Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1200)

1971-10-27 / No. 1144

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA? -­ 1144 883) ^ ^ ~~~ 4 pag. ^ 3Q bani Agenda urgențelor in agricultură UN ULTIM EFORT PENTRU TERMINA­REA RECOLTĂRII PORUMBULUI ȘI TRANSPORTUL LUI DIN TIMP MAI MULTA OPERATIVITATE LA RE­COLTATUL ȘI TRANSPORTUL SFECLEI DE ZAHAR SA SE CONTINUE ÎN SILOZATUL COCE­NILOR CU TOATE FORȚELE EXISTENTE ALĂTURI DE TOAMNA PE TOATE SU­PRAFEȚELE ELIBERATE DE RESTURILE VEGETALE Cunoscînd că cu fiecare zi ce trece ne apropiem de perioada friguroasă, cînd recoltatul și mai ales transporturile produselor se fac cu dificultate, că porumbul trebuie să ajungă în pătule pînă la sosirea zilelor ploioase, se im­pun măsuri organizatorice pentru intensificarea culesului la porumb, sfeclă de zahăr și în mod deosebit a transportului lor din cîmp. Din situațiile centralizate la nivelul județului rezultă că po­rumbul s-a recoltat de pe 65.475 ha, ceea ce reprezintă 95 la sută, iar sfecla de zahăr de pe 3.714 ha, respectiv 80 la sută. Deci, au mai rămas de recoltat 3.600 ha porumb și 915 ha cu sfeclă de zahăr. Un număr de 52 cooperative a­­gricole de producție, precum I.A.S. Odoreu au încheiat recol­ti­tatul porumbului. Dintre consiliile intercooperatis­­te care au terminat integral recol­tatul sau care au de adunat re­colta de pe suprafețe mici amin­tim Consiliile: Homorod, Apa, Beltiug, Halmeu, Hodod, Odoreu, Supur, Tășnad și Valea Vinului. Cu toate realizările bine înre­gistrate la nivelul județului, la unele consilii intercooperatiste sunt încă suprafețe destul de mari de recoltat. Printre acestea­ se numără consiliile Moftin, Sanis­­lău, Santău, Tiream și Negrești- Oaș. Deși pe județ planul de insilo­­zări a fost depășit pînă la data de 23 octombrie cu 10 la sută, date fiind condițiile climaterice excepționale existente, este nece­sar ca însilozatul cocenilor sau a altor resturi vegetale să se continue pînă la epuizarea tuturor posibilităților, pentru a fi asigura­te stocuri suplimentare de furaje, atit de necesare hrăniri efective­lor de animale. In acest scop este necesar să se folosească din timp toate utilajele existente în secții­le de mecanizare și cooperative, iar acolo unde este necesar, în cadrul consiliilor intercooperatiste, să se facă mișcări pentru folosi­rea cât mai completă a utilajelor. O lucrare de mare importanță pentru producția culturilor de pri­măvară, din anul viitor, este e­xecutarea ogoarelor de toamnă. Pînă la data de 23 octombrie s-au executat ogoare pe 28.863 ha, față de un plan de 76.000 ha, ceea ce reprezintă 38 la sută. Este imperios necesar ca, paralel cu eliberatul terenului, să fie in­tensificat ritmul și la această lucra­re care are o influență hotărîtoa­­re asupra nivelului producțiilor din anul viitor. Muncind cu hărnicia de care au dat dovadă și pînă în prezent, cooperatorii, mecanizatorii și cei­lalți lucrători din unitățile noas­tre agricole, sub conducerea și în­drumarea permanentă a organelor și organizațiilor de partid, vor putea asigura strîngerea la timp și fără pierderi a actualei recolte și punerea unor baze temeinice pentru producția anului viitor. ing. I. CRISTEA Decorarea unor unitati agricole socialiste C.A.P. Foeni și C.A.P. Cămin, pre­cum și S.E.A. Livada — distinse cu „Ordinul Muncii“ clasa I Pentru contribuția adusă la în­făptuirea politicii partidului, de dezvoltare a agriculturii socialiste și pentru participarea activă a țăranilor cooperatori, muncitori­lor, mecanizatorilor, tehnicieni­lor și inginerilor la obținerea, în anul 1971, a unor recolte bogate de grîu pe întreaga suprafață avută în cultură și livrarea la fondul de stat a unor cantități sporite, prin decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România a fost conferit „Ordinul Muncii“ clasa I următoarelor cooperative agricole de producție: Foeni, județul Satu Mare, care a realizat 4.572 kg grîu la hectar­­ Poiana, din municipiul Turda, județul Cluj, care a realizat 4.480 kg grîu la hectar: „6 Martie" din orașul Cîmpia Turzii, județul Cluj, care a realizat 4.424 kg grîu la hectar; „Cămin“ din comuna Căpleni, județul Satu Mare, care a realizat 4.131 kg grîu la hectar; Stoicănești, județul Olt, care a realizat 4.120 kg grîu la hectar; „Ho Și-Min“, din comuna Dor Mărunt, județul Ialomița, care a realizat 4.102 kg grîu la hectar; „9 Mai“ din comuna Cășeiu, ju­dețul Cluj, care a realizat 4.044 kg grîu la hectar; și Diniaș, co­muna Peciu Nou, județul Timiș, care a realizat 4.007 kg grîu la hectar. Prin același Decret, a fost con­ferit „Ordinul Muncii“ clasa I următoarelor stațiuni experimen­tale agricole: Turda, județul Cluj, care a realizat 5.392 kg grîu la hectar, Valul lui Traian, județul Constanța, care a realizat 4.155 kg grîu la hectar, și Livada, județul Satu Mare, care a realizat 4.073 kg grîu la hectar. LA C.A.P. FOENI Succesele prezente sunt rodul hărniciei și priceperii cooperatorilor Există momente în viața unei colectivități care nu se pot uita, momente care rămîn imprimate active, pentru totdeauna, în con­știința fiecăruia dintre membrii ei. Un asemenea moment l-a con­stituit pentru țăranii coopera­tori din Foeni clipele emoționan­te cînd, în prezența conducerii superioare de partid și de stat, personal a tovarășului NICOLAE C­EAUȘESCU, au fost înmînate diploma și drapelul de fruntaș pe țară cooperativei lor agricole pentru rezultatele deosebite ob­ținute în acest an la cultura griu­lui — 4.572 kg la hectar. înalta distincție obținută venea să confirme munca entuziastă a destoinicilor cooperatori din Foeni, care au reușit să stăpâ­nească arta de a spori rodnicia pămîntului, acționînd cu mijloa­cele științei și tehnicii, cu sursele inepuizabile ale priceperii și hăr­niciei ce-i caracterizează­ Drumul pînă la acest succes de prestigiu nu a fost însă deloc ușor. In cei 12 ani de existență a cooperativei agricole de pro­ducție au fost multe treburi de făcut, multe probleme de rezol­vat. La înființare, dispunea de o bază cooperativa materială redusă. Nu existau tractoare, iar­de combine sau chimizare țăranii nici nu prea auziseră. Nu existau nici specialiști. Exista în schimb altceva, mai valoros, determinant pentru soarta unității, exista în­crederea țăranilor — români, maghiari, germani și de alte na­ționalități — întruniți în marea familie a cooperatorilor, în pro­priile lor forțe, în destinul lu­minos deschis de partidul comu­niștilor. Și această încredere n-a fost dezmințită. Datorită politicii înțelepte a partidului și statului nostru de dezvoltare multilaterală a agricul­turii, prin ajutorul și sprijinul per­manent primit, prin munca neo­bosită a țăranilor cooperatori s-a dezvoltat an de an baza tehnico­­materială a C.A.P. Foeni, alături de toate celelalte cooperative ale țării. Saltul înregistrat este evi­dențiat, printre altele, și de creș­­terea avuției obștești a coopera­tivei în cei 12 ani de de la 318 mii lei la 13 existentă, milioane de lei. Astăzi, cooperativa dispu­ne de peste 4.000 de animale, din care 800 bovine, 1.500 capete por­cine, 1.800 ovine. Din suprafața de 1.660 ha teren deținut de C.A.P. Foeni, 1.402 ha este arabil. In producția vegetală ponderea o dețin cerealele și plantele tehnice. Pe terenurile nisipoase, sterpe de altă dată, se găsesc astăzi li­vezi bogate, a căror roade între­gesc zestrea de venituri bănești ale cooperativei. Recoltele bogate, veniturile în continuă creștere au determinat îmbunătățirea permanentă a nive­­lului de trai al cooperatorilor. O mărturie a creșterii bunăstării ță­ranilor de aici o reprezintă și cele 400 noi case moderne din Foeni, construite în ultimii ani de tot atîtea familii cooperatiste. Față de grija și ajutorul neînce­tat acordat de partidul și statul nostru, țăranii cooperatori din Fo­­eni au răspuns printr-o mobiliza­re tot mai accentuată a forțelor, printr-o muncă avîntată spre a smulge pămîntului roade tot mai bogate. Suita de mari și frumoase realizări obținute in ultimii ani de harnicii cooperatori de aici a culminat cu obținerea în acest an a unei producții medii de 4.572 kg grîu la hectar, pe o suprafață de 400 ha. Se spune că munca înnobilează pămîntul, îi mărește rodnicia, iar pămîntul răsplătește munca pe măsura investiției de pricepere și hărnicie. La C.A.P. Foeni, această corelație dintre muncă și pămînt își găsește cea mai expresivă ma­nifestare in recoltele bogate de grîu obținute ca urmare a muncii ■uvîntate a harnicilor cooperatori. Aceștia trăiesc, justificat marile satisfacții ale succesului. Dar, în același timp, sunt conștienți de faptul că aceste succese ii obligă la realizări și mai valoroase, spre a păstra înaltul titlu obținut. Realizările deosebite de pînă a­­cum sunt o garanție pentru viitoa­rele succese. UZINA UNIO Spre cote tot mai înalte de dezvoltare .n La 26 octombrie 1911 intră funcțiune în orașul Satu Mare o modestă întreprindere industrială — dispunînd de cîteva ateliere și utilaje ru­dimentare—, ce avea să devi­nă cunoscuta uzină Unio de astăzi. In cei 60 de ani de e­­xistență, această unitate cunoscut din plin efectele ne­a­gative ale modului de producție, precum capitalist și o­­rorile distructive ale războiu­lui. Reconstituită din temelii în urma războiului, Uzina Unio își trăiește în anii de după eliberare adevărata ei tinere­țe. Au urmat ani de adi­ei și semnificative prefaceri, în ca­re uzina avea să devină cel mai reprezentativ obiectiv in­dustrial de construcții de ma­șini din municipiul și județul Satu Mare. Azi, pe malul Someșului în geometria spațială a multiple­lor hale metalul ia forme din cele mai variate, făcînd ca Uzina Unio să se impună pregnant în peisajul economiei românești, marcînd avîntul impresionant al industriei con­structoare de mașini din țara noastră. Sub firma uzinei, mii de muncitori, tehnicieni și in­gineri înmănunchează zilnic nesecate izvoare de hărnicie și talent menite să modeleze metalul după contururi di­ferite. An de an, axul marilor prefaceri s-a învîrtit fără în­trerupere, ducînd faima in­scripției „UNIO" în toate lo­calitățile miniere ale țării, cit și peste hotare : R.D. Ger­mană, R.S. Cehoslovacă, R.S.F. Iugoslavia, Cuba, Iran, Tu­nisia, Algeria, Maroc, Siria și alte multe țări. Paralel cu creșterea volumului expor­tului a sporit și numărul ță­rilor care solicită produsele uzinei sătmărene. Bunăoară, dacă în 1965 aceste produse se exportau doar în trei țări, în 1971 cifra se ridică la peste 20 de țări. Dar legăturile u­­zinei din orașul de pe Someș cu alte țări nu se limitează nu­mai la livrarea unor produse. Specialiștii de aici acordă a­sistență competentă atît în țară, cît și peste hotarele pa­triei. Ei supraveghează ne­contenit comportarea mașini­lor de încărcat, a transportoa­relor, a locomotivelor Diesel de mină, a troliilor, ventila­toarelor și celorlalte produse, aducînd periodic îmbunătățiri constructive. Tehnica modernă, pusă în slujba omului și a producției, și-a făcut simțită prezența nu numai în secțiile noi, ci și în cele vechi. Uzina este dotată cu strunguri semiau­tomate, mașini de copiat, fe­­restraie automate de debitat, strunguri carusel etc. Apoteoza tuturor realizărilor obținute de către colectivul uzinei în cele trei trimestre ale acestui an, o reprezintă de­sigur, sporirea producției. Ia­tă ce spun cifrele în acest sens­ în cursul acestui an ritmul mediu de creștere a producției este de 16,3 la sută. Drept rezultat, volumul pro­ducției globale v­a depăși la finele anului cu peste 305 milioane lei pe cel 1966. Dinamica producției din are la bază, printre altele, un susținut ritm de creștere a productivității muncii. Ast­fel, în perioada care s-a scurs din acest an, acest indi­cator este cu 50 la sută mai mare decit în 1966, iar pînă la sfîrșitul cincinalului ac­tual acesta va prezenta o creștere de 42,1 la sută față de 1970. In frm­- GH. CODAT (Continuare In pag. a 3-a) Incepind de miine, in librării HIHIHEL......l..L.l ...J­ ............ J........... O nouă ediție a albumului „EPOPEE PE SOMEȘ” O nouă ediție, îmbogățită în text și imagine, a albumului Epopee pe Someș se va pune în vînzare în librării cu înce­pere de miine, 28 octombrie a.c. Inițiată, la cererea pu­blicului de către redac­țiile ziarelor Cronica săt­­măreană și Szatmári Hírlap, recenta ediție cuprinde un amplu text introductiv în limbile română și maghiară, peste 150 de imagini fotografi­ce cu explicații in ambele limbi, rezumate în engleză, franceză, germană și rusă. Mărturie emoționantă a dra­maticelor încleștări cu stihiile dezlănțuite în primăvara-vara anului 1970 și a eroicelor efor­turi ale reconstrucției, albumul se impune ca o apariție nota­bilă, un document cu puterni­ce reverberații civice și edu­cative. In noua ediție albumul se vinde la prețul de lei 30. NU PIERDEȚI PRILEJUL DE A VA PROCURA DIN TIMP AL­BUMUL EPOPEE PE SOMEȘ! Interesul tem­ei, competența și atractivitatea expunerii - cheia succesului conferențiarului Perioada optimă desfășurării muncii culturale la sate se a­­propie. Ne-a preocupat, în spiri­tul noilor idei ce izvorăsc din documentele de partid, modul cum directorii căminelor, îndru­mătorii muncii cultural-educative își propun să facă din aceasta o permanență cotidiană, cum se orientează înspre revitalizarea genurilor mai vechi, dar a căror eficiență e de-acum una­nim acceptată. Ideea, de fapt, ne-a oferit-o tovarășul Nicolae Codreanu, loc­țiitorul secretarului de partid și directorul comitetului căminu­lui cultural din Culciu. „Cred, spunea dînsul, că în momen­tul de față conferința și expu­nerea trebuie să-și găsească­­ lo­cul cuvenit în ansamblul mun­cii culturale de masă. Este eroare să se creadă că acest gen o ar fi perimat, sau că n-ar întruni adeziunea publicului. S-a în­­tîmplat și aici un fenomen culturală, ci în metodologie, în tematică, în cel ce activează con­cret siderat în fața publicului. Am con­că în viitorul muncii noastre, ceea ce trebuie să anime munca prin conferințe și expuneri este interesul stîr­­nit de temă și atractivitatea ex­punerii. Pînă la urmă, poți să și citești un text dacă e alcă­tuit clar, cu idei interesante și atractive. Bineînțeles că noi nu ne vom limita a citi peste iarnă cîteva texte luate de ici, de colo. Acest gen de activitate ne preocupă continuu și căutăm cîteva soluții pentru a-i da un plus de atractivitate și eficaci­tate". IOAN POP (Continuare în pag. a 2-a) cANCHETA­ulturală des întîlnit­ă unii au fetișizat conferința și expunerea, ne­­glijînd dologia aproape cu totul meto­și tematica. Dacă te fi vorba de o devitalizare, paa­a­­poi ea trebuie căutată nu în genul ca atare de manifestare Adunarea Generală a O.N.U. a hotărit restabilirea drep­turilor legitime ale R.P. Chineze la O.N.U. In pagina a 4-a, amănunte asupra acestei importante hotărîri și largul său ecou internațional. Invizibila ștafetă­­ a cravatelor — purpurii —I S­ărbătoare în școli pen­tru cei mici. In clasele a treia, cei mai meri­tuoși elevi sunt primiți în rân­­durile pionierilor. Am asistat recent la o astfel de festivitate, la clasa a IlI-a , a Liceului nr. 3 din Satu Mare. Mă întreb și acum: cine erau mai emoționați: copiii, învățătoarea sau părinții care asistau ?... Primirea în organizația pio­nierilor — un eveniment so­lemn, o recunoaștere a meri­telor, o învestitură de încrede­re. Cravata roșie așezată cu delicatețe de mîinile învăță­toarei la girul copiilor impru­­mută obrajilor fierbinți can­doarea purpurie. Noii pionieri sînt minări, demni... Cu cî­teva zile în urmă suprinsesem o discuție în care un viitor pionier aducea ca argument definitiv, replica: „Pe cuvîn­­tul meu de aproape pionier!“. ^ДИИ­ [UNK]амИ Дяпи^^ Bine-nțeles, a fost crezut de colegii săi. Și iată-l acum pe băiețel investit cu dreptul mult visat de a se numi pe sine pionier. Cît de mult a așteptat această clipă unică în viața lui și cît de mîndru și de fe­ricit este acum... Primii pio­nieri ai clasei constituie exem­plul viu al elevului corect, sirguincios, colegial, ținta fier­binte a celorlalți școlari. Ei sunt animatorii clasei. Aici în­cepe școala politică, se trăiesc momente care vor face din purtătorii cravatelor roșii vii­torii comuniști. . . Printre cei ce se aflau la solemnitatea intrării în pionie­rat erau și părinți care ei în­șiși au trăit aceste sublime clipe, fiind poate primii pur­tători din țară ai cravatelor roșii. Dorința fierbinte cu care au așteptat, rîvna cu care s-au străduit să merite și apoi să păstreze cu cinste cravatele roșii, semnificația purpuriu­lui au rămas aceleași în cei peste douăzeci de ani. Pe un­deva, se transmitea pe plan virtual între cele două gene­rații invizibila ștafetă a cra­vatelor purpurii. S. OVIDIU

Next