Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 965-1042)

1971-06-11 / No. 1026

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI­V-! -------------------------­ Ш Ш Ш г [UNK]'? si 1 Ш 1­­4 pag.—30 bani Lipsurile altora sunt reale, întrebarea este: pot ele deveni somniferul propriei exigente ? Realizarea unor produse de calitate ireproșabilă este o ce­rință ce stă in permanență in fața colectivelor de muncă, a tuturor salariaților din indu­stria noastră. Exigențele im­puse de beneficiari se inter­pun tot mai categoric între procesul de fabricație și des­facerea produselor, cumpără­torul dictînd în ultima analiză ridicarea calității produselor, supunînd producția activității competitive, ternă, cit și pe atît pe piața in­cea externă. Tocmai de aceea actual are înscris pe cincinalul frontis­piciu imperativul ridicării ca­litative a activității economi­ce in toate sectoarele. Cu gindul de a urmări cum un asemenea obiectiv esențial al politicii economice a parti­dului nostru se înfăptuiește în producție, am pășit în incinta Combinatului de exploatare și industrializare a lemnului din Satu Mare, fiind încunoștiin­­tați in prealabil că produsele ul­tramodernei fabrici de mobilă de aici au întîmpinat în ulti­mul timp mai multe reclama­ții, atît din partea beneficiari­lor interni, cit și externi. Acesta a fost mobilul reporta­­jului-anch­etă de țară. La serviciul C.T.C. lucrurile încep să-și dezvăluie adevăratele contururi. împreună cu Sirghet, unul din controlorii Petru de calitate de la fabrica de mobilă, răsfoim voluminosul dosar cu re­clamații. — Majoritatea acestora — se scuză din suil — își au geneza în finisajul de proastă calitate. In­să, nu ne aparține pe de-a între­gul nouă răspunderea pentru cele sesizate. In fiecare adresă sosită puteți observa reclamații ce își au sursa în defecțiunile polies­­terului pe care ni-l furnizează Fabrica „Color“ din București. Urmăriți, de pildă, „Albirea peli­culei de lac“, „Căderea ori des­prinderea peliculei de lac“ etc. Precum vedeți, toate aceste de­fecte sunt cauzate de calitatea proastă a poliesterului. — Există însă multe sesizări în aceste adrese. Considerați că C.E.I.S. n-are nici o vină? — Vina noastră este mult di­minuată față de cea a furnizorilor (în speță, a calității proaste a ma­ Reporta­t-anchetă pe marginea calității produselor Fabricii de mobilă a C.E.I.L. Satu Mare temiei prime). Fără a ne pune cenușă în cap pu­tem și recunoaștem că unele neajunsuri sunt cauzate de activitatea slabă a oamenilor noștri, de operații cum ar fi îm­binarea necorespunzătoare a re­perelor, prelucrarea necorespun­zătoare a șanțurilor de culisare la vitrine, din care cauză sticlele se culisează greu, și multe altele. Se știe că la punctul de control din secții se verifică reperele bu­cată cu bucată. Un re­cepționer verifică produsele finite. Delegații serviciului C.T.C. fac sondaje asupra calită­ții, controlînd totodată și pe cei ce nu-și fac datoria. Cum se pot strecura, atunci, defecțiuni? Și ce măsuri au fost luate pentru ca starea de lucruri să nu se perpe­tueze, pentru ca neajunsurile să nu prolifereze? După cum sîntem informați, u­­nele din defecte au­ fost imputate celor ce nu au executat bine di­ferite operații. Au fost, astfel sancționați: Francisc Vrancsik, Sigismund Docon, Francisc Se­bők, tîmplari, Fănică Ungureanu, maistru principal, Vasile Szent­­pétefi, șef de echipă și alții — toți din atelierul II, atelier care a bătut recordul tuturor reclama­­tiilor privind calitatea produse­lor. In urma acestor măsuri, pre­cum și a celor de reorganizare, care constă în schimbarea unor maiștri principali și înlocuirea lui Ștefan Omodi, controlor teh­­nic de calitate, situația — ni se spune — s-a îmbunătățit întrucît­­va. Intr-un fel ,măsurile sînt echi­tabile. Cine face greșeala, trebu­ie să plătească pentru ea. Dar, oare, exigența, controlul calității s-au întărit după aceasta, spiritul de răspundere este propriu fie­cărui muncitor din fabrică, astfel incit poarta spre domeniul slabei calități, a muncii necorespunză­toare să fie, temeinic și definitiv închisă? Pentru a găsi răspuns la această întrebare am vizitat atelierul II, urmărind în desfășurare procesul de producție, activitatea de ridi­care calitativă a întregii munci. Ca prim interlocutor îl avem pe șeful de echipă Eugen Lath, care a avut imputări pentru slaba calitate a produselor echipei sale. — Nu știu de ce mi s-a imputat. Sunt de 10 ani în fabrică și n-am avut nici­ o absență. — Ați auzit, poate, că oamenii IOAN POP (Continuare in pag. a­bra) Toată atenția aprovizionării cu legume a populației în aceste zile, recoltarea cîtor­­va sortimente de legume este în toi. Pe lingă recoltatul la timp și în condiții optime, pe lingă o valorificare cît mai superioară, deci rentabilă, se urmărește li­vrarea la export și pe piețele ju­dețului a produselor menite să satisfacă exigențele publicului consumator. Aceste probleme, cît și asigurarea continuă a magazi­nelor de desfacere și a piețelor cu legume îndestulătoare și proaspete, cît și unele „noutăți“ ce vor putea fi cumpărate în zi­lele săptămîii acesteia și îndeo­sebi ale săptămînii viitoare, — au constituit firul conducător al discuției purtate cu inginerul Ernest Székely, responsabil cu problemele horticole în cadrul Direcției generale a agriculturii, industriei alimentare, silvicultu­rii și apelor. Dar să vedem mai întîi, ce ne relatează dînsul des­pre actuala campanie de recol­tare a legumelor: „Este faza de vîrf a recoltării și predării car­tofilor timpur­ii. Pînă în prezent s-au recoltat circa 1.200 tone, cu peste 6.000 kg la hectar produc­ție medie realizată. Pentru con­sum s-au livrat pînă la această oră însemnate cantități, iar 950 tone au fost livrate la export. Ar fi bine să amintim că și din gos­podăriile populației au plecat peste 2,000 tone la export. In aceeași ordine de idei, se recol­tează din plin varza timpurie și gultoarele. S-au predat pînă acum mai bine de 100 tone varză tim­purie la export. — Cu ce „noutăți“ vor veni producătorii pe piață în zilele ur­mătoare? și a C.A.P.-urilor se merge pe o exigență sporită, pentru că și pu­blicul consumator este pe zi ce trece tot mai exigent.. — Se poate aprecia că în acest an avem o producție bună de le­gume. Cum va fi rezolvată pro­blema acestei producții de legu­me, — ne referim îndeosebi la varză și gulioare? La „Ceram” Hotărît să­­ dea viață, în mod exemplar, sarcinilor ce-i revin din actualul plan cincinal, co­lectivul de muncă de la Fa­brica de cărămizi „Cer­am“ din Satu Mare, răspunzînd Chemării Consiliului Național al Frontului Unității Socialis­te — publicată recent în pre­să — și-a suplimentat angaja­mentele asumate în întrecerea socialistă pe anul în curs la toți indicatorii. Importante suplimentări ale angaja­mentelor Astfel se va realiza peste plan 1,7 milioane lei la indicatorul producției globale (față de 800.000 lei angaja­ment inițial) și 1,5 milioane lei la cel al producției marfă (față de 800.000 lei angaja­ment anterior). Colectivul res­pectiv s-a angajat, totodată, să depășească planul produc­ției fizice cu 4 milioane cără­mizi și blocuri din beton in echivalent cărămizi (față de un milion cărămizi, ci­ prevedea angajamentul inițial) și să li­vreze suplimentar fondului pieții 3 milioane cărăm.',' FABRICA DE MAȘINI CASNICE „23 AUGUST“ DIN SATU MARE: pe banda de montaj, noi aragazuri își continuă drumul spre beneficiari. A­genda urgențelor in — Vineri (n.r. — azi) vor fi recoltate primele cantități de tomate din solarii, de la Urziceni și Pir. In ce privește săptămîna viitoare, roșiile se vor găsi din abundență pe piață. — Se optează cumva pentru livrarea și desfacerea unor can­tități mari de legume în detri­mentul calității? — Nicidecum. Spre deosebire de alți ani, punem mare preț pe calitatea produselor preluate. Atît din partea I.P.V.I.S.F., cît — Avem, neîndoios, o produc­ție foarte bună de legume și spe­răm să se mențină semnele bune ale acestui an și în continuare. Depășiri am mai avut din care cauză s-au ivit unele difi­cultăți, cum a fost, de pildă, la Culciu Mic și Căpleni. In cele din urmă s-au rezolvat însă echi­tabil și sperăm să rezolvăm și D. SAlAJAN (Continuare in pag. a 2-a) care și industrializare­a legume­lor și fructelor din Halmeu ur­mează să preia conform planului 8.500 tone de căpșuni, deci mai bine de jumătate din cantitatea totală ce se realizează în județ. Aici — spre deosebire de anii trecuți — preluarea și prelucra­rea fructelor se face cu operati­vitate, în mare parte datorită mă­surilor luate ca sortarea produc­ției să se efectueze încă­ la locul de recoltare, iar la rîndul ei re­coltarea să fie făcută îndepărtînd VIZITA DELEGAȚIEI DE PARTID _ ___________ __ __ __­­V ȘI ...................­.................. □ Uf­nlUMCH­I ALT nUMANI CONDUSE DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU ÎN R. P. D. COREEANĂ Vizita protocolară la tovarășul Nicolae Ceaușescu Tovarășul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, președintele Cabinetului de Miniștri, împreu­nă cu soția sa, Kim Săng E, făcut joi o vizită protocolară to­o­varășului Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Con­siliului de Stat, și soției sale, Ele­na Ceaușescu. La întrevedere, care s-a desfă­șurat într-o atmosferă cordială, au luat parte tovarășii Ion Ghe­­orghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, Geor­ge Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, și Aurel Măm­ășan, ambasadorul ro­mân la Phenian. Din partea coreeană, au fost prezenți tovarășii Toi En Ghen, Kim Ir, Pak Sen­ger, O Jin­g, membri ai Comitetului Politic al Comitetului Central al Partidu­lui Muncii din Coreea, Zang Zun Thek, Yang Hyong Sop, membri supleanți ai Comitetului Politic, Hi Dam, ministrul afacerilor ex­terne, Kang Jăng Săp, dorul R.P.D. Coreene la ambasa­Bucu­rești, și alte persoane oficiale. Solemnitatea unor decorări joi dimineața, a avut loc so­lemnitatea acordării unor înalte distincții române și coreene. Tovarășul Kim Ir Sen a înmî­­nat tovarășului Nicolae Ceaușescu, soției sale, Elena Ceaușescu, tovarășului Ion Gheorghe Mau­si­­er, ordinul „Drapelul Republi­cii“ — clasa I. Prezidiul Adunării Populare Supreme a conferit ordi­nul „Drapelul Republicii” cla­sa a V-a, membrilor de­legației de partid și guverna­mentale române. In cadrul aceleiași solemnități, tovarășul Nicolae Ceaușescu a în­mînat tovarășului Kim Ir Sen, soției sale­, Kim Săng E, tovară­șului Țoi En Ghen, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, președintele Prezidiului Adunării Populare Supreme, și tovarășului Kim Ir, membru al Comitetului Politic al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, prim-vicepreședinte al Cabinetu­lui de Miniștri, ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I. Prin decret al Consiliului de Stat s-au conferit, de asemenea, ordinele „Steaua Republicii So­cialiste România“ clasa a H-a și „23 August” clasa a H-a unor to­varăși din conducerea de partid și de stat a R.P.D. Coreene. Conferirea acestor înalte dis­tincții române și coreene, cu prilejul vizitei oficiale în R.P.D. Coreeană a delegației de partid și guvernamentale a țării noastre reprezintă o expresie grăitoare a legăturilor trainice de și colaborare statornicite prietenie între cele două partide și țări, a senti­mentelor de stimă și solidaritate internaționalistă pe care le nu­tresc reciproc popoarele român și coreean. Convorbiri oficiale româno-coreene Joi, 10 iunie, au început con­vorbirile oficiale între delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat, și delegația de partid și guverna­mentală a Republicii Populare Democrate Coreene, tovarășul Kim Ir Sen, condusă de secretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, președintele Cabinetului de Miniștri. La convorbiri au participat membrii delegației române: Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Mi­niștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Po­pa, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim-se­­cretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul ge­neral al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, mem­(Continuare în pag. a 4-a). Cenaclul literar carelan în sprijinul înțelegerii poeziei actuale S-a încetățenit în activitatea cenaclu­lui literar Coșbuc“ din „George orașul Cărei obiceiul de a descinde din cînd în cind în rîndurile ele­vilor de la cele două licee — de cultură generală și pedagogic de educatoare. Re­cent, membrii cena­clului s-au deplasat la Liceul de cultură ge­nerală din localitate, unde atît ei, cit și elevii au citit din creațiile lor origi­nale. Punctul de pornire, care, de altfel, a des­chis și unghiul dis­cuțiilor, a fost tema „Lirica modernă“, prezentată de profe­sorii Cornel Bala (în limba română) și Fényi István (în lim­ba maghiară). Pen­tru a ilustra modali­tăți de în poezia exprimare modernă, aceiași poeți au citit din versurile lor. Din partea elevilor au citit Rodica Racolța și Ileana Deme, de la Liceul pedagogic de educatoare. Discuțiile purtate au adus contribuții la prețioase înțele­gerea poeziei moder­ne. prof. PAUL SUCEVEANU Ritm intens și răspundere sporită la valorificarea căpșunilor După prealabile pregătiri, re­coltatul căpșunilor era la sfîrși­­tul săptămînii trecute în faza in­cipientă. Totuși, și acest început nu este lipsit de alternanța între aspectele pe care le-am dori să se mențină și cele ce trebuie curmate neîntîrziat. Centrul de producere, valorifi­codița și caliciul de pe fruct. Deși în zona Halmeului recolta­tul se află abia la început, fiind preluată la acest centru pînă în ziua de 7 iunie doar a opta parte din cantitatea de căpșuni prevă­zută, totuși principala preocupa­re este realizarea sarcinilor de export. Pînă în ziua de 7 iunie s-au expediat de la acest centru 255 tone de căpșuni pe piețele externe, iar în zilele următoare vor fi trimise alte importante cantități. După aprecierile con­ducerii acestui centru, cele mai frumoase fructe le-au livrat pro­ducătorii din Cidreag, vădindu-se spiritul de răspundere atît al cultivatorilor, cît și al recepțione­­rilor. Pentru a realiza veniturile scontate din valorificarea căpșu­nilor, se impune ca și acum, la recoltare, să fie continuate lucră­rile de întreținere specifice. E o chestiune care îi privește în spe­cial pe producători. Acest lucru este, de altfel, înțeles în multe locuri, ca de exemplu la Turu­­lung. „Deși nici pe la noi nu prea a plouat în perioada de fructificare, ceea ce putea in­fluența negativ recolta, spunea (Continuare în pag. a 2-a) Modernizarea sanatoriului din Bicsad S-au încheiat recent lucrările de modernizare a Sanatoriului T.B.C. din Bicsad, acțiune prin care s-au adus acestuia importante îmbunătățiri. Intre altele, au fost schimbate cele două planșee de beton și pardoselile de parchet, fiind, de asemenea, refăcute to­tal instalațiile electrice și intro­dus sistemul de încălzire cen­trală. Modernizărilor edificiului sani­tar din Bicsad, efectuate în ca­drul lucrărilor de reparație ca­pitală, au fost afectate fonduri în valoare de peste 480.000 lei. Premii acordate unor școlari sătmăreni In urma desfășurării fazelor finale ale unor concursuri pionie­rești au fost decernate premii de către Consiliul Național al Orga­nizației pionierilor. Printre cei premiați se află și pionieri săt­măreni : Premiul III pentru creație lite­rară (poezie) elevei Katalin Pin­csi (Șc. gen. nr. 1 Cărei). Mențiune pentru creație lite­rară (proză) elevilor Eva Ori (Șc. gen. Lazuri), Veronica Fezer (Șc. gen. Tiream), Csatar Both (Șc. gen. nr. 8 Satu Mare). Mențiuni și invitații de a par­ticipa la tabere de creație au primit Iosif Fazekas și Levente Szabó (Lic. nr. 3 Satu Mare) — artă plastică; Constantin Oneț (Șc. gen. nr. 1 Satu Mare) — fotografii artistice. Premii acordate de revista „Cu­tezătorii“ și „Jóbarát“ la concur­sul foto „Studio 50“. Diplomă de merit Școlii gene­rale din Medieșu Aurit; Pre­miul II: Ferenc Cserháti (Turu­­lung). Mențiune: Elisabeta Haidu (Po­­tău). Premii acordate de revista „Jó­barát“ la concursul de creație li­terară. Premiul I: Susana Mile (Șc. gen. nr. 3 Căței). Mențiuni: Gabor Ilonczai (Sa­tu Mare), Tiberiu Kovács (Satu Mare), Magdalena Mihali (Tășna­­du Nou). PAGINA­­ Aurului verde - noi carate

Next