Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1121)

1971-09-26 / No. 1118

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA? ' Ё­E­D­HIC A B «) lică l w­mm В w­BB 26septembrie ^ ~ .....~ 4 pEg< — 30 bani IV^ AJEMJUC " FRUCTUL­ REGE îmi trec prin fata ochilor co­­­­linele acelea amurgite cu I pe rod și cu merii abia dați merii in­­ creștere, înșiruiți ca soldații în­­ marș. Colinele acelea se meta­­­­morfozez întotdeauna și le ase­­r­mai adesea cu autentice brațe­i omenești implorînd o minune de zeu plecat de veacuri la vînătoa­­­­re prin cîmpiile cu doinele­ noas­­t­tre de jale ascunse la brîu sau 1­1 zile pe fluierul mioritic. Omul este deci și un copac, I­­ negreșit un măr. Mai țin minte că acele livezi­­ le gospodărea și dirija un teh­­­­nician, un simplu­­ tehnician. Pri­­­­ceperea și dăruirea sa erau atît­­ de arzătoare, încît de-a lungul anilor, cum de altfel și în aces­ta mai sărac în poame, livada îi era și este o adevărată uzi­nă vie. Cu circa 500 ton­e peste planul de mere nu este o reușită, ci și un triumf, numai Un triumf al omului asupra copacu­lui de lingă el, din el- Ionathane — cu obrajii rumeni, aromați și cărnoși de­­ fecioare, palmene — cu asfințitul de soa­re în circumferință, sovare — sfărmoase ca pîinea de țară și acrișoare ca iubirea de-a Am jurat că voi fura mere doua­­din grădina hesperidelor atîta vre­me cît mă vor ține puterile. DORIN SALAJAN VESTI DIN INDUSTRIA JUDEȚULUI Un nou atelier de fabricație Procesul de producție al Fabri­cii de mobilă din Satu Mare s-a îmbogățit prin intrarea în funcți­une a unui nou atelier de fabri­cație, care va executa reperele masive ale sufrageriei „Magnolia" realizate pînă acum prin coopera­re cu C.E.I.L. Oradea. Consecințele economice ale in­trării în funcțiune a noului ateli­er sunt multiple și deosebit de fa­vorabile : accelerarea vitezei de execuție a garniturilor de mobilă, lichidarea riscurilor implicate de o livrare deficitară, reducerea cheltuielilor de fabricație prin eli­minarea transportului diferitelor repere, ș. a. Capacități de producție puse in funcțiune Au fost puse în funcțiune cir­ca 70 războaie țesut, din totalul celor care vor „popula" noua ha­lă de producție a întreprinderii textile Ardeleana. Producția, constînd în țesături b.b.c. extrafi­ne, este destinată în întregime exportului. Se lucrează intens la „îmbrăcarea" cu fire a tuturor utilajelor. De asemenea, a început să pro­ducă noua mașină de încleiat fi­re — utilaj ultramodern, capabil să dezvolte o viteză de încleiat de 100 m. 1. pînză pe minut. Capa­citatea utilajului acoperă necesa­rul întregii hale de fabricație. Modernizarea fluxului tehnologic La S.I.L. Bicsad se definitivează un amplu program de mecanizări și modernizări ale procesului de producție vizînd direct creșterea eficienței economice și îmbunătă­țirea condițiilor de muncă. In hala de gatere s-au adus amelio­rări sensibile utilajelor existente cu influență favorabilă asupra productivității muncii la unele operații de prelucrare. Paralel, a intrat în funcțiune o nouă linie tehnologică, care a înlocuit cea mai mare parte a lucrărilor execu­tate manual, inclusiv evacuarea rumegușului din subsolul halei. Introducerea circularelor pendu­le cu motor electric în locul vechi­lor curele de transmisie, alături de celelalte modificări aduse flu­xului tehnologic, a însemnat mo­dernizarea în proporție de 90 la sută a întregului proces de fa­bricație în hala gatere. Consecin­ța — înlocuirea efortului fizic, sporirea randamentului și asigu­rarea unei calități superioare pro­duselor. în unitățile agricole ale Județului Amplă concentrare de forțe și, în consecință, rezultate satisfăcătoare Lucrătorii din întreprinderile a­­gricole de stat și din cooperati­vele agricole de producție, sub imboldul prețioaselor indicații ale secretarului general al par­tidului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, profitind de timpul deosebit de favorabil din ultima perioadă, au depus efor­turi susținute, atît la recoltatul culturilor tîrzii, cît și la execu­tatul lucrărilor de însămînțare a cerealelor de toamnă­. Ca urmare a acestor eforturi, procentul rea­lizărilor a săltat în mod simți­tor. Comparativ cu perioada prece­dentă, numai în ultimele trei zi­le s-au recoltat peste 12.500 ha porumb, procentul realizărilor ridicîndu-se la 28 la sută pe ju­deț, față de numai 10 la sută cît se recoltase septembrie. La pînă la data de 21 floarea-soarelui, de asemenea, s-au recoltat în a­­ceastă perioadă aproape 1­500 ha, la cartofi 700 ha și la sfecla de zahăr 500 ha. pînă la data de 24 In consecință, septembrie a.c. s-a recoltat 45 la sută din suprafața existentă la floarea­­soarelui, 95 la sută din suprafa­ța ocupată de cartofi și 35 la sută din cea ocupată cu sfecla de zahăr. Analizînd stadiul lucrărilor de pregătire a terenului și executa­tul propriu-zis al msămînțărilor, și la aceste acțiuni se înregis­trează realizări bune.­­Astfel, s-a început în majoritatea unităților agricole din județ însămînțatul griului, realizîndu-se în trei zi­le 7.860 ha., semănatul orzului s-a efectuat pe 6­434 ha, ceea ce reprezintă 81 la sută din plan, iar suprafețele de culturi furaj­e-I. CRISTEA (Continuare în pag. a 2-a) Consfătuirea județeană a Organizației pionierilor secțiunea pentru pionieri Ieri s-au desfășurat în localul Liceului „Mihai Eminescu" din Satu Mare lucrările secțiunii pen­tru pionieri a Consfătuirii județe­ne a Organizației pionierilor. La lucrările conferinței a par­ticipat tovarășul János Farkas, vicepreședinte al Consiliului Na­țional al Organizației pionierilor. Cei 120 de pionieri — repre­zentanți cravatelor a 32.000 de purtători ai roșii din județ — au dezbătut activitatea desfășurată în anul trecut­, cît și proiectele de viitor, au discutat proiectul de statut al unităților și detașamen­telor de pionieri. Pe ordinea de zi a mai figurat alegerea delega­ților la Conferința Națională a Organizației pionierilor. In conti­nuare, delegații au vizitat Fabrica de mașini casnice „23 August" și Fabrica Mondiala. Azi se vor desfășura, în sala Filarmonicii, lucrările secțiunii pentru cadre didactice a Consfătu­irii județene a Organizației pio­nierilor. ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] CENTENARUL COMPLEXULUI C.F.R. SA­TU MARE Adunare festivă Ieri, la orele amiezii, ceferiștii sătmăreni și-au dat întîlnire în sala Teatrului de Nord, împodo­bită sărbătorește, pe fundalul căreia predomină emblema „A 100-a aniversare a stației C.F.R. Satu Mare", pentru a participa la­­ adunarea festivă prilejuită de acest eveniment. La adunare au luat parte to­varășii Iosif Uglar, membru su­pleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Comitetu­lui executiv al Consiliului popu­lar județean, Ioan Ienciu, prim­­vicepreședinte al Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular județean, Vasile Gîta, prim-se­cretar al Comitetului munici­pal de partid, primarul munici­piului Satu Mare, loan Caița, președintele Consiliului jude­țean al U.G.S.R. Au fost prezenți, de asemenea, activiști ai organelor județene și muni­cipale de partid și de stat, nu­meroși ceferiști și cetățeni.­­ In cadrul adunării jubiliare, tovarășul Valentin Monastîrschi, șeful Stației C.F.R. Satu Mare, a vorbit despre însemnătatea a­­cestui eveniment. In numele Biroului Comitetu­lui județean Satu Mare al P.C.R, tovarășul Iosif Uglar, a adus un călduros salut tuturor ceferiști­lor sătmăreni pentru rezultate­le bune obținute, exprimîndu-și convingerea că, alături de toți oamenii muncii din județul Sa­tu Mare, — români, maghiari, germani și de alte — ceferiștii nu vor naționalități nici un efort pentru a precupeți înfăptui exemplar sarcinile ce le revin din mărețul program elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R. Au luat apoi : cuvîntul tovarășii Grigore Sima, mecanic de locomo­tivă, Ioan Presan, pensionar cefe­rist, precum și alți lucrători ai stației C.F.R. Intr-o atmosferă de puternic en­tuziasm, a fost adoptată o tele­gramă adresată Comitetului Cen­tral al P.C.R., personal tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, în care, ceferiștii sătmăreni, exprimîndu-și totala adeziune la programul de educare marxist-leninistă a mem­brilor de partid, a tuturor oame­nilor muncii, elaborat de secreta­rul­­ general al partidului, printre altele: „Folosim acest spun pri­lej pentru a raporta că ceferiștii din cadrul Complexului Satu Ma­re — români, maghiari, germani, și de alte naționalități — au răs­puns și răspund cu cinste grijii pe care o purtați pentru dezvoltarea și modernizarea continuă a rețelei transporturilor feroviare. Vă asi­gurăm, iubite tovarășe secretar general, că ceferiștii din Satu Ma­re vor munci cu toată conștiin­ciozitatea și responsabilitatea, ne­precupețind nici un efort, pentru a traduce în viață sarcinile de transport sporite ce ne revin în actualul cincinal, asigurînd cerin­țele de transport ale călătorilor și de mărfuri în depline condiții de siguranță, convinși fiind că ast­fel ne aducem și noi contribuția, alături de întregul popor, la acce­lerarea procesului de făurire a so­cietății socialiste multilateral dez­voltate în scumpa noastră pa­trie, Republica Socialistă Româ­nia!“ Adunarea jubiliară s-a încheiat cu un bogat program artistic, care a reliefat pregnant aspecte din viața feroviarilor sătmăreni. AȘT -mt EXIGENTELE MODERNIZĂRII IMPUN: Largi acțiuni de sistematizare și gospodărire a zonelor verzi din localitățile județului îmbunătățirea continuă și ri­dicarea pe o treaptă calitativ superioară a aspectului urbanis­tic și edilitar-gospodăresc al tu­turor localităților țării se înscrie în lumina documentelor Congre­sului al X-lea al P.C.R. ca o înaltă îndatorire patriotică și ce­tățenească a fiecărui om al muncii, indiferent de domeniul în care își desfășoară activitatea, îndatorire ale cărei coordonate se înscriu , pe fondul și în con­textul unor realități economice, organizatorice și morale speci­fice, adînc înrădăcinate în via­ța și în conștiința oamenilor muncii. Din această perspectivă, accelerarea lichidării deosebirii dintre oraș și sat, prin moder­nizare continuă, constituie o di­rectivă esențială a politicii par­tidului nostru în actuala etapă de construire a societății socia­liste multilateral dezvoltate în patria noastră. Sunt bine cunoscute rezultatele obținute de oamenii muncii din județul nostru în buna gospodă­rire și modernizare a localități­lor, rezultate care și-au găsit recunoaștere favorabilă și o înal­­­tă apreciere. Dar realizările remarcabile obținute sunt um­brite de o serie de lipsuri ce se manifestă încă în folosirea ju­dicioasă a resurselor de care dispunem pentru ridicarea pe o treaptă cît mai înaltă a aspectu­lui edilitar al orașelor, comune­lor și satelor județului, în re­zolvarea operativă a sugestiilor și propunerilor valoroase pri­mite de la cetățeni. Trebuie însă să mai menționăm și faptul că există în județ cetățeni — ce-i drept, puțini la număr — care nu înțeleg să-și gospodărească în așa fel curțile și grădinile lor, ca acestea să contribuie efi­cient la obținerea unui aspect cît mai estetic și frumos a loca­lităților în care trăiesc și mun­cesc. Nesatisfăcătoare este și starea de gazonare a zonelor verzi din orașele județului, ier­burile existente fiind degradate simțitor, nefiind cele mai bune soiuri, lipsind varietățile de cu­lori ce se pot obține prin gazo­­nuri moderne. In plus, majori­tatea parcurilor din comune și chiar din orașele județului, cu toate îngrijirile ce li se acordă sunt depășite ca aspect în raport cu cerințele de modernitate ale urbanisticii zilelor noastre, iar unele dintre ele nu sînt puse în suficientă măsură în valoare. Am consemnat doar aspecte care demonstrează cîteva în chip elocvent că, devenind o ne­cesitate de prim ordin a zilelor noastre, acțiunea de gospodări­re, sistematizare și modernizare a zonelor verzi trebuie să cuprin­dă încă din această toamnă toa­te orașele, comunele și județului nostru. Să facem satele din județul nostru un județ al flori­lor și al bunei gospodăriri. In realizarea acestui scop, Consiliul județean al Frontului Unității Socialiste, adresează tu­turor oamenilor muncii — ro­mâni, maghiari, germani și de alte naționalități — tineri și vîrstnici, bărbați și femei, o în­flăcărată chemare de a partici­pa cu tot entuziasmul și d­a la înfrumusețarea și hărni­buna gospodărire a tuturor localități­lor județului nostru." Un exemplu demn de urmat în această vastă și complexă ac­țiune cetățenească, îl constituie Proiectul de hotărîre recent ela­borat la propunerea Consiliului municipal al Frontului Unității Socialiste de către popular al municipiului Consiliul Satu Mare, care — cu participarea largă și nemijlocită a tuturor or­ganizațiilor de masă și obștești, a tuturor cetățenilor — și-a pro­pus ca în perioada 1971—1973, prin măsuri de dezvoltare a zo­nelor verzi, să contribuie la ri­dicarea necontenită a nivelului edilitar-gospodăresc și urba­nistic al municipiului. Raportat la nivelul județului, în realizarea acestui deziderat major, un rol hotărîtor îl are dezvoltarea, în fiecare comună, oraș și sat, a zonelor verzi prin modernizarea parcurilor exis­tente, corespunzător celor mai înalte exigențe ale urbanisticii, crearea de noi parcuri în toate localitățile, plantarea intensivă și variată a străzilor cu flori, a șoselelor și drumurilor co­munale cu arbori ornamentali, în aliniamente, efectuarea — acolo unde este posibil — de gazonări cu ierburi de diferite soiuri și de cea mai bună cali­tate. In această acțiune vastă complexă, sarcini de mare răs­­i­pundere revin consiliilor muni­­­cipal, orășenești și comunale al Frontului Unității Socialiste, consiliilor populare municipal, orășenești și comunale, care tre­buie să fie inițiatoarele și organi- IOAN CORNEANU, membru al Biroului Comitetului județean de partid, secretarul Consiliului județean al Frontu­lui Unității Socialiste (Continuare în pag. a 2-a) Expoziție jubiliară Cu prilejul aniversării a 100 de ani de la darea în folosință a pri­mei linii ferate pe teritoriul jude­țului nostru, ieri a fost deschisă, în cadrul stației C.F.R. din Satu Mare, o expoziție jubiliară fe­roviară. La festivitatea de deschidere au participat tovarășii Iosif Uglar, membru supleant al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului ju­dețean de partid, președintele Comitetului executiv al Consiliu­lui popular județean, Ioan Ienciu, prim-vicepreședinte al Comitetu­lui executiv al Consiliului popular județean, Vasile Gîta, prim-secretar al Comitetului mu­nicipal de partid, primarul mu­nicipiului Satu Mare. Au fost prezenți, de asemenea, ing. Iosif Gașpar, director teh­nic al Regionalei C.F.R. loan Pintea, din Comitetul Cluj, U­­niunii Sindicatelor pe ramura transporturilor feroviare și te­lecomunicațiilor, activiști ai or­ganelor județene și municipale de partid și de stat, numeroși ceferiști și cetățeni sătmăreni. Expoziția a stîrnit un viu in­teres în rindul vizitatorilor. IFН S : •; x: Aspect de la expoziție. Ascensiunea scrimei sătmărene De vorbă cu Alexandru CSIPLER, antrenor emerit Sportivi reprezentînd școala sătmăreană de scrimă, com­ponenți ai asociațiilor sportive din Satu Mare, sau bucureș­­tene, au adus patriei însemnate trofee internaționale — de la izbînzile obținute în întîlnirile bilaterale la titluri de cam­pioni ai lumii. Vara anului 1971 a adus scrimerilor asociațiilor sporti­ve din orașul Satu Mare (Olimpia și Școala sportivă, pregăti­ți de antrenorul emerit Alexandrul Csipler) noi și însemna­te succese internaționale. Iar faptul că într-un clasament final al unei competiții de anvergură cum a fost cea dotată cu „Cupa Martinengo“ la spadă, pe primul loc s-a situat echipa Olimpia Satu Mare în fața puternicei reprezentative a­ Moscovei, vorbește de la sine despre valoarea scrimerilor sătmăreni, oglindește fidel munca asiduă depusă de sportivii și antrenorul sătmărean,rentabilitatea, dacă vreți, investiției a sute și mii de ore de muncă asiduă, competentă. Că ascensiunea scrimei în municipiul de pe Someș con­tinuă, ne-o dovedesc nu numai rezultatele excepționale dobîn­­dite, ci și pasiunea tenacelui căpitan de mușchetari care este Alexandru Csipler. — Evoluțiile sportivilor în ulti­mele lor confruntări au avut da­rul să mulțumească pe exigentul antrenor A. Csipler ? — Mărturisesc că da. Nu este deloc puțin ca sportivi din Satu Mare să se situeze înaintea celor ce reprezintă marile orașe ale lu­mii, centrele scrimei mondiale. Iar pentru rezultatele pe care le-am dobîndit merită să-i evidențiez pe Ștefan Haukller, Iosif Szepessy, Alexandru Pruzsinszki și ghe Fekete — componenții Gheod­­for-Convorbire consemnată de ȘTEFAN VIDA (Continuare în pag. a 2-a)

Next