel, planul produc­ției globale pe primele 4 luni ale anului a fost de­pășit valoric cu 562.000 lei, în timp ce la producția marfă s-au realizat mental 468.000 lei. In­supli­a­­ceeași perioadă, planul producției marfă și încasată a fost vîndută depășit cu 881.000 lei. Reflectînd randamentul folosirii po­tențialului tehnic și uman, productivitatea muncii înregistrat un spor de 599 a lei pe salariat. In unități fizice, de­pășirile respective repre­zintă, printre altele, 885 tone cioplituri din piatră, 496 tone piatră spartă, 328 Două valoroase concerte omagiale Filarmonica sătmăreană ținut să fie prezentă în suita a bogatelor manifestări artistice locale și naționale dedicate semicentenarului Partidului Comunist Român cu două programe de aleasă factură profesională: primul — cel de marțea trecută — care a cu­prins, în interpretarea dirijo­rală a compozitorului Remus Georgescu Poemul eroic (în primă audiție locală), Con­certul pentru pian și orches­tră nr. 1 de Pascal Bentoiu și Simfonia I de George Enescu; cel de-al doilea — concertul festiv de aseară — alcătuit din Uvertura festivă (în pri­mă audiție pe țară), de Dia­­mandi Gheciu, din nou Enes­cu, de data aceasta cu Suita I în Do Major, precum și cîte­­va dintre cele mai apreciate corale închinate patriei și par­tidului, datorate compozitori­lor Mircea Neagu, Ion Chi­­rescu, Constantin Arvinte, C. Constantinescu și Nicolae Oan­­cea. Nu puține sunt virtuțiile tematice și artistice ale acestor programe. Bunăoară Uvertura lui Gheciu impresionează prin robustețea și luminozitatea mesajului, prin factura mo­dernă a scriiturii, orchestra condusă de Al. Munteanu do­vedind că știe să perceapă cu acuitate valorile textului și subtextului lucrării. Aceeași acuratețe profesională a pre­zidat interpretarea valoroasei Suite I în Do Major de G. E­­nescu, ca și împlinirea progra­mului coral rezultat din bi­nevenita conlucrare dintre for­mația sindicatului învățămînt din Satu Mare și ansamblul căminului cultural din Media­­șu Aurit (condus de prof. Ioan Micu) pe de o parte, or­chestra dirijată de Al. Mun­teanu, pe de alta. Concertul de săptămîna tre­cută i-a prilejuit lui Remus Georgescu nu doar posibilita­tea unei frumoase și perso­nale versiuni în primă audiție locală a Poemului său, ci și închegarea unui program de reală încărcătură emoțională. Concertul pentru pian și or­chestră de Pascal Bentoiu, spre exemplu, a convins prin altitudinea inspirației, prin melodicitate și filon dramatic. Pianistul Corneliu Gheorghiu a reafirmat în concert, pre­cum și prin compoziția pro­prie joc românesc, oferită în supliment, excelenta impresie lăsată aici doar cu cîteva luni în urmă. La aceeași tensiune artistică s-a desfășurat inter­pretarea Simfoniei I de Enes­cu în care am apreciat, furi de evoluția omogenă ală­a compartimentelor, a trombo­­nilor în special, prezența de aleasă muzicalitate a harpistei Ioana Caracuza de la Filarmo­nica G. Enescu din București. Intr-un cuvînt, două concerte pe de-a întregul izbutite, pre­gătite cu migală și competen­ță, apte să înfrunte cele mai mari exigențe ale publicului. Cinstirea evenimentului căru­­ia­ i sunt consacrate aceste ma­nifestări muzicale reclamă dăruire profesională artistică o maximă și Filarmonica Satu Mare are satisfacția din de a fi onorat cum se cuvine a­­ceastă meritorie întreprindere. V. SAVINESCU 1021 19/1 C Cuvintul dat, cuvînt de onoare tone piatră brută pentru construcții și 173 garnituri de mobilă. E­forturile, hărnicia și priceperea colectivu­lui Fabricii Tricotex și-au găsit materializarea într-o producție suplimen­tară în valoare de 400.000 lei la indicatorii producției globale și marfă, fiind rea­lizate în plus 3.700 tricota­je din bumbac și 400 tri­cotaje din lină. Indicatorul productivității muncii a fost îmbunătățit și el cu 100 lei pe salariat. ontinuînd seria suc­ceselor înregistrate în lunile precedente, colectivul salariaților de la Uzina de reparații auto din Satu Mare întâmpină aniversarea glob­osului se­micentenar cu noi realizări remarcabile. Planul pro­ducției globale și marfă pe primele 4 luni ale anului a fost depășit valoric cu peste 1,7 milioane lei, în timp ce productivitatea muncii a înregistrat o creș­tere de 8,8 la sută. De remarcat este și fap­tul că, în perioada respec­tivă, colectivul uzinei a obținut — prin reducerea sistematică a prețului de cost — 445.000 lei econo­mii peste plan și 1.024.000 lei beneficii suplimentare. Aplicarea în procesele de fabricație a o seamă de măsuri tehnico-organizato­­rice a asigurat, de aseme­nea, economisirea a 27 to­ne metal. ______________________________________________________CRONICA SATMAREANĂ________________________________________________ Sesiune de referate științifice Ieri, a avut loc la Stațiunea experimentală agricolă din Livada, o sesiune festivă de referate științifice organizată în cinstea aniversării a 50 de ani de la crearea Partidului Co­munist Român. Au participat la sesiune specialiști din Direcția generală a Agriculturii, Industriei alimentare, Silviculturii și Apelor, specialiști din întreprinderile agricole de stat, ingineri șefi și fermieri din cooperativele agricole de producție, cadre didactice de la Liceul agricol, cercetătorii stațiunii. Ca invi­tați au luat parte cercetători de la stațiunile experimentale agricole din județele învecinate, Bihor și Maramureș. Au fost prezentate un număr de 11 referate științifice privind unele probleme de mare importanță pentru agri­cultura județului nostru, cum ar fi: Sporirea capacității de producție a pajiștilor situate pe terenuri podzolice; Posibili­tăți sporite de amendare a solurilor acide; Contribuții la stabilirea principalelor soiuri de căpșuni pentru nord-vestul Transilvaniei; Elemente ale tehnologiei inului pentru fuior în nord-vestul Transilvaniei; Contribuții la stabilirea in­fluenței principalelor tipuri de portaltoi vegetativi asupra potențialului productiv al soiurilor zonale de măr pe solurile podzolice și nisipuri; Realizări și perspective în ameliorarea rasei de bovine Brună de Maramureș etc. Pe marginea referatelor s-au purtat discuții. La încheie­rea sesiunii s-au vizitat cîmpurile experimentale ale sta­țiunii. Dimensiunile certitudinii Un sentiment, îndeosebi, m-a impre­sionat de fiecare dată cînd am intrat în contact direct cu lumea satelor. Pelagra su­fletească a nesiguranței și neliniștii, generată și întreținută de nisipul veșnic mișcător al insta­bilității și imprevizibilului — care, secole de-a rîndul s-a proiectat ca o eclipsă fatidică peste sate și viețile locuitorilor lor — a dispărut, ce­­dînd locul sentimentului tonifiant al certitudi­nii. Procesul de revitalizare s-a amplificat pe ÎNSEMNĂRI DE REPORTER măsură ce realitățile socialiste pătrundeau tot mai adînc în viața țăranilor, devenind modul lor de existență, schimbînd radical condiția lor socială și umană. Am reflectat încă o dată la dimensiunile certitudinii cînd, în aceste zile premergătoare a­­niversării marelui semicentenar, am făcut o vi­zită în Păulești. Și la Consiliul popular comunal și la sediul Cooperativei agricole de producție, discuțiile au relevat aceeași amprentă a sigu­ranței cuprinsă între doi poli complementari: prezentul și viitorul. Premisele solide materiali­zate în cele peste două decenii de existență cooperativei agricole de producție au determinat a mutații fundamentale în gîndirea și acțiunea oamenilor. Comportamentul țăranului coopera­tor este tot mai mult ghidat de ideea de perspec­tivă. Potențarea energiilor colective și indivi­duale, optimizarea activităților zilnice se accen­tuează în confruntarea directă cu cerințele dez­voltării. Intr-o largă și rodnică colaborare, oamenii se sfătuiesc, propun, discută și, unind într-o fer­tilă simbioză experiența proprie cu exigențele agrotehnicii, abordează probleme capitale ale științei contemporane: prospectare, planificare, organizare. Din asemenea colocvii s-au născut temelii­le vieții de azi a păuleștenilor și a celorlalți lo­cuitori ai satelor aparținătoare: Ambud, Petin, Amați, Hrip, Rușeni. Asemenea colocvii au dus la adoptarea agendei de lucru pe anul în curs. Edilii comunei, cu sprijinul masiv al cetă­țenilor, au trecut la concretizarea hotărîrilor obștei. Din lista lungă a lucrărilor — care vor încorpora mii de ore de muncă patriotică — pe care mi-a prezentat-o primarul comunei, tova­rășul Vasile Topan, am reținut­ extinderea elec­trificării în Rușeni și Ambud, reparații la Școa­la din Petin și căminul cultural din Rușeni, un pod peste Homorod la Hrip, pavarea unui drum, din Ambud spre ferma C.A.P., amenajarea unui parc în Amați, trotuare, nivelări de străzi etc. In­fluxul producției permanente, cooperati­va agricolă de producție s-a plasat pe coordo­nate ferme. Dezvoltarea a atins cote­le la care specializarea și diversificarea își spun din plin cuvintul.­­Valoarea veniturilor globale planificate pe anul curent se cifrează la 15 mi­lioane lei. Numai legumicultura, în teren liber, cuprinde 88 ha, a căror producție se estimează la 2 milioane lei. Salariile, aflate în construcție în cadrul colaborării intercooperatiste cu C.A.P. „Sătmăreana" și C.A.P. Calciu, vor produce a­­nual, pentru export sute de tone de roșii. Producția agricolă se împletește tot mai strîns cu cea meșteșugărească și industrială. Unităților de prestări de servicii existente (tîm­­plărie, tapițerie, croitorie etc.) li se va adăuga un atelier pentru reparații. Dimensiuni ale certitudinii... Investiții de­­ conștiință... Omagiul pe care locuitorii comu­nei Păulești îl aduc Partidului Comunist Român, acum, la 50 de ani de la aniversarea intrării sale în istoria României. AUREL MURGAN Programe cultural­artistice . In toate localitățile a­parținătoare comunei Va­lea Vinului (Sîi, Măriuș, Roșiori) au avut loc re­cent programe cultural­­artistice date de școli. La căminul cultural din cen­tru de comună a fost pre­zentat duminică montajul literar-muzical „50 de ani de luptă și glorie" de M. Cosma. De largă audiență s-au bucurat expunerile „Unitatea moral-politică a poporului în jurul partidu­lui și statului" și „P.C.R. conducătorul luptei pеn­tru o viață mai bună a ță­rănimii". Avînd în vedere că în zile­le de vîrf, în special sîmbăta și duminica, spațiul și unitățile de deservire și... cazare s-au do­vedit insuficiente, Consiliul popular municipal și administra­ția ștrandului au luat o seamă de măsuri menite să ducă la mări­rea spațiului verde și plajă pre­cum și a modului de deservire a populației. într-o discuție cu tovarășul Nicolae Glodeanu, administrato­rul ștrandului, acesta ne-a spus printre altele: ,.Cu fiecare an ce trece tot mai mulți cetățeni vizitează locurile de agrement din municipiu, tot mai mulți sunt cei care doresc să-și petreacă timpul liber într-un mod cît mai plăcut, în consecin­ță s-au luat unele măsuri pentru a asigura vizitatorilor noștri con­diții din cele mai bune. La ștran­dul Someș se construiesc cabine noi de către unele întreprinderi cum sînt: Uzina Unio, Fabrica de mașini casnice, U.J.C.M., Fabrica Mondiala, Combinatul 1 Mai și multe altele. Este sufici­ent să arătăm că, ștrandul nos­tru va putea găzdui în anul acesta 4—5000 de vizitatori față de 2—3000 cîți puteau fi găzduiți în anii trecuți. Am amenajat noi spații verzi, locuri de joacă pen­tru copii, se va construi un nou vestiar. Suprafața plajei s-a mă­rit cu 5000 m.p. în privința de­servirii populației organele co­merciale vor înființa noi chioș­curi pentru desfacerea de dulciuri și răcoritoare, iar­tul va fi încadrat cu restauran­personal corespunzător care să asigure o deservire cît mai civilizată. In viitoarele 2—3 luni se va deschi­de un nou restaurant, într-unul din pavilioanele expoziției, într-un cuvînt, se poate spune că ștrandul Someș va fi un loc unde oamenii se vor simți bine. O noutate. S-a terminat nul pentru copii în care se baza­va folosi apa termală și va începe construcția unui alt bazin pen­tru adulți. Mai amintesc faptul că măsuri asemănătoare s-au luat și la Grădina populară (Grădina Ro­mei) unde s-a amenajat lacul ca­re a fost dotat cu 7 bărci, iar al­te 9 bărci vor sta la dispoziția vizitatorilor la ștrandul Someș. Tinerii amatori vor putea să fa­că plimbări cu barca pe luciul apei. Nu va lipsi din Grădina populară nici cunoscutul trenuleț pentru cei mici“. La ștrandul Someș, întîlnești în aceste zile zeci și sute de ti­neri care lucrează la amenajarea acestei importante zone de ag­rement unde nu peste mult timp glasurile cristaline ale copiilor se vor auzi din nou, unde voia bună se va întîlni la tot pasul, iar cei care vor vizita ștrandul vor petrece ore de neuitat. Г. JIANU LOCURILE­­ DE AGREMENT ALE MUNICIPIULUI convorbire - Concurs pro Sub semnul pregătirilor intense în vederea sărbătoririi gloriosu­lui semicentenar al Partidului Comunist Român, comitetul U.T.C. de la Combinatul textil Satu Mare a organizat, la sfîrși­tul săptămînii trecute, faza pe fabrică a concursului profesio­nal pe tema „Cea mai bună tri­­cotoare“. Au participat 5 trico­­toare dintre cele mai bune care au cîștigat și la concursul între secții. De data aceasta cea mai is­teață s-a dovedit a fi Maria Pall, tînără muncitoare calificată. Du­pă concurs a urmat o plăcută seară de dans. POPICE S-au încheiat întrecerile campionatului republican, eta­pa municipală (competiția contează și ca etapă județeană, alte echipe neanunțîndu-și participarea) la popice, întreceri la care au participat formațiile: Construcția, Someșul, Lem­nul, Olimpia, Mondiala și Tăcerea. Concursul s-a desfășurat după sistemul divizie, cei șase componenți ai fiecărei echipe lansînd 200 bile mixte. In urma rezultatelor înregistrate, pe primul loc în cla­samentul final s-a situat formația Someșul, din rîndul că­reia au fost remarcați cei mai buni sportivi ai acestor în­treceri — Tiberiu Botoș, Iosif Boșnyak și Andrei Pop. Din lotul Someșului au mai făcut parte Ștefan Nagy, Nicolae Mircea, Mihai Pintea și Carol Gerstenmeier. Iată clasamentul final: In cursul lunii mai, echipa Someșul va participa, în consecință, la calificările pentru divizia națională A. ü. Someșul 2. Lemnul 3. Construcția 10 1­ 1 О­­ I 46 ЯЯ‹ r> rl -- -- ~ ~ 4. Olimpia 5. Tăcerea 6. Mondiala c­u o­to.7/m­­.n. 5­0­5­42.581 p.d. 30 p. 24 p. 20 p. 42.642 p.d. 18 p. 40.680 p.d. 14 p. 2­0­8 38.741 p.d. 14 p. Ferma Vetiș. Zilele trecute — la sediul Fermei Vetiș a I.A.S. Satu Mare — l-am găsit doar pe magaziner. Fermie­rul, inginerul Adalbert Ruprecht și maistrul grădinar Gheorghe Csarvas se aflau la ră­sadnițe. Discuția cu acești specialiști s-a legat repede. — Dispunem de pes­­te 1750 m.p. de răsad­nițe — ne-a declarat fermierul. Avem de toate: ardei, vinete, gogoșari, varză de va­ră. întregul material săditor necesar pentru suprafața de grădină îl avem asigurat producție proprie, din noutate. Pe o suprafa­­­ță mare de teren vom planta ardei grași de culoare galbenă care s-au dovedit mai gus­toși și mai mult soli­citați de gospodine. Maistrul grădinar controla fiecare ră­sadniță. Dădea indica­ții cum anume să îngrijească materialul săditor, cum să pro­cedeze la repicat, cîtă apă să mai folosească pentru stropit, care anume răsadnițe să fie acoperite. — De 4 și 5 ani de zile lucrează la răsad­nițe același personal — în special fete — care locuiesc prin îm­prejurimi . Avem ma­re încredere în ele și cîștigă bine. Elisabeta Dul, Ileana Nagy, șe­ful de echipă Tiberiu Varga sînt grădinari în înțelesul adevărat al cuvîntului. Am vizitat apoi mai multe tarlale ale gră­dinii.» Zeci de tinere fete, cu migala lor caracteristică săpau și priveau un mare Iot de ceapă verde. — Peste vom livra cîteva zile unităților comerciale primele cantități de ... marfă i ceapă verde, iar ceva mai spanac, tîrziu gulipare — a continu­at inginerul Ruprecht. Am mai aflat de la mei conducătorul fer­că anul acesta grădina de legume I.A.S. este în măsură a să satisfacă o parte din cerințele de con­sum ale populației din Satu Mare. Tim­pul favorabil, șuirile luate, felul mă­în care se prezintă răsa­durile prevestesc o recoltă bogată. Este rîndul comercianților să știe să facă comerț, să asigure o păstrare corespunzătoare mărfii și bineînțeles practicarea unui co­merț civilizat. In scurt timp pe o su­prafață de 140 ha se va „așterne“ covorul ver­de al bogățiilor pă­mântului, în scurt timp de aici de la Vetiș se vor încărca zeci de camioane cu zarzava­turi și legume de cali­tate care vor lua dru­mul piețelor. Gospo­dinele din Satu Mare vor găsi cele necesare după preferințe. Aici la Vetiș lucrează gră­dinari pricepuți, oa­meni cărora le place această muncă migă­loasă, pretențioasă ca­re însă le aduce și multe satisfacții. F. I. moimii a Miercuri 5 mai 1971 Crosul tineretului Ediția 1971 a tradiționalu­lui „Cros al tineretului“ — competiție organizată de Co­misiile de sport ale Comite­tului județean Satu Mare al U.T.C., Consiliului județean al U.G.S.R., în colaborare cu Consiliul județean pentru edu­cație fizică și sport Satu Ma­re — a polarizat atenția mul­tor iubitori ai sportului din județul nostru. Mult mai mul­ți tineri sportivi s-au aliniat în acest an la startul acestei competiții. In etapa de masă, de pildă, numărul concuren­ților se apropie de cifra 20.000. Peste 1.600 băieți, res­pectiv, aproape 1.300 fete, au participat în cadrul întrece­rilor pe centre de comună, lo­calități, la faza județeană in­­trecîndu-se peste 150 băieți și aproximativ 120 fete. Pe primele cinci locuri s-au situat, în ordinea grupelor de vîrstă, următorii sportivi: Fete. Grupa 15 — 16 ani : 1. Agne­­ta Magyar, 2. Eva Kaltemba­­cher (ambele din Cărei), 3. Zita Pop (Sanislău), 4. Elisa­beta Ursui (Livada), 5. Rodi­­ca Silaghi (Cărei); grupa 17 — 19 ani : 1. Maria Trif (Cărei), 2. Maria Mut, 3. Ana Horvath (ambele din Satu Mare), 4. Elena Turdeanu (Tășnad), 5. Ileana Huja (Satu Mare); gru­pa peste 19 ani : 1. Rodica Ba­bici (Lucăceni), 2. Irina Petruț, 3. Ana Ciorba (ambele din Boinești), 4. Florica Copos (Tășnad), 5. Maria Koncz (Că­ței). Băieți : Grupa 15 — 16 ani : 1. loan Vălean, 2. Mihai Vălean (am­­bii din Satu Mare), 3. Ște­fan Horincar (Livada), 4. loan Vanț, (Tășnad), 5. Vasile Le­­bedi (Cărei); grupa 17 — 19 ani : 1. loan Purcel (Cărei), 2. Arghir Rusu (Negrești-Oaș), 3. Viorel Cherecheș, 4. loan Sima (ambii din Satu Mare), 5. Mir­cea Nagy (Cărei) ; grupa pes­te 19 ani : 1. Nicolae Hrecen­­ciuc, 2. Toader Ghitaru, 3. Gheorghe Vătămăniuc, 4. Ni­colae Birău, 5. Ioan Stan (toți din Tășnad).

Next