Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 965-1042)

1971-05-16 / No. 1004

"I'4**' ^ tf. I J> ■" II PROLETARI suntf TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA! —”—---------­ Azi, la Huta-Certeze Tradiționala sărbătoare folclorică ,SIMBRA OILOR’ 46 de mașini vor transporta — sub fir­ma Filialei Satu Mare a O.N.T. — peste 2.000 de participanți la sîmbră. Pe lingă aceasta, co­mitetele sindicatelor din întreprinderi și insti­tuții organizează cu mijloace proprii transportul salariaților la marea sărbătoare populară. Я 42 de formații artistice de amatori din județ, cuprinzînd peste 1.200 de artiști amatori, vor etala pe scena în aer liber a Sîmbrei bogăția coregrafică, melodică și cromatică a folcloru­lui acestor meleaguri.­­ 40 de chioșcuri pentru desfacerea unor mărfuri, a băuturilor, răcoritoarelor și produ­selor de artizanat sunt gata să deservească 40.000 de oaspeți și chiar mai mulți. ÎN PAGINA a 4-a: Obiceiuri legate de simțiră :'"'Ш mm însemnări pe marginea Expoziției industriale a municipiului Satu Mare­ ­. Intre intenție și finalitate Pentru vizitatorul neinițiat, semnificația actualei expoziții a economiei municipiului rămîne oarecum ascunsă. Pentru că de data aceasta nu se prezintă rea­lizările obișnuite, nu se concreti­zează statistici și nici nu se re­zumă bilanțuri. Exponantele re­flectă nu atît dinamica economiei municipiului, cît vitalitatea ei, forța de creație a tehnicienilor și inginerilor noștri și, în subsi­diar, mijloacele tehnice puse în slujba acesteia. Este vorba de produsele noi care au fost asi­milate în ultimul an, precum și cele pe cale de a fi asimilate în anul următor. Totuși, după cum aminteam, intenția realizatorilor expoziției abia se ghicește: doar standul Combinatului textil este prevăzut cu mici etichete indi­catoare și... atît! Fără îndoială, o vizită prin ce­le două pavilioane impresionea­ză. Numeroasele tipuri de pro­duse noi expuse de Uzina Unio — transportorul mobil și șerpui­tor, locomotiva de mină, mașina de încărcat minereu și cea de torcretat galerii, ventilatoare pneumatice și electrice etc. — rețin atenția nu numai prin ca­litățile lor tehnice și funcționa­le, ci și... estetice. Speculînd cu ingeniozitate cîteva elemente de decor și ornamentație, standul Fabricii de mașini casnice pre­zintă tipuri de aragazuri și ma­șini de gătit mult căutate de be­neficiarii interni și externi. Dar MIHAI BABIȚCHI (Continuare în pag. a 2-a). Anchetă pedagogică BUSOLA OPȚIUNII și cele patru puncte cardinale ale orientării profesionale Sondajul care face obiectul considerațiilor de față ne-a fost sugerat de numeroasele purtate cu elevi, părinți, discuții sori, avînd numitor comun profe­în­trebarea care devine presantă pe măsură ce ne apropiem de în­cheierea — pentru clasa a XlI-a — a ciclului liceal : „încotro își vor îndrepta pașii absolvenții liceului de cultură generală?“; întrebarea se legitimează prin situația „sui generis“ a absolven­tului liceel­ui teoretic care, în raport cu elevii liceelor de spe­cialitate, nu posedă o calificare și, implicit, nu beneficiază de repartizare în cîmpul muncii. Pe de altă parte, el este, sau trebuie să fie posesorul unor largi dis­ponibilități intelectuale — re­zultat al achizițiilor extensive și intensive pe parcursul anilor de studiu — dar acestea reprezintă o virtualitate doar, care se cere actualizată ; altfel zis, potenția­lul de cunoștințe, aptitudini, de­prinderi nu poate fi valorificat decit în perimetrul unei activi­tăți precise, calificate. O dată cu încheierea examenu­lui de bacalaureat, în fața proas­pătului absolvent se deschid căi­le integrării în viață. Sub formă de posibilități, desigur. Și sunt multe. Pe care o va aborda ? Dreptul opțiunii îi aparține, in­contestabil. Dar, o dată declara­tă, devine angajament care in­teresează deopotrivă visul societatea. Plasarea pe traiecto­și­ria optimă, se soldează pentru individ cu realizarea indicilor valorici ai personalității sale, iar pentru societate reprezintă garanția aportului pe care acesta îl va aduce.. Interpretarea și evaluarea răs­punsurilor celor 175 de elevi din ultimele clase de la liceele „Mi­hail Eminescu“ (XII- D, E, I.) și nr. 3 (XII- A, B/C) ne-au per­mis cîteva deducții care se vor mai degrabă o discuție de puncte de vedere decît concluzii imua­bile. Firesc, ancheta noastră a de­butat cu o întrebare — în multe puncte —­­referitoare mai la intențiile viitorilor absolvenții „Ce intenționați să faceți du­pă absolvirea liceului ? Ați op­tat de-acum pentru o profesie ? Care este și cînd v-ați decis pentru ea ? Cum motivați alege­rea?“. Gama preferințelor este foarte largă și cuprinde o mare varie­tate de profesii. Marea majorita­te — peste 70 la exprimă dorința de o sută — își continua studiile în cadrul unui institut universitar. Cele mai frecvent indicate sunt facultățile pedago­gice, institutele tehnice, medici­na, științele juridice, industria alimentară, agronomia. O serie de științe noi, de viitor cert în con­figurația societății moderne,­­ca electronica și cibernetica, întru­nesc adeziunea cîtorva elevi de la secția reală. O parte din elevi se pronunță pentru școli tehnice postliceale. Printre fete, une­le și-au manifestat preferința pentru stenodactilografie, func­ția de bibliotecară etc. Puțini — nedeciși încă asupra profesiei — notează, doar­­ „Vreau să con­tinui studiile“ sau „Vreau să muncesc“. Cei mai mulți s-au decis la vîrsta cînd se poate emite o ju­decată matură și motivează pre­dilecția prin afinități care vor putea să-i conducă la realiza­rea integrală a aspirațiilor lor. „Doresc să urmez horticultura. Sunt din mediul rural și simt o puternică atracție pentru aceas­tă profesie“. „Pentru mine nu este satisfacție mai deplină decit să contribui la bunăstarea seme­nilor mei. De aceea mi-am ales construcțiile“. „Iubesc uzina Tata este muncitor. Vreau să de­vin inginer electromecanic“. Dincolo de opțiunea în sine, care, oricum, rămîne să fie pro­bată în confruntarea cu exame­nele de admitere (și mai depar­te), se impune ideea fermității deciziei — mărturisită de răspunsurile — de a merge toate in continuare, de a nu considera absolvirea liceului un finis al- AUREL MURGAN (Continuare în pag. a 2-a). Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Complexul avicol din Titu In cursul dimineții de sîmbătă, tovarășul CEAUȘESCU, secretarul NICOLAE general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarășul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Econo­mic, a făcut o vizită de lucru la Complexul avicol Titu, din jude­țul Dîmbovița. Secretarul general al partidu­lui este întîmpinat cu deosebită căldură de un mare număr de țărani cooperatori din comunele Lungulețu, Răcari, Poiana, Cor­bii Mari, Braniștea, Costești-Vale, Potlogi, Odobești, Titu și din alte sate din împrejurimi. Cei pre­zenți ovaționează îndelung pen­tru partid, pentru conducătorul partidului și statului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este salutat la sosirea sa la Com­plexul avicol din Titu de tova­rășii Iosif Banc, membru suple­ant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, Matei Ghi­­giu, ministrul construcțiilor in­dustriale, de membri ai condu­cerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silvicultu­rii și Apelor. Sunt de față tovarășul Nicolae Tăbîrcă, prim-secretar al Comite­tului județean Dîmbovița al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, și alți repre­zentanți ai organelor locale de partid și de stat. Oaspeții sînt invitați să viziteze mai întîi moderna stație de cubație a complexului, unde nu­se află expoziții de prezentare a celor mai importante realizări din sectorul avicol obținute la nivelul întregii țări. Apoi, direc­torul general al Complexului a­­vicol Titu, Viorel Chiriță, prezintă tovarășului Nicolae Ceaușescu și celorlalți oaspeți, parametrii noii unități dată par­țial în folosință, cu un an și jumătate mai devreme, obiectiv de seamă în realizarea sarcinilor ce stau în fața zootehniei, pre­cum și preocupările specialiștilor de aici de a înfăptui în mod e­xemplar sarcinile trasate de par­tid și de stat. Organizat pe principiul pro­ducției industriale, complexul de la Titu are nouă ferme specializa­te în producerea de ouă, pentru creșterea păsărilor de producție, incubatoare, fabrică de nutrețuri, combinate și abator propriu. El cuprinde 147 hale spațioase, în care procesele sunt mecanizate și automatizate. Recent au intrat în funcțiune patru ferme de pro­ducție și au fost livrate primele tone de carne de pasăre pentru aprovizionarea populației bucu­­reștene. Secretarul general al partidului se interesează îndeaproape de măsurile întreprinse în vederea creșterii eficienței economice a asigurării dezvoltării, concomi­si­tent cu producția de carne, și a celei de ouă. Răspunzînd, condu­cerea ministerului subliniază, tot­odată, că în faza finală complexul va produce 20.000 tone carne de pasăre — a zecea parte din pro­ducția marfă prevăzută la sfîrși­­tul actualului cincinal. Oaspeților li se prezintă în continuare apro­ximativ 50 de utilaje, realizate de uzinele mecanice ale agricul­turii, care au contribuit la meca­nizarea proceselor de producție în toate fermele avicole din țară. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți oaspeți, sunt salutați de președinții mai multor cooperati­ve agricole de producție din apro­piere, care, în numele țăranilor cooperatori din comunele lor, ex­primă adînca mulțumire de a a­­vea ca oaspete pe secretarul ge­neral al partidului. Ei mmînează tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți, cadouri simbo­lice, angajîndu-se să-și aducă în­treaga contribuție la dezvoltarea cooperativelor lor, la creșterea producției și îmbunătățirea acti­vității economice, ca semn al re­cunoștinței pentru noile întreprinse de partid și de măsuri stat în vederea creșterii bunăstării ță­rănimii cooperatiste. Adresîndu-se cooperatorilor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu le mulțumește pentru primirea călduroasă făcută, le urează să­nătate și fericire, noi succese în munca pentru obținerea unor re­colte bogate. Oaspeții vizitează apoi halele de creșterea puilor pentru carne. Discuțiile ample purtate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, de ceilalți conducători de partid și de stat cu specialiști, cu cadre de răspundere din Ministerul Agri­culturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, indicațiile secretarului general al partidului date și cu acest prilej pentru dez­voltarea mai rapidă a sectorului avicol, au constituit un nou im­bold în activitatea oamenilor muncii de pe ogoare în înfăptui­rea mărețelor sarcini trasate de Congresul al X-lea al partidului pentru dezvoltarea creșterii păsă­rilor în țara noastră. (Agerpres) S-au încheiat lucrările Consfătuirii tehnico-științifice de interes național > >­i organizată la G.U.U.M. Satu­l are In cea de a doua zi a desfășu­rării lucrărilor, Consfătuirea tehnico-științifică cu tema: „Me­canizarea și automatizarea în in­dustria minieră din Republica Socialistă România“, care s-a des­fășurat la Clubul Uzinei Unio, a dezbătut o seamă de probleme legate de aportul adus de între­prinderi la introducerea mecani­zării și automatizării, oportunita­tea introducerii susținerii meca­nizate în abatajele frontale, mo­dernizarea utilajelor folosite în abatajele minelor neferoase, au­tomatizarea măcinării minereuri­lor neferoase și săparea mecani­zată a suiturilor cu platforme. Referatele și comunicările au fost susținute de specialiști de la Uzina de utilaj minier Petroșani, Combinatul cărbunelui Tg. Jiu, Centrala minelor neferoase Baia Mare și întreprinderea minieră Bihor, care au fost completate cu proiecții de filme adecvate prezentate de specialiști din Mi­nisterul Minelor, Petrolului și Geologiei. După prezentarea ce­lor 11 referate și comunicări pre­văzute în program, participanții au purtat ample și fructuoase discuții. Consfătuirea a adoptat un program de recomandări în sco­pul asigurării unui ritm înalt în lucrările miniere și îmbunătăți­rea permanentă a securității muncii în minerit, program pre­zentat de tovarășul ing. Vasile Scripăț, director tehnic mi­nisterul Minelor, Petrolului Mi­neologiei, președintele secției mi­și­ne în cadrul Consiliului Național al Inginerilor și Tehnicienilor. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, cei prezenți la cons­fătuire au adoptat în unanimitate textul unei telegrame adre­sate Comitetului Central al partidului, tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU. Intre altele, în telegramă se spune: „Consfătuirea a consti­tuit un mijloc eficient de inten­sificare și adîncire a colaborării între institutele de cercetări și proiectări din ramurile indus­triei miniere și construcțiilor de mașini și utilaje pentru indus­tria minieră. In spiritul indica­țiilor conducerii partidului, ale dumneavoastră personal, stimate tovarășe secretar general, am preconizat adoptarea unui vast program de proiectare și de asi­milări de noi utilaje și mașini miniere, cu precădere dintre cele care pînă în prezent se aduc din import. Prin înfăptuirea acestui program de asimilări, în perioa­da 1971—1975 industria minieră va putea primi 74 la sută din utilaje numai în produse noi, cu parametri funcționali la nivelul tehnicii mondiale“. In încheiere, se adresează un călduros salut Comitetului Cen­tral, personal tovarășului Nicolae Ceaușescu, o dată cu asigurarea întregului devotament și cu an­gajamentul participanților la consfătuire de a-și consacra toate forțele și capacitatea de muncă înfăptuirii mărețelor cuprinse în programul obiective elaborat de cel de-al X-lea Congres al partidului, în interesul înfloririi și prosperității scumpei noastre patrii socialiste. Consfătuirea tehnico-științifică s-a încheiat cu vizitarea sectoa­relor de producție ale Uzinei Unio. Succes din inimă tricolorilor dificila confruntare de la Bra Intă-ne din nou în fața unui greu examen al tricolorilor noștri, cel pe care îl susțin azi la Bratislava. tre Intr-adevăr, întîlnirea din­Cehoslovacia și România este deopotrivă de importantă pentru selecționata țării noas­tre, ca și pentru gazde. Vic­toria uneia sau alteia dintre formații va cîntări enorm în cu­cerirea primului loc în grupa I a preliminariilor cam­pionatului european. Sportivii noștri știu că au de îndeplinit o misiune extrem de grea, dar sunt pregătiți să abordeze jocul cu întreaga lor capacitate și putere de luptă. De altfel, declarația lui Dinu este elocventă: „Victoria Cehoslovaciei la Swansea în dauna Țării Galilor este de­parte de a ne descuraja. Dim­potrivă, ea ne-a făcut să pri­vim meciul de la Bratislava cu și mai mare atenție, ne-a ambiționat și mai mult. Vom lupta din toate puterile noas­tre, neprecupețind nici un efort, aceasta, pentru a nu pă­răsi terenul învinși“. Iubitorii fotbalului din pa­tria noastră sunt alături de tricolori, ei vor trăi cu maxi­mă intensitate fiecare fază de joc în fața televizoarelor. Echipa română a părăsit țara vineri dimineața, a juns la Bratislava la ora 12, iar după-amiază a făcut un ușor antrenament pe stadionul Inter. Optimismul domnește în ta­băra română, cantonată in­tr-um hotel dintr-o parte li­niștită a orașului. Antrenorul Angelo Nicules­­cu declară că nu este descu­rajat după jocul de verificare de la Plopeni, în vreme ce an­trenorul cehoslovac, Novak, subliniază că cel mai mult se teme de Neagu (va fi acesta un avantaj indirect pentru Dumitrache?). Echipele prime ale Ro­mâniei și Cehoslovaciei s-au întilnit până acum de 18 ori. De 11 ori au ciș­­tigat adversarii noștri de astăzi, de patru ori a învins echipa română, trei meciuri terminindu-se la egalitate. Formația României este însoțită la Bratislava de peste 3.000 spectatori, precum și de 30 de ziariști. Sîntem desigur în asenti­mentul tuturor iubitorilor fotbalului din municipiul și județul nostru, urîndu-le din inimă succes tricolorilor în di­ficila lor confruntare de astăzi. Dumitrache, „omul de gol“ al nostru — într-o acțiune caracte­ristică.

Next