Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1200)

1971-11-26 / No. 1170

M­ EMINESCU" IAS* PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNIȚI­ VĂ Î Г----------------------­ mmm. ____ 4 pag, — 30 bani О РОНЖА DE CADRE CONSECVENTA SPIRITULUI ȘTIINȚIFIC, MILITANT, REVOLUȚIONAR Edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate, înfăp­tuirea grandioaselor obiective menite să situeze România contemporană pe noi trepte de progres și civilizație se află într-o corelație indisolubilă cu consecvența spiritului militant, revoluționar, în care se înfăp­tuiește politica științifică a par­tidului în problema cadrelor ne­cesare celor mai diferite sec­toare ale vieții noastre sociale. O astfel de cerință esențială este pe deplin firească deoarece, prin esența și scopul său, so­cialismul trebuie să stimuleze și să dezvolte multilateral omul ca personalitate, iar aceasta — la rîndul său — amplifică și sporește în flux activ valorile socialismului. Intr-o asemenea intercondi­­ționare dialectică, politica de selecționare, formare, promova­re, educare și perfecționare a pregătirii cadrelor se situează la nivelul unei preocupări ma­jore a partidului nostru. In ampla și valoroasa expunere prezentată de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie a.c. se subli­niază pregnant că este necesară perfecționarea învățămîntului, a formelor de pregătire politică și ideologică­ a tuturor cadrelor, a maselor largi de oameni ai muncii în vederea îmbogățirii cunoștințelor, a dezvoltării spi­ritului partinic, revoluționar, a dragostei pentru patrie și popor, asigurării pregătirii lor în problemele fundamentale ale științei conducerii politice și sociale. Ritmul și intensitatea perfec- GHEORGH­E GOVOR, secretar al Comitetului județean Satu Mare al P.C.R. ționării conducerii sociale spe­cifice socialismului, imprimă și în sfera problematicii cadre­lor o continuă activitate de perfecționare, înfăptuită con­știent, organizat și planificat, asigurîndu-se totodată un de avans în formarea și anti­pre­gătirea cadrelor, spre a se­ e­­vita orice decalaj între dez­voltarea bazei tehnico-materia­­le și factorul uman; pe de altă parte, această activitate trebuie să se întemeieze pe cri­­­terii științifice pentru a răspun­de permanent exigențelor majo­re ale progresului multilateral al țăr­ii, ale evoluției potrivit cerin­țelor concrete din fiecare eta­pă a acestui proces. „In stadiul de dezvoltare în care ne găsim — arată tovarășul Nicolae Ceaușescu — mersul înainte de­pinde în mod hotărîtor și ne­mijlocit de calitatea și com­petența oamenilor, de capacita­tea lor de a stăpîni... .mijloacele de producție mereu mai per­fecționate, de priceperea de administra bogățiile țării, avi­a­ția națională, de receptivitatea la tot puterea ce e nou și înaintat, de de a ține pasul cu pro­gresul­­ mondial“. Preocuparea stăruitoare a par­tidului nostru în acest sens, grija organelor și organizațiilor de partid pentru aplicarea în via­ță a orientărilor stabilite de con­ducerea partidului au dat re­zultate reale. In întreaga pe­rioadă a construcției socialiste, fondul de cadre crescut de par­tid a asigurat înfăptuirea în bune condiții a sarcinilor celor mai complexe care s-au ridi­cat. După cum este cunoscut, s-a format un numeros și va­loros detașament de cadre, al­cătuit din muncitori, țărani, in­telectuali — care unesc forțele mai multor generații — educat în spiritul ideologiei marxist­­leniniste, profund devotat par­tidului, cauzei socialismului. Amploarea procesului formării și perfecționării cadrelor de conducere, a tuturor oamenilor muncii, se relevă elocvent și prin datele oferite de statis­tică. In anii cincinalului pre­cedent au fost pregătiți în școli aproape 3­19.000 de muncitori, 1,2 milioane au fost calificați sau și-au ridicat cul de muncă, calificarea la re­ponderea celor calificați crescînd astfel de 77 la sută în 1965 la 02 la su­ma­tă, în 1970. Economia națională a primit în perioada 1965—1970 peste 148.000 de cadre cu pre­gătire medie de 116.000­ cu pregătire specialitate, superioară, dintre care 51.600 de ingineri și economiști. La sfîrșitul anului trecut, nu­mărul cadrelor cu pregătire superioară a ajuns la 315.000, al celor cu pregătire medie la 750.000. Un număr însemnat de cadre și-au îmbogățit cunoi­(Continuare în pag. a 3-a). S­INTEZĂ Sintetizăm faptele omului în cifre. Iar cifrele, ca și fap­tele vorbesc o limbă ce nu trebuie tradusă. Prezenți pe șantierele de construcții în a doua jumă­tate a anului trecut, ca și în acest an, am simțit în u­­riașul volum de prefabri­cate trimis de muncitorii de la I.P.S. Satu Mare, șantie­relor reconstrucției, dărui­rea fără rezerve, pasiunea, dîrzenia acestui harnic co­lectiv. Faptele, munca, cloco­­coteau, ardeau în fiecare piesă din beton­ armat. Simțeai vi­brația muncii în ele, dincolo de cuvinte, dincolo de cifre. Am trecut zilele acestea pe la întreprindere. Aceeași ac­tivitate febrilă, aceeași dărui­re, pretutindeni. In ciuda frigului din ultimele zile, su­te, mii de tone de balast, ci­ment și oțel se modelează în forme și devin grinzi, fîșii prefabricate. Oamenii au în­vins timpul și înving acum condițiile meteorologice ne­favorabile. Iar săgeata grafi­cului urcă, urcă. In fiecare zi se cîștigă ore prețioase și in fiecare oră se dobîndesc se­cunde, minute. In a treia zi a lunii noiem­ însemnări bune, dimineața, betoniștii au rupt ultima filă din calen­darul lunii. Lăcătușii au fă­cut același lucru pe la prin­, apoi le-au urmat exemplu timplarii de binale și cele­lalte ateliere. A fost atunci devansat hotarul dintre luni, dar n-a fost vreme de me­ditație. Nici o clipă. Munca a continuat și continuă. Cu pasiune, fără istov. Continuă și ea devine acoperișuri și planșee de blocuri, uși și ferestre, porți și alte con­strucții metalice. Urmărim transportul de pre­fabricate în drum spre șan­tiere și trimitem un gînd bun celor ce se realizează, temeinic și peste sarcina pla­nificată. Astăzi, colectivul între­prinderii de producție indus­trială a I.J.C. a ajuns la o filă de calendar din doua jumătate a lunii decem­­­brie. Iar pe ultima filă a lunii curente a înscris două cifre , produse peste plan în­ valoare de 2.800.000 lei, re­­prezentând 12.000 mp prefa­bricate din beton armat. La care adăugăm noi încă una, ceea ce este egal cu suprafața a 333 de apartamen­te. Traduse în cuvinte, aceste cifre ar însemna, înaltă con­știință socialistă. I. M. Șapte milioane lei economii prin inovații Hărnicia, inventivitatea și capacitatea creatoare a co­lectivului de muncă de la Combinatul de exploatare și industrializarea lemnului din Satu Mare, se regăsesc fruc­tuos in volumul mare de e­­conomii realizate prin ino­vații. Astfel, de la începu­tul anului și pină în pre­zent valoarea economiilor postcalculate înregistrate la cabinetul tehnic se ridică la 7 milioane lei. Dintre propu­nerile mai importante ac­ceptate și aplicate în pro­ducție merită evidențiate în mod special cele care se referă la noul proces tehno­logic propuse de un colec­tiv de ingineri și tehnicieni, care au condus la economi­sirea a peste 400 m.c. che­restea de stejar. La secto­rul de exploatare Sîngeni, bunăoară, prin utilizarea mai bună, ca și prin gos­podărirea judicioasă a ma­sei lemnoase — soluții pro­puse de Dumitru Boca și in­ginerul Ioan Taloș — s-a obținut o economie postcal­­culată de 640.000 lei. Din informațiile primite de la tovarășul Tiberiu Șu­ta, responsabilul Cabinetu­lui tehnic am reținut că i­­novatorii de aici sunt ho­­tăriți să depășească cu 450.000 lei angajamentele asumate în întrecerea dintre colectivele și cercurile de inovatori pe anul 1971. Și-au suplimentat angajamentele Ca urmare a rezultatelor bu­ne obținute prin introducerea schimbului III la secțiile che­ie ale întreprinderii, organiză­rii mai bune a activității la fiecare loc de muncă, reorga­nizării și dotării corespunză­toare cu mașini și utilaje secției de tricotaje din Ardud,­­ colectivul Fabricii Tricotex din Satu Mare a hotărît să-și alimenteze angajamentele sp­a­­nțiale asumate în întrecerea so­cialistă, îmbunătățind continuu programele proprii de activita­te și punînd în valoare noi re­zerve de creștere a producției și productivității muncii, har­nicul colectiv al acestei unități industriale va realiza până la finele anului peste angajamen­tele anuale o producție supli­mentară în valoare de 2 mi­lioane lei, ceea ce în unități fizice înseamnă peste 20.000 bucăți tricotaje. In secția dantelă a întreprinderii Solidaritatea din Satu Mare. COMUNICAT COMUN cu privire la vizita președintelui IOSIP BROZ TITO in România La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, ședintele Consiliului de Stat pro­al Republicii Socialiste România, to­varășul Iosip Broz Tito, președin­tele Republicii Socialiste Federa­tive Iugoslavia, președintele Uniu­nii Comuniștilor din Iugoslavia, a făcut o vizită de prietenie în Re­publica Socialistă România în zi­lele de 23 și 24 noiembrie 1971. înalții oaspeți au vizitat cu a­­cest prilej Municipiul Timișoara, întreprinderile industriale „Elec­tromotor" și „Industria Lunii“ și s-au­ întreținut prietenește cu muncitorii, tehnicienii și inginerii acestor întreprinderi. Oamenii muncii din orașul Ti­mișoara au făcut o călduroasă pri­mire înalților oaspeți — expresie vie a sentimentelor de prietenie și stimă reciprocă ce caracteri­zează relațiile româno-iugoslave. In timpul vizitei, au avut loc convorbiri la Timișoara între se­cretarul general al Partidului Co­munist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ceaușescu, și președintele Nicolae Re­publicii Socialiste Federative Iu­goslavia, președintele Uniunii Co­muniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, la care au participat: Din partea română, tovarășii: Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al președintele Consiliului de P.C.R., Mi­niștri al Republicii Socialiste Ro­mânia, Paul Niculescu-Mizil, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, mem­bru al Comitetului Executiv, Prezidiului Permanent al C.C. al al P.C.R., prim-vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, Emil Drăgă­­nescu, membru al Comitetului E­­xecutiv al C.C. al P.C.R., vicepre­ședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Co­misia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor ex­terne, Vasile Vlad, membru su­pleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Ion Flo­­rescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consi­lier la C.C. al P.C.R., Vasile Șan­­dru, ambasadorul Republicii So­cialiste România în R.S.F. Iugo­slavia, și Gheorghe Colț, director ,în Ministerul Afacerilor Externe.. Din partea iugoslavă, tovarășii: Gemal Bredici, președintele Con­siliului Executiv Federal al Re­publicii Socialiste Federative Iu­goslavia, Dragoslav președintele Adunării Markoviei, Republicii Socialiste Serbia, membru al Pre­zidiului Republicii Socialiste Fe­derative Iugoslavia, Stane Dolani, președintele în funcțiune al Birou­lui Executiv al Prezidiului Uniu­nii Comuniștilor din Iugoslavia, Mirko Topavaț, secretarul federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului Uniunii Comuniști­lor din Iugoslavia, Dușan Gligo­­rievici, membru al Consiliului E­­xecutiv Federal, președintele păr­ții iugoslave în Comisia mixtă ro­­mân­o-iugoslavă de colaborare e­­conomică, Iso Njegovan, ambasa­dorul Republicii Socialiste Fede­rative Iugoslavia în Republica So­cialistă România, Marko Vrduneț, șeful ad-interim al Cabinetului președintelui Republicii, Milos Me­­jovski, consilierul președintelui Republicii pentru probleme de po­litică externă, Giura Vukolici, di­rector în Secretariatul pentru Afacerile Externe, Federal Murat Agovici, consilier în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. In cadrul convorbirilor, desfășu­rate într-o atmosferă prieteneas­ca, cordială, de deplină înțelegere și încredere reciprocă, cei doi pre­ședinți au efectuat un schimb de păreri privind promovarea în con­tinuare a prieteniei și colaborării dintre Republica Socialistă Româ­nia și Republica Socialistă Fe­derativă Iugoslavia, dintre Partidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iu­goslavia, problemele actuale ale relațiilor internaționale, precum și problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Ei s-au informat asupra realizărilor, succeselor și dezvoltării viitoare ale celor două țări și au avut un schimb de păreri cu privire la experiența României și Iugos­laviei în opera de construire a socialismului. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au evidențiat cu deosebită satisfacție că prie­tenia tradițională româno-iugos­lavă, întemeiată pe legăturile is­torice dintre popoarele celor două țări și pe lupta lor pentru in­dependență națională și social, cunoaște astăzi, în progres dițiile construirii societății con­so­cialiste în România și Iugoslavia, o înflorire continuă, multilaterală. Ei au apreciat că în perioada care a trecut de la întîlnirea de la Brdo-Kranj din 3—4 noiem­brie 1970, colaborarea bilaterală între Republica Socialistă Ro­mânia și Republica Socialistă Fe­(Continuare in pag. a 4-a) La Uzina Unio „Sincope" nejustificate din utilizarea timpului -------------------------------­de lucru De cîtăva vreme, întregul pro­ces tehnologic al Uzinei Unio este supus unei metamorfoze înnoi­toare, care tinde să așeze întrea­ga producție pe o bază organi­zatorică, științifică , are loc o restructurare aprofundată a tutu­ror secțiilor productive, urmărin­­du-se evitarea unor paralelisme în luarea deciziilor, crearea unor ce­lule independente in ansamblul fabricației, mărirea gradului de responsabilitate pentru executa­rea la termen a fiecărei faze de lucru. Această acțiune va avea o in­fluență pozitivă considerabilă a­­supra principalilor indicatori e­­conomico-financiari. Este de cea mai mare importanță că activitatea întreprinderii nu se resimte de pe urma perturbațiilor inerente aces­tui început de reconsiderare ciclului productiv. Antrenînd du­­­pă ei întreaga masă de salariați, comuniștii din fiecare secție sector, au depus eforturi susținu­și­te pentru ca sarcinile de pian să fie îndeplinite exemplar. Trebuie să spunem însă că, în pofida a­­cestor eforturi, Uzina Unio înre­gistrează încă un număr impre­sionant de absente nemotivate de la Serviciu. In primele zece luni ale anului numărul absențelor ne­motivate s-a ridicat la 13.400 cm­­zile, ceea ce echivalează cu o producție pierdută în valoare me­die de circa 8,9 milioane lei. Mărturisim că o întreprindere care își permite să piardă atîtea milioane, ca pe o bagatelă, fără ca acest fenomen să reprezinte un semnal de alarmă pentru co­mitetul de direcție, ne stîrnește nedumerirea. Și n-am adăugat ce­le 9.400 om-zile învoiri și conce­dii fără plată, care au diminuat — în intervalul amintit — producția întreprinderii, cu alte 6,2 milioa­ne lei. Măsurile privind organizarea științifică a producției și a mun­cii devin cu adevărat eficiente a­­bia dacă sînt dublate ca vizînd direct îmbunătățirea altele, dis­ciplinei în muncă. Despre utiliza­rea rațională a timpului de lucru se poate vorbi numai atunci cînd ambii factori — tehnic și uman — participă complet, în funcție de cerințele concrete, la desfășura­rea procesului de producție. Se evidențiază astfel că în economia socialistă — ca proces conștient dirijat — noțiunea de organizare științifică capătă un conținut nou, mai bogat, incluzând și elemente de etică socială. O dată cu in­troducerea progresului tehnic și științific in producție, au loc mu­tații corespunzătoare — cantitati­ve și calitative — în privința ce­lui maț­ prețios element al for­țelor de producție — omul. Aces­te mutații presupun realizarea u­­nei instrucții profesionale temei- MIHAI BABIȚCHI (Continuare in pag. a 2-a) La C.E.I.L. Satu Mare, autocontrolul se extinde tot mai mult. In fotografie, muncitorii loan Tătaru și Alexandru Mihalca verifi­­cînd calitatea muncii lor. ж [UNK]<е [UNK]­ [UNK]2­<е1 JUDEȚEAN — Pîinile mari trec ca ... pita caldă. И Ar­gus îmbie turiștii la vizitarea „sfinxului" Oa­șului *3 „Refuzăm bacșișul — trăim din muncă cinstită“. И Reeditarea unei cărți de renume: „Trecute vieți de doamne și domnițe“ И Care sînt „ușile“ misterului despre uși? ■ Un paz­nic prins cu hoția pe cînd își fierbea „victime­le“ ■ Un spectacol de dezbatere etică: „Este vinovată Maria Serafim?“. Щ Pu­NILE mari albe, de 4 kg, ultima noutate în materie de pa­nificație a Industriei de morărit Satu Mare, se bucură de aprecie­rile unanime (dovadă epuizarea rapidă din rafturi) ale consumato­rilor. Dacă s-ar găsi și la o uni­tate din cartierul Someș (nu nu­mai la magazinul de pe­știi Eli­berării) atunci s-ar putea spune că s-ar rezolva o măsură ... bună ca pâinea caldă. Щ „REFUZAM bacși­șul, trăim din muncă cinstită" — spun afișele din incinta poștei săt­mărene. Lăudabilă formulă — convingătoare și răspicată — ca­re are darul de a face, credem, pe cetățean să nu se simtă obli­gat, grație unor mai vechi obice­iuri, să bage de două ori mina în buzunar. Щ O NOUTATE pentru cititoare: cartea „Produse cosme­tice și folosirea lor". Nu nici o vină dacă nu se va avem mai fi găsind în librării. Mai aflăm, la închiderea ediției, de reedita­rea după mulți ani a unei cărți de renume: „Trecute vieți de doamne și domnițe" de C. Gane. Ц MARGARETA Coșa (magazinul de desfacere nr. 8, de pe str. Eli­berării), aruncă adevărate cearșa­furi de hîrtie în stradă în scopul menținerii curățeniei în ... unita­te. Neposedînd chitanțier de a­­menzi n-am putut face decit cu­venita menționare în rubrică. Ц AUGUSTIN Mureșan, oferă „Zig-zagului” o pensionare informație învăluită în mister, din blocul 18 (O.C.L.P.P.) din cartierul „Solida­rități" au dispărut una câte una, de la diverse apartamente, ușile deja instalate, vopsite, ajustate. Tovarășe A.M.: Fiți sigur că nu există mistere cărora să nu li se găsească „ușa". Nițică răbdare. Ц UN PAZNIC de la Cărei a fost prins cu o găinărie (a furat două găini) tocmai pe cînd își... fier­bea „victimele". Bună! Ca din­­tr-o poveste cu Esop­­El REVISTA „Săptămîna culturală" a Capita­lei adresează in rubrica semnată de ARGUS II — îndemnul la vi­zitarea „Sfinxului" Oașului, care „plin de un straniu farmec, stră­juiește plaiurile grav și maiestuos de parcă ar fi însuși Moș­ Vre­­me...". El A AVuT loc viziona­rea spectacolului de teatru „Este vinovată Maria Serafim“? — piesă de profundă dezbatere etică — pu­să în scenă de un colectiv de ar­tiști amatori ai Casei municipale de cultură, în regia actorului Ni­colae Popeneciu. El SIMBĂTA trecută (gheață pronunțată) au a­­lunecat numeroase autoturisme în șanțurile șoselelor, unele „bușite" bine pentru luare aminte la zilele ce va să vie! METEOR

Next