Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 965-1042)
1971-05-05 / No. 994
2 în întâmpinarea aniversării și nemțmmi шт [UNK] [UNK] Antrenat în întrecerea socialistă ce se desfășoară cu o deosebită intensitate în cinstea aniversării semicentenarului partidului, colectivul întreprinderii ,,Osana" din Negrești-Oaș raportează depășirea tuturor angajamentelor ce și le-a asumat. Astfel, planul producției globale pe primele 4 luni ale anului a fost depășit valoric cu 562.000 lei, în timp ce la producția marfă s-au realizat mental 468.000 lei. Insupliaceeași perioadă, planul producției marfă și încasată a fost vîndută depășit cu 881.000 lei. Reflectînd randamentul folosirii potențialului tehnic și uman, productivitatea muncii înregistrat un spor de 599 a lei pe salariat. In unități fizice, depășirile respective reprezintă, printre altele, 885 tone cioplituri din piatră, 496 tone piatră spartă, 328 Două valoroase concerte omagiale Filarmonica sătmăreană ținut să fie prezentă în suita a bogatelor manifestări artistice locale și naționale dedicate semicentenarului Partidului Comunist Român cu două programe de aleasă factură profesională: primul — cel de marțea trecută — care a cuprins, în interpretarea dirijorală a compozitorului Remus Georgescu Poemul eroic (în primă audiție locală), Concertul pentru pian și orchestră nr. 1 de Pascal Bentoiu și Simfonia I de George Enescu; cel de-al doilea — concertul festiv de aseară — alcătuit din Uvertura festivă (în primă audiție pe țară), de Diamandi Gheciu, din nou Enescu, de data aceasta cu Suita I în Do Major, precum și cîteva dintre cele mai apreciate corale închinate patriei și partidului, datorate compozitorilor Mircea Neagu, Ion Chirescu, Constantin Arvinte, C. Constantinescu și Nicolae Oancea. Nu puține sunt virtuțiile tematice și artistice ale acestor programe. Bunăoară Uvertura lui Gheciu impresionează prin robustețea și luminozitatea mesajului, prin factura modernă a scriiturii, orchestra condusă de Al. Munteanu dovedind că știe să perceapă cu acuitate valorile textului și subtextului lucrării. Aceeași acuratețe profesională a prezidat interpretarea valoroasei Suite I în Do Major de G. Enescu, ca și împlinirea programului coral rezultat din binevenita conlucrare dintre formația sindicatului învățămînt din Satu Mare și ansamblul căminului cultural din Mediașu Aurit (condus de prof. Ioan Micu) pe de o parte, orchestra dirijată de Al. Munteanu, pe de alta. Concertul de săptămîna trecută i-a prilejuit lui Remus Georgescu nu doar posibilitatea unei frumoase și personale versiuni în primă audiție locală a Poemului său, ci și închegarea unui program de reală încărcătură emoțională. Concertul pentru pian și orchestră de Pascal Bentoiu, spre exemplu, a convins prin altitudinea inspirației, prin melodicitate și filon dramatic. Pianistul Corneliu Gheorghiu a reafirmat în concert, precum și prin compoziția proprie joc românesc, oferită în supliment, excelenta impresie lăsată aici doar cu cîteva luni în urmă. La aceeași tensiune artistică s-a desfășurat interpretarea Simfoniei I de Enescu în care am apreciat, furi de evoluția omogenă alăa compartimentelor, a trombonilor în special, prezența de aleasă muzicalitate a harpistei Ioana Caracuza de la Filarmonica G. Enescu din București. Intr-un cuvînt, două concerte pe de-a întregul izbutite, pregătite cu migală și competență, apte să înfrunte cele mai mari exigențe ale publicului. Cinstirea evenimentului căruia i sunt consacrate aceste manifestări muzicale reclamă dăruire profesională artistică o maximă și Filarmonica Satu Mare are satisfacția din de a fi onorat cum se cuvine această meritorie întreprindere. V. SAVINESCU 1021 19/1 C Cuvintul dat, cuvînt de onoare tone piatră brută pentru construcții și 173 garnituri de mobilă. Eforturile, hărnicia și priceperea colectivului Fabricii Tricotex și-au găsit materializarea într-o producție suplimentară în valoare de 400.000 lei la indicatorii producției globale și marfă, fiind realizate în plus 3.700 tricotaje din bumbac și 400 tricotaje din lină. Indicatorul productivității muncii a fost îmbunătățit și el cu 100 lei pe salariat. ontinuînd seria succeselor înregistrate în lunile precedente, colectivul salariaților de la Uzina de reparații auto din Satu Mare întâmpină aniversarea globosului semicentenar cu noi realizări remarcabile. Planul producției globale și marfă pe primele 4 luni ale anului a fost depășit valoric cu peste 1,7 milioane lei, în timp ce productivitatea muncii a înregistrat o creștere de 8,8 la sută. De remarcat este și faptul că, în perioada respectivă, colectivul uzinei a obținut — prin reducerea sistematică a prețului de cost — 445.000 lei economii peste plan și 1.024.000 lei beneficii suplimentare. Aplicarea în procesele de fabricație a o seamă de măsuri tehnico-organizatorice a asigurat, de asemenea, economisirea a 27 tone metal. ______________________________________________________CRONICA SATMAREANĂ________________________________________________ Sesiune de referate științifice Ieri, a avut loc la Stațiunea experimentală agricolă din Livada, o sesiune festivă de referate științifice organizată în cinstea aniversării a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român. Au participat la sesiune specialiști din Direcția generală a Agriculturii, Industriei alimentare, Silviculturii și Apelor, specialiști din întreprinderile agricole de stat, ingineri șefi și fermieri din cooperativele agricole de producție, cadre didactice de la Liceul agricol, cercetătorii stațiunii. Ca invitați au luat parte cercetători de la stațiunile experimentale agricole din județele învecinate, Bihor și Maramureș. Au fost prezentate un număr de 11 referate științifice privind unele probleme de mare importanță pentru agricultura județului nostru, cum ar fi: Sporirea capacității de producție a pajiștilor situate pe terenuri podzolice; Posibilități sporite de amendare a solurilor acide; Contribuții la stabilirea principalelor soiuri de căpșuni pentru nord-vestul Transilvaniei; Elemente ale tehnologiei inului pentru fuior în nord-vestul Transilvaniei; Contribuții la stabilirea influenței principalelor tipuri de portaltoi vegetativi asupra potențialului productiv al soiurilor zonale de măr pe solurile podzolice și nisipuri; Realizări și perspective în ameliorarea rasei de bovine Brună de Maramureș etc. Pe marginea referatelor s-au purtat discuții. La încheierea sesiunii s-au vizitat cîmpurile experimentale ale stațiunii. Dimensiunile certitudinii Un sentiment, îndeosebi, m-a impresionat de fiecare dată cînd am intrat în contact direct cu lumea satelor. Pelagra sufletească a nesiguranței și neliniștii, generată și întreținută de nisipul veșnic mișcător al instabilității și imprevizibilului — care, secole de-a rîndul s-a proiectat ca o eclipsă fatidică peste sate și viețile locuitorilor lor — a dispărut, cedînd locul sentimentului tonifiant al certitudinii. Procesul de revitalizare s-a amplificat pe ÎNSEMNĂRI DE REPORTER măsură ce realitățile socialiste pătrundeau tot mai adînc în viața țăranilor, devenind modul lor de existență, schimbînd radical condiția lor socială și umană. Am reflectat încă o dată la dimensiunile certitudinii cînd, în aceste zile premergătoare aniversării marelui semicentenar, am făcut o vizită în Păulești. Și la Consiliul popular comunal și la sediul Cooperativei agricole de producție, discuțiile au relevat aceeași amprentă a siguranței cuprinsă între doi poli complementari: prezentul și viitorul. Premisele solide materializate în cele peste două decenii de existență cooperativei agricole de producție au determinat a mutații fundamentale în gîndirea și acțiunea oamenilor. Comportamentul țăranului cooperator este tot mai mult ghidat de ideea de perspectivă. Potențarea energiilor colective și individuale, optimizarea activităților zilnice se accentuează în confruntarea directă cu cerințele dezvoltării. Intr-o largă și rodnică colaborare, oamenii se sfătuiesc, propun, discută și, unind într-o fertilă simbioză experiența proprie cu exigențele agrotehnicii, abordează probleme capitale ale științei contemporane: prospectare, planificare, organizare. Din asemenea colocvii s-au născut temeliile vieții de azi a păuleștenilor și a celorlalți locuitori ai satelor aparținătoare: Ambud, Petin, Amați, Hrip, Rușeni. Asemenea colocvii au dus la adoptarea agendei de lucru pe anul în curs. Edilii comunei, cu sprijinul masiv al cetățenilor, au trecut la concretizarea hotărîrilor obștei. Din lista lungă a lucrărilor — care vor încorpora mii de ore de muncă patriotică — pe care mi-a prezentat-o primarul comunei, tovarășul Vasile Topan, am reținut extinderea electrificării în Rușeni și Ambud, reparații la Școala din Petin și căminul cultural din Rușeni, un pod peste Homorod la Hrip, pavarea unui drum, din Ambud spre ferma C.A.P., amenajarea unui parc în Amați, trotuare, nivelări de străzi etc. Influxul producției permanente, cooperativa agricolă de producție s-a plasat pe coordonate ferme. Dezvoltarea a atins cotele la care specializarea și diversificarea își spun din plin cuvintul.Valoarea veniturilor globale planificate pe anul curent se cifrează la 15 milioane lei. Numai legumicultura, în teren liber, cuprinde 88 ha, a căror producție se estimează la 2 milioane lei. Salariile, aflate în construcție în cadrul colaborării intercooperatiste cu C.A.P. „Sătmăreana" și C.A.P. Calciu, vor produce anual, pentru export sute de tone de roșii. Producția agricolă se împletește tot mai strîns cu cea meșteșugărească și industrială. Unităților de prestări de servicii existente (tîmplărie, tapițerie, croitorie etc.) li se va adăuga un atelier pentru reparații. Dimensiuni ale certitudinii... Investiții de conștiință... Omagiul pe care locuitorii comunei Păulești îl aduc Partidului Comunist Român, acum, la 50 de ani de la aniversarea intrării sale în istoria României. AUREL MURGAN Programe culturalartistice . In toate localitățile aparținătoare comunei Valea Vinului (Sîi, Măriuș, Roșiori) au avut loc recent programe culturalartistice date de școli. La căminul cultural din centru de comună a fost prezentat duminică montajul literar-muzical „50 de ani de luptă și glorie" de M. Cosma. De largă audiență s-au bucurat expunerile „Unitatea moral-politică a poporului în jurul partidului și statului" și „P.C.R. conducătorul luptei pеntru o viață mai bună a țărănimii". Avînd în vedere că în zilele de vîrf, în special sîmbăta și duminica, spațiul și unitățile de deservire și... cazare s-au dovedit insuficiente, Consiliul popular municipal și administrația ștrandului au luat o seamă de măsuri menite să ducă la mărirea spațiului verde și plajă precum și a modului de deservire a populației. într-o discuție cu tovarășul Nicolae Glodeanu, administratorul ștrandului, acesta ne-a spus printre altele: ,.Cu fiecare an ce trece tot mai mulți cetățeni vizitează locurile de agrement din municipiu, tot mai mulți sunt cei care doresc să-și petreacă timpul liber într-un mod cît mai plăcut, în consecință s-au luat unele măsuri pentru a asigura vizitatorilor noștri condiții din cele mai bune. La ștrandul Someș se construiesc cabine noi de către unele întreprinderi cum sînt: Uzina Unio, Fabrica de mașini casnice, U.J.C.M., Fabrica Mondiala, Combinatul 1 Mai și multe altele. Este suficient să arătăm că, ștrandul nostru va putea găzdui în anul acesta 4—5000 de vizitatori față de 2—3000 cîți puteau fi găzduiți în anii trecuți. Am amenajat noi spații verzi, locuri de joacă pentru copii, se va construi un nou vestiar. Suprafața plajei s-a mărit cu 5000 m.p. în privința deservirii populației organele comerciale vor înființa noi chioșcuri pentru desfacerea de dulciuri și răcoritoare, iartul va fi încadrat cu restauranpersonal corespunzător care să asigure o deservire cît mai civilizată. In viitoarele 2—3 luni se va deschide un nou restaurant, într-unul din pavilioanele expoziției, într-un cuvînt, se poate spune că ștrandul Someș va fi un loc unde oamenii se vor simți bine. O noutate. S-a terminat nul pentru copii în care se bazava folosi apa termală și va începe construcția unui alt bazin pentru adulți. Mai amintesc faptul că măsuri asemănătoare s-au luat și la Grădina populară (Grădina Romei) unde s-a amenajat lacul care a fost dotat cu 7 bărci, iar alte 9 bărci vor sta la dispoziția vizitatorilor la ștrandul Someș. Tinerii amatori vor putea să facă plimbări cu barca pe luciul apei. Nu va lipsi din Grădina populară nici cunoscutul trenuleț pentru cei mici“. La ștrandul Someș, întîlnești în aceste zile zeci și sute de tineri care lucrează la amenajarea acestei importante zone de agrement unde nu peste mult timp glasurile cristaline ale copiilor se vor auzi din nou, unde voia bună se va întîlni la tot pasul, iar cei care vor vizita ștrandul vor petrece ore de neuitat. Г. JIANU LOCURILE DE AGREMENT ALE MUNICIPIULUI convorbire - Concurs pro Sub semnul pregătirilor intense în vederea sărbătoririi gloriosului semicentenar al Partidului Comunist Român, comitetul U.T.C. de la Combinatul textil Satu Mare a organizat, la sfîrșitul săptămînii trecute, faza pe fabrică a concursului profesional pe tema „Cea mai bună tricotoare“. Au participat 5 tricotoare dintre cele mai bune care au cîștigat și la concursul între secții. De data aceasta cea mai isteață s-a dovedit a fi Maria Pall, tînără muncitoare calificată. După concurs a urmat o plăcută seară de dans. POPICE S-au încheiat întrecerile campionatului republican, etapa municipală (competiția contează și ca etapă județeană, alte echipe neanunțîndu-și participarea) la popice, întreceri la care au participat formațiile: Construcția, Someșul, Lemnul, Olimpia, Mondiala și Tăcerea. Concursul s-a desfășurat după sistemul divizie, cei șase componenți ai fiecărei echipe lansînd 200 bile mixte. In urma rezultatelor înregistrate, pe primul loc în clasamentul final s-a situat formația Someșul, din rîndul căreia au fost remarcați cei mai buni sportivi ai acestor întreceri — Tiberiu Botoș, Iosif Boșnyak și Andrei Pop. Din lotul Someșului au mai făcut parte Ștefan Nagy, Nicolae Mircea, Mihai Pintea și Carol Gerstenmeier. Iată clasamentul final: In cursul lunii mai, echipa Someșul va participa, în consecință, la calificările pentru divizia națională A. ü. Someșul 2. Lemnul 3. Construcția 10 1 1 О I 46 ЯЯ‹ r> rl -- -- ~ ~ 4. Olimpia 5. Tăcerea 6. Mondiala cu oto.7/m.n. 50542.581 p.d. 30 p. 24 p. 20 p. 42.642 p.d. 18 p. 40.680 p.d. 14 p. 208 38.741 p.d. 14 p. Ferma Vetiș. Zilele trecute — la sediul Fermei Vetiș a I.A.S. Satu Mare — l-am găsit doar pe magaziner. Fermierul, inginerul Adalbert Ruprecht și maistrul grădinar Gheorghe Csarvas se aflau la răsadnițe. Discuția cu acești specialiști s-a legat repede. — Dispunem de peste 1750 m.p. de răsadnițe — ne-a declarat fermierul. Avem de toate: ardei, vinete, gogoșari, varză de vară. întregul material săditor necesar pentru suprafața de grădină îl avem asigurat producție proprie, din noutate. Pe o suprafață mare de teren vom planta ardei grași de culoare galbenă care s-au dovedit mai gustoși și mai mult solicitați de gospodine. Maistrul grădinar controla fiecare răsadniță. Dădea indicații cum anume să îngrijească materialul săditor, cum să procedeze la repicat, cîtă apă să mai folosească pentru stropit, care anume răsadnițe să fie acoperite. — De 4 și 5 ani de zile lucrează la răsadnițe același personal — în special fete — care locuiesc prin împrejurimi . Avem mare încredere în ele și cîștigă bine. Elisabeta Dul, Ileana Nagy, șeful de echipă Tiberiu Varga sînt grădinari în înțelesul adevărat al cuvîntului. Am vizitat apoi mai multe tarlale ale grădinii.» Zeci de tinere fete, cu migala lor caracteristică săpau și priveau un mare Iot de ceapă verde. — Peste vom livra cîteva zile unităților comerciale primele cantități de ... marfă i ceapă verde, iar ceva mai spanac, tîrziu gulipare — a continuat inginerul Ruprecht. Am mai aflat de la mei conducătorul fercă anul acesta grădina de legume I.A.S. este în măsură a să satisfacă o parte din cerințele de consum ale populației din Satu Mare. Timpul favorabil, șuirile luate, felul măîn care se prezintă răsadurile prevestesc o recoltă bogată. Este rîndul comercianților să știe să facă comerț, să asigure o păstrare corespunzătoare mărfii și bineînțeles practicarea unui comerț civilizat. In scurt timp pe o suprafață de 140 ha se va „așterne“ covorul verde al bogățiilor pământului, în scurt timp de aici de la Vetiș se vor încărca zeci de camioane cu zarzavaturi și legume de calitate care vor lua drumul piețelor. Gospodinele din Satu Mare vor găsi cele necesare după preferințe. Aici la Vetiș lucrează grădinari pricepuți, oameni cărora le place această muncă migăloasă, pretențioasă care însă le aduce și multe satisfacții. F. I. moimii a Miercuri 5 mai 1971 Crosul tineretului Ediția 1971 a tradiționalului „Cros al tineretului“ — competiție organizată de Comisiile de sport ale Comitetului județean Satu Mare al U.T.C., Consiliului județean al U.G.S.R., în colaborare cu Consiliul județean pentru educație fizică și sport Satu Mare — a polarizat atenția multor iubitori ai sportului din județul nostru. Mult mai mulți tineri sportivi s-au aliniat în acest an la startul acestei competiții. In etapa de masă, de pildă, numărul concurenților se apropie de cifra 20.000. Peste 1.600 băieți, respectiv, aproape 1.300 fete, au participat în cadrul întrecerilor pe centre de comună, localități, la faza județeană intrecîndu-se peste 150 băieți și aproximativ 120 fete. Pe primele cinci locuri s-au situat, în ordinea grupelor de vîrstă, următorii sportivi: Fete. Grupa 15 — 16 ani : 1. Agneta Magyar, 2. Eva Kaltembacher (ambele din Cărei), 3. Zita Pop (Sanislău), 4. Elisabeta Ursui (Livada), 5. Rodica Silaghi (Cărei); grupa 17 — 19 ani : 1. Maria Trif (Cărei), 2. Maria Mut, 3. Ana Horvath (ambele din Satu Mare), 4. Elena Turdeanu (Tășnad), 5. Ileana Huja (Satu Mare); grupa peste 19 ani : 1. Rodica Babici (Lucăceni), 2. Irina Petruț, 3. Ana Ciorba (ambele din Boinești), 4. Florica Copos (Tășnad), 5. Maria Koncz (Căței). Băieți : Grupa 15 — 16 ani : 1. loan Vălean, 2. Mihai Vălean (ambii din Satu Mare), 3. Ștefan Horincar (Livada), 4. loan Vanț, (Tășnad), 5. Vasile Lebedi (Cărei); grupa 17 — 19 ani : 1. loan Purcel (Cărei), 2. Arghir Rusu (Negrești-Oaș), 3. Viorel Cherecheș, 4. loan Sima (ambii din Satu Mare), 5. Mircea Nagy (Cărei) ; grupa peste 19 ani : 1. Nicolae Hrecenciuc, 2. Toader Ghitaru, 3. Gheorghe Vătămăniuc, 4. Nicolae Birău, 5. Ioan Stan (toți din Tășnad).