Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1200)
1971-10-27 / No. 1144
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA? - 1144 883) ^ ^ ~~~ 4 pag. ^ 3Q bani Agenda urgențelor in agricultură UN ULTIM EFORT PENTRU TERMINAREA RECOLTĂRII PORUMBULUI ȘI TRANSPORTUL LUI DIN TIMP MAI MULTA OPERATIVITATE LA RECOLTATUL ȘI TRANSPORTUL SFECLEI DE ZAHAR SA SE CONTINUE ÎN SILOZATUL COCENILOR CU TOATE FORȚELE EXISTENTE ALĂTURI DE TOAMNA PE TOATE SUPRAFEȚELE ELIBERATE DE RESTURILE VEGETALE Cunoscînd că cu fiecare zi ce trece ne apropiem de perioada friguroasă, cînd recoltatul și mai ales transporturile produselor se fac cu dificultate, că porumbul trebuie să ajungă în pătule pînă la sosirea zilelor ploioase, se impun măsuri organizatorice pentru intensificarea culesului la porumb, sfeclă de zahăr și în mod deosebit a transportului lor din cîmp. Din situațiile centralizate la nivelul județului rezultă că porumbul s-a recoltat de pe 65.475 ha, ceea ce reprezintă 95 la sută, iar sfecla de zahăr de pe 3.714 ha, respectiv 80 la sută. Deci, au mai rămas de recoltat 3.600 ha porumb și 915 ha cu sfeclă de zahăr. Un număr de 52 cooperative agricole de producție, precum I.A.S. Odoreu au încheiat recoltitatul porumbului. Dintre consiliile intercooperatiste care au terminat integral recoltatul sau care au de adunat recolta de pe suprafețe mici amintim Consiliile: Homorod, Apa, Beltiug, Halmeu, Hodod, Odoreu, Supur, Tășnad și Valea Vinului. Cu toate realizările bine înregistrate la nivelul județului, la unele consilii intercooperatiste sunt încă suprafețe destul de mari de recoltat. Printre acestea se numără consiliile Moftin, Sanislău, Santău, Tiream și Negrești- Oaș. Deși pe județ planul de insilozări a fost depășit pînă la data de 23 octombrie cu 10 la sută, date fiind condițiile climaterice excepționale existente, este necesar ca însilozatul cocenilor sau a altor resturi vegetale să se continue pînă la epuizarea tuturor posibilităților, pentru a fi asigurate stocuri suplimentare de furaje, atit de necesare hrăniri efectivelor de animale. In acest scop este necesar să se folosească din timp toate utilajele existente în secțiile de mecanizare și cooperative, iar acolo unde este necesar, în cadrul consiliilor intercooperatiste, să se facă mișcări pentru folosirea cât mai completă a utilajelor. O lucrare de mare importanță pentru producția culturilor de primăvară, din anul viitor, este executarea ogoarelor de toamnă. Pînă la data de 23 octombrie s-au executat ogoare pe 28.863 ha, față de un plan de 76.000 ha, ceea ce reprezintă 38 la sută. Este imperios necesar ca, paralel cu eliberatul terenului, să fie intensificat ritmul și la această lucrare care are o influență hotărîtoare asupra nivelului producțiilor din anul viitor. Muncind cu hărnicia de care au dat dovadă și pînă în prezent, cooperatorii, mecanizatorii și ceilalți lucrători din unitățile noastre agricole, sub conducerea și îndrumarea permanentă a organelor și organizațiilor de partid, vor putea asigura strîngerea la timp și fără pierderi a actualei recolte și punerea unor baze temeinice pentru producția anului viitor. ing. I. CRISTEA Decorarea unor unitati agricole socialiste C.A.P. Foeni și C.A.P. Cămin, precum și S.E.A. Livada — distinse cu „Ordinul Muncii“ clasa I Pentru contribuția adusă la înfăptuirea politicii partidului, de dezvoltare a agriculturii socialiste și pentru participarea activă a țăranilor cooperatori, muncitorilor, mecanizatorilor, tehnicienilor și inginerilor la obținerea, în anul 1971, a unor recolte bogate de grîu pe întreaga suprafață avută în cultură și livrarea la fondul de stat a unor cantități sporite, prin decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România a fost conferit „Ordinul Muncii“ clasa I următoarelor cooperative agricole de producție: Foeni, județul Satu Mare, care a realizat 4.572 kg grîu la hectar Poiana, din municipiul Turda, județul Cluj, care a realizat 4.480 kg grîu la hectar: „6 Martie" din orașul Cîmpia Turzii, județul Cluj, care a realizat 4.424 kg grîu la hectar; „Cămin“ din comuna Căpleni, județul Satu Mare, care a realizat 4.131 kg grîu la hectar; Stoicănești, județul Olt, care a realizat 4.120 kg grîu la hectar; „Ho Și-Min“, din comuna Dor Mărunt, județul Ialomița, care a realizat 4.102 kg grîu la hectar; „9 Mai“ din comuna Cășeiu, județul Cluj, care a realizat 4.044 kg grîu la hectar; și Diniaș, comuna Peciu Nou, județul Timiș, care a realizat 4.007 kg grîu la hectar. Prin același Decret, a fost conferit „Ordinul Muncii“ clasa I următoarelor stațiuni experimentale agricole: Turda, județul Cluj, care a realizat 5.392 kg grîu la hectar, Valul lui Traian, județul Constanța, care a realizat 4.155 kg grîu la hectar, și Livada, județul Satu Mare, care a realizat 4.073 kg grîu la hectar. LA C.A.P. FOENI Succesele prezente sunt rodul hărniciei și priceperii cooperatorilor Există momente în viața unei colectivități care nu se pot uita, momente care rămîn imprimate active, pentru totdeauna, în conștiința fiecăruia dintre membrii ei. Un asemenea moment l-a constituit pentru țăranii cooperatori din Foeni clipele emoționante cînd, în prezența conducerii superioare de partid și de stat, personal a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, au fost înmînate diploma și drapelul de fruntaș pe țară cooperativei lor agricole pentru rezultatele deosebite obținute în acest an la cultura griului — 4.572 kg la hectar. înalta distincție obținută venea să confirme munca entuziastă a destoinicilor cooperatori din Foeni, care au reușit să stăpânească arta de a spori rodnicia pămîntului, acționînd cu mijloacele științei și tehnicii, cu sursele inepuizabile ale priceperii și hărniciei ce-i caracterizează Drumul pînă la acest succes de prestigiu nu a fost însă deloc ușor. In cei 12 ani de existență a cooperativei agricole de producție au fost multe treburi de făcut, multe probleme de rezolvat. La înființare, dispunea de o bază cooperativa materială redusă. Nu existau tractoare, iarde combine sau chimizare țăranii nici nu prea auziseră. Nu existau nici specialiști. Exista în schimb altceva, mai valoros, determinant pentru soarta unității, exista încrederea țăranilor — români, maghiari, germani și de alte naționalități — întruniți în marea familie a cooperatorilor, în propriile lor forțe, în destinul luminos deschis de partidul comuniștilor. Și această încredere n-a fost dezmințită. Datorită politicii înțelepte a partidului și statului nostru de dezvoltare multilaterală a agriculturii, prin ajutorul și sprijinul permanent primit, prin munca neobosită a țăranilor cooperatori s-a dezvoltat an de an baza tehnicomaterială a C.A.P. Foeni, alături de toate celelalte cooperative ale țării. Saltul înregistrat este evidențiat, printre altele, și de creșterea avuției obștești a cooperativei în cei 12 ani de de la 318 mii lei la 13 existentă, milioane de lei. Astăzi, cooperativa dispune de peste 4.000 de animale, din care 800 bovine, 1.500 capete porcine, 1.800 ovine. Din suprafața de 1.660 ha teren deținut de C.A.P. Foeni, 1.402 ha este arabil. In producția vegetală ponderea o dețin cerealele și plantele tehnice. Pe terenurile nisipoase, sterpe de altă dată, se găsesc astăzi livezi bogate, a căror roade întregesc zestrea de venituri bănești ale cooperativei. Recoltele bogate, veniturile în continuă creștere au determinat îmbunătățirea permanentă a nivelului de trai al cooperatorilor. O mărturie a creșterii bunăstării țăranilor de aici o reprezintă și cele 400 noi case moderne din Foeni, construite în ultimii ani de tot atîtea familii cooperatiste. Față de grija și ajutorul neîncetat acordat de partidul și statul nostru, țăranii cooperatori din Foeni au răspuns printr-o mobilizare tot mai accentuată a forțelor, printr-o muncă avîntată spre a smulge pămîntului roade tot mai bogate. Suita de mari și frumoase realizări obținute in ultimii ani de harnicii cooperatori de aici a culminat cu obținerea în acest an a unei producții medii de 4.572 kg grîu la hectar, pe o suprafață de 400 ha. Se spune că munca înnobilează pămîntul, îi mărește rodnicia, iar pămîntul răsplătește munca pe măsura investiției de pricepere și hărnicie. La C.A.P. Foeni, această corelație dintre muncă și pămînt își găsește cea mai expresivă manifestare in recoltele bogate de grîu obținute ca urmare a muncii ■uvîntate a harnicilor cooperatori. Aceștia trăiesc, justificat marile satisfacții ale succesului. Dar, în același timp, sunt conștienți de faptul că aceste succese ii obligă la realizări și mai valoroase, spre a păstra înaltul titlu obținut. Realizările deosebite de pînă acum sunt o garanție pentru viitoarele succese. UZINA UNIO Spre cote tot mai înalte de dezvoltare .n La 26 octombrie 1911 intră funcțiune în orașul Satu Mare o modestă întreprindere industrială — dispunînd de cîteva ateliere și utilaje rudimentare—, ce avea să devină cunoscuta uzină Unio de astăzi. In cei 60 de ani de existență, această unitate cunoscut din plin efectele neagative ale modului de producție, precum capitalist și ororile distructive ale războiului. Reconstituită din temelii în urma războiului, Uzina Unio își trăiește în anii de după eliberare adevărata ei tinerețe. Au urmat ani de adiei și semnificative prefaceri, în care uzina avea să devină cel mai reprezentativ obiectiv industrial de construcții de mașini din municipiul și județul Satu Mare. Azi, pe malul Someșului în geometria spațială a multiplelor hale metalul ia forme din cele mai variate, făcînd ca Uzina Unio să se impună pregnant în peisajul economiei românești, marcînd avîntul impresionant al industriei constructoare de mașini din țara noastră. Sub firma uzinei, mii de muncitori, tehnicieni și ingineri înmănunchează zilnic nesecate izvoare de hărnicie și talent menite să modeleze metalul după contururi diferite. An de an, axul marilor prefaceri s-a învîrtit fără întrerupere, ducînd faima inscripției „UNIO" în toate localitățile miniere ale țării, cit și peste hotare : R.D. Germană, R.S. Cehoslovacă, R.S.F. Iugoslavia, Cuba, Iran, Tunisia, Algeria, Maroc, Siria și alte multe țări. Paralel cu creșterea volumului exportului a sporit și numărul țărilor care solicită produsele uzinei sătmărene. Bunăoară, dacă în 1965 aceste produse se exportau doar în trei țări, în 1971 cifra se ridică la peste 20 de țări. Dar legăturile uzinei din orașul de pe Someș cu alte țări nu se limitează numai la livrarea unor produse. Specialiștii de aici acordă asistență competentă atît în țară, cît și peste hotarele patriei. Ei supraveghează necontenit comportarea mașinilor de încărcat, a transportoarelor, a locomotivelor Diesel de mină, a troliilor, ventilatoarelor și celorlalte produse, aducînd periodic îmbunătățiri constructive. Tehnica modernă, pusă în slujba omului și a producției, și-a făcut simțită prezența nu numai în secțiile noi, ci și în cele vechi. Uzina este dotată cu strunguri semiautomate, mașini de copiat, ferestraie automate de debitat, strunguri carusel etc. Apoteoza tuturor realizărilor obținute de către colectivul uzinei în cele trei trimestre ale acestui an, o reprezintă desigur, sporirea producției. Iată ce spun cifrele în acest sens în cursul acestui an ritmul mediu de creștere a producției este de 16,3 la sută. Drept rezultat, volumul producției globale va depăși la finele anului cu peste 305 milioane lei pe cel 1966. Dinamica producției din are la bază, printre altele, un susținut ritm de creștere a productivității muncii. Astfel, în perioada care s-a scurs din acest an, acest indicator este cu 50 la sută mai mare decit în 1966, iar pînă la sfîrșitul cincinalului actual acesta va prezenta o creștere de 42,1 la sută față de 1970. In frm- GH. CODAT (Continuare In pag. a 3-a) Incepind de miine, in librării HIHIHEL......l..L.l ...J ............ J........... O nouă ediție a albumului „EPOPEE PE SOMEȘ” O nouă ediție, îmbogățită în text și imagine, a albumului Epopee pe Someș se va pune în vînzare în librării cu începere de miine, 28 octombrie a.c. Inițiată, la cererea publicului de către redacțiile ziarelor Cronica sătmăreană și Szatmári Hírlap, recenta ediție cuprinde un amplu text introductiv în limbile română și maghiară, peste 150 de imagini fotografice cu explicații in ambele limbi, rezumate în engleză, franceză, germană și rusă. Mărturie emoționantă a dramaticelor încleștări cu stihiile dezlănțuite în primăvara-vara anului 1970 și a eroicelor eforturi ale reconstrucției, albumul se impune ca o apariție notabilă, un document cu puternice reverberații civice și educative. In noua ediție albumul se vinde la prețul de lei 30. NU PIERDEȚI PRILEJUL DE A VA PROCURA DIN TIMP ALBUMUL EPOPEE PE SOMEȘ! Interesul temei, competența și atractivitatea expunerii - cheia succesului conferențiarului Perioada optimă desfășurării muncii culturale la sate se apropie. Ne-a preocupat, în spiritul noilor idei ce izvorăsc din documentele de partid, modul cum directorii căminelor, îndrumătorii muncii cultural-educative își propun să facă din aceasta o permanență cotidiană, cum se orientează înspre revitalizarea genurilor mai vechi, dar a căror eficiență e de-acum unanim acceptată. Ideea, de fapt, ne-a oferit-o tovarășul Nicolae Codreanu, locțiitorul secretarului de partid și directorul comitetului căminului cultural din Culciu. „Cred, spunea dînsul, că în momentul de față conferința și expunerea trebuie să-și găsească locul cuvenit în ansamblul muncii culturale de masă. Este eroare să se creadă că acest gen o ar fi perimat, sau că n-ar întruni adeziunea publicului. S-a întîmplat și aici un fenomen culturală, ci în metodologie, în tematică, în cel ce activează concret siderat în fața publicului. Am concă în viitorul muncii noastre, ceea ce trebuie să anime munca prin conferințe și expuneri este interesul stîrnit de temă și atractivitatea expunerii. Pînă la urmă, poți să și citești un text dacă e alcătuit clar, cu idei interesante și atractive. Bineînțeles că noi nu ne vom limita a citi peste iarnă cîteva texte luate de ici, de colo. Acest gen de activitate ne preocupă continuu și căutăm cîteva soluții pentru a-i da un plus de atractivitate și eficacitate". IOAN POP (Continuare în pag. a 2-a) cANCHETAulturală des întîlnită unii au fetișizat conferința și expunerea, neglijînd dologia aproape cu totul metoși tematica. Dacă te fi vorba de o devitalizare, paaapoi ea trebuie căutată nu în genul ca atare de manifestare Adunarea Generală a O.N.U. a hotărit restabilirea drepturilor legitime ale R.P. Chineze la O.N.U. In pagina a 4-a, amănunte asupra acestei importante hotărîri și largul său ecou internațional. Invizibila ștafetă a cravatelor — purpurii —I Sărbătoare în școli pentru cei mici. In clasele a treia, cei mai merituoși elevi sunt primiți în rândurile pionierilor. Am asistat recent la o astfel de festivitate, la clasa a IlI-a , a Liceului nr. 3 din Satu Mare. Mă întreb și acum: cine erau mai emoționați: copiii, învățătoarea sau părinții care asistau ?... Primirea în organizația pionierilor — un eveniment solemn, o recunoaștere a meritelor, o învestitură de încredere. Cravata roșie așezată cu delicatețe de mîinile învățătoarei la girul copiilor imprumută obrajilor fierbinți candoarea purpurie. Noii pionieri sînt minări, demni... Cu cîteva zile în urmă suprinsesem o discuție în care un viitor pionier aducea ca argument definitiv, replica: „Pe cuvîntul meu de aproape pionier!“. ^ДИИ [UNK]амИ Дяпи^^ Bine-nțeles, a fost crezut de colegii săi. Și iată-l acum pe băiețel investit cu dreptul mult visat de a se numi pe sine pionier. Cît de mult a așteptat această clipă unică în viața lui și cît de mîndru și de fericit este acum... Primii pionieri ai clasei constituie exemplul viu al elevului corect, sirguincios, colegial, ținta fierbinte a celorlalți școlari. Ei sunt animatorii clasei. Aici începe școala politică, se trăiesc momente care vor face din purtătorii cravatelor roșii viitorii comuniști. . . Printre cei ce se aflau la solemnitatea intrării în pionierat erau și părinți care ei înșiși au trăit aceste sublime clipe, fiind poate primii purtători din țară ai cravatelor roșii. Dorința fierbinte cu care au așteptat, rîvna cu care s-au străduit să merite și apoi să păstreze cu cinste cravatele roșii, semnificația purpuriului au rămas aceleași în cei peste douăzeci de ani. Pe undeva, se transmitea pe plan virtual între cele două generații invizibila ștafetă a cravatelor purpurii. S. OVIDIU