Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1354-1431)

1972-09-27 / No. 1428

H Agendă uzina­lămin COMBINATUL — 1 MAI — Utilaje pentru construirea drumurilor Amploarea pe care a luat-o în ultimul timp activitatea de lăr­gire și îmbunătățire a rețelei de drumuri și șosele în țara noastră — consecință necesară a saltului impetuos, calitativ și cantitativ, înregistrat de economia nulă — presupune crearea națio­puternice baze tehnice, care tinei să sporească considerabil producti­vitatea muncii în acest sector de activitate. Venind în intimpinarea aces­tei cerințe la Combinatul Mai din Satu Mare au fost asi­­­milate în producție cîteva uti­laje importante : mașini de exe­cutat benzi de încadrare, ma­șini de malaxat bitum, de calmatat rosturi și de curățat rosturi de dilatare. Beneficiar — Direcția Generală Drumuri și Po­duri, București. Ж [UNK]Е­­SQOP DeC € MGWG In intimpinarea celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii Tineri sibieni, la care s-au alăturat și tineri din județele Satu Mare, Bihor, Hunedoara, Timiș, Brașov, Vilcea, Cluj, Iași, ș.a. au participat la Fes­tivalul „Cibinium '72" orga­nizat în perioada 17—24 sep­tembrie. Propunindu-și să omagieze tinerețea sub multiplele ei aspecte, „Cibinium ’72“ care se găsește la a cincea edi­ție, prin acțiunile inițiate a concretizat la nivelul reali­tăților social-economice și culturale sibiene — un pro­ces amplu de creație, de cul­tură și educație socialistă a tineretului. Cunoscut in întreaga țară prin nenumăratele-i vestigii de artă și tradiții culturale, printr-o bogată și diversă ga­mă de valoroase obiceiuri de artă populară, Sibiul reprezin­tă nu numai o zonă în care ■valorificarea acestor bogății de artă și cultură, se impun de la sine, ci și un domeniu mai nou al tehnicii. In cadrul manifestărilor or­ganizate in programul „Cibi­nium ’72“ , a avut loc un concurs privind activitatea de creație tehnico-științifică a ti­neretului din unitățile eco­nomice sibiene și a județelor participante, unde tineretul din județul Satu Mare a fost reprezentat de inginerul Ioan Avram de la F.M.C.E. „23 Au­gust“. Concursul a avut drept scop stimularea preocupărilor față de cercetarea științifică, an­trenarea la soluționarea di­feritelor probleme tehnice pe care le ridică activitatea ductivă a întreprinderilor pro­e­­conomice. La această ediție a festivalului tineretului sibi­­an s-au prezentat, în cadrul sesiunii de comunicări tehni­ce, 40 de lucrări de tehnică și științifică. Pe creație baza criteriilor concursului de se­lecție a celor mai bune lu­crări prezentate, pentru fru­moasa activitate a tineretu­lui participant, comisia a ho­­tărît acordarea a 10 premii. Printre cîștigătorii concursu­lui — tineret, muncă, creație — se află și,tînărul inginer Ioan Avram, unul dintre cei mai activi inovatori de la F.M.C.E. „23 August“. El a prezentat la acest concurs invenția „Procedeu de emailare directă pe tabla de oțel“ — lucrare care a fost apreciată de juriul comisiei și de participanții prezenți la acest festival. Merită relevată activitatea neobosită pe linia cercetării științifice — in domeniul e­­mailării — în ultima perioa­dă el reușind să elaboreze un email grand in strat sub­țire, pe tablă, care va aduce anual economii de peste 8­00 mii lei. 11­­ IOAN GHEORGHE coresp. Roadele activității neobosite pentru cercetarea științifică Sporește zes­trea tehnică Secția Metal I — una dintre secțiile cu pondere în activita­tea de producție a combinatului — și-a îmbogățit apreciabil zes­trea tehnică. Conform planului de măsuri tehnico-organizatorice privind modernizarea fluxului de fabricație, s-au primit 2 mașini de găurit, un strung paralel nor­mal și 5 polizoare pneumatice. Utilajele au fost procurate prin dotare. Firesc după includerea în flux a noilor mijloace tehnice, randamentul activității secției a crescut simțitor, Un eficient program de autodotare Deosebit de eficientă se do­vedește la Combinatul 1 Mai, ac­tivitatea de transpunere în prac­tică a programului de autouti­­lări, stabilit la începutul anului. Nu de mult, în aceeași secție Metal , lucrătorul Adalbert Să­­lăjan a creat o mașină de exe­cutat găuri centrale. Avînd în vedere specificul ac­tivității din secție noul mijloc de producție își găsește o largă utilizare, contribuind la economi­sirea unei cantități importante de scule ajutătoare și la crește­rea productivității muncii. Uti­lajul a fost produs în întregime cu mijloace proprii. Din aceleași surse au fost create și 2 polizoa­re duble electrice. V ............. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­ VĂI --------------------------­ RS И Ш [UNK] R AnuiV(XU) EONIM 4 4 pag. — 30 bani UN NOU DISPENSAR ME­DICAL DE ÎNTREPRINDERE La Filatura de bumbac din Că­ței a fost în folosință dat un dispensar medical pentru salariații întreprinderii. Se preconizează ca, pe lângă cabine­tul de generală medicină exis­tent, să se în­ființeze alte două cabinete de stomatologie și ginecologie. Măsura se în­scrie în contex­tul politicii par­tidului și statului nostru de a asi­gura asistență medicală salaria­ților la locurile de muncă. Instantaneu de la noua f­latură careiană Trofeul Ciprian Porumbescu la Roșiori Festivalurile corale repu­blicane organizate în Suceava, Pitești, Lugoj și Brașov în­chinate memoriei înaintașilor de un celebru renume al mu­zicii corale românești C. Po­rumbescu, D. G. Chiriac, P. Vidu și G. Dima, aflate anul acesta la a doua ediție, au in­trat deja în tradiția mișcării corale românești ca o confrun­tare de prestigiu a formații­lor corale, reunind cele mai reprezentative coruri sătești ale țării. După o serioasă prezentare din punct de ve­dere repertorial și interpreta­tiv, corul căminului din satul Roșiori s-a cultural înscris la Festivalul coral C. Porum­bescu desfășurat in zilele de 23 și 24 septembrie la Su­ceava. Plecați de pe melea­gurile sătmărene, roșiorenii au demonstrat tuturor celor ve­niți să se întreacă în cîntări măiestre in cetatea de scaun al lui Ștefan cel Mare cu un repertoriu bine ales, cuprin­­zînd bucăți reprezentative din zona noastră folclorică, dar dovedind și certe calități vo­cale și interpretative care au electrizat sala și juriul prin căldura, frumusețea, pasiunea și dăruirea cu care au cintat. Cîntecul lor a trecut dincolo de rampa scenei, emoționind inimile celor din sală care în trei rînduri au cerut ca bu­cățile interpretate să fie re­petate. In final, juriul cen­tral a acordat corului din Ro­șiori distincția maximă „Tro­feul Ciprian Porumbescu“ care va fi înminat in luna decembrie a anului curent după terminarea festivalurilor corale din celelalte centre în sala Ateneului Român din București. PETRE PORFIRIE SATU MARE: La înălțime Foto: GH. IAN CU Z­IG-ZAG JUDEȚEAN — Vivat, crescent, floreat ! „ La fîntîna cu uluc . . . fl Treceți pe la „Autoservice“ ■ Pe unde să intrăm în cartier ? • Nu ocoliți Valea Măriei Я Nimic nou la Cămărzana fl Și totuși „n-avem“ e mai la îndemînă В S-a extins rețeaua de apă В Ce e în vitrine și ce e în magazine ? Г Vă cunoașteți orașul în care trăiți ? В Turiștii care ne vizitează orașul milenar — de acuma, rămîn plăcut surprinși de febri­litatea cu care sătmărenii înțeleg să pregătească frumosul jubileu al orașului. Hotărît, municipiul trăiește în această toamnă o pri­măvară nemaiîntîlnită. E și de înțeles, se întîmplă doar la o mie de ani o dată! Щ La Săr­­văzel, grație preocupării Consili­ului popular comunal a început forarea unei fîntîni arteziene, motiv de solidă bucurie pentru săteni, ci­ că locul a fost ales cam­anapoda. Iată însă că . . . lucrările au fost lăsate (nu fin­­tîna), baltă. Și astfel local­nicii așteaptă cu gălețile goale. De un an de zile 1 Q­ Atelierele modernului „Autoservice“ aparți­­nînd Cooperativei Metalo-lemn au fost dotate cu noi mașini­­unelte ce permit executarea unor reparații de bună calitate.­­Să nu ne fie luată informația drept îndemn la sporirea neglijenței în conducere!). Ц Intrarea în cartierul Carpați din municipiu s-a transformat din nou într-o mlaștină. Vinovații, cei de la Șantierul nr. 5 al I.J.C., moti­vează, frizînd umorul, . . . numai cînd plouă! Fără comentarii. В Cei care nu-și refuză o dru­meție în Oaș vor putea fi in curind găzduiți la noul local al O.J.T. Satu Mare. Moderna con­strucție se află în stadiu de fini­saj. Щ întrebare: Ce aveți la această oră pe agenda de lucru. Răspuns : nimic ! Răspunsul ilus­trează perfect inerția ce s-a instaurat în activitatea salariați­lor Consiliului popular Cămăr­­zana. gy I.L.F. Cărei a preluat în această lună 3.671 tone de legu­me și 1.790 tone fructe. Mare parte dintre acestea trebuia, în mod firesc, să ia drumul maga­zinelor. De ce se mai aude totuși din gura gestionarilor acel fati­dic ,,n-avem“ . . .­­gogoșari de pildă). В La Tîrșolț, rețeaua de apă potabilă a fost extinsă cu încă 2.700 m.l. Iată o veste care ne bucură mult. Ц Vitrinele uni­tăților comerciale din municipiu sînt în aceste zile atît de îmbie­toare încît stîrnesc admirație. Cu ochii la vitrine cumpărătorii mai curajoși fac pasul și peste prag — fie ce-o fi — și intră. Sur­priza e că numeroase mărfuri de primă urgență, de sezon, lip­sesc. Pină cînd 1 I Ш frumos pliant „Mileniul sătmărean" apă­rut sub îngrijirea Comitetului județean al U.T.C. adresează invitația de a participa la un concurs „Cine știe, cîștigă" dotat cu premii. Se așeaptă cu­ mai mulți concurenți. G. T. Imediat după ce ieși din Livada, în drum spre Negrești-Oaș, pe par­tea stingă a șoselei, înainte că șesul întins să fie învăl­mășit de primele ridicături ale Oașului, privirile ți se opresc asupra altor citeva metereze, artificiale de astă dată, pro­duse industriale ale cîmpiei și oamenilor acesteia. Nimic paradoxal în aceste afirmații, căci clădirile, aproape pe ter­minate, ale Complexului inter­­cooperatist pentru îngrășarea tineretului taurin din Livada, deși au o destinație a produc­ției de tip agrar, au în schimb un specific al acesteia de tip industrial. Incit numind acest complex o veritabilă uzină producătoare de carne, nu greșim cu nimic. Căci totul aici semnifică biruința socialismului în agricultură, puterea unității celor 28 de cooperative agricole din jurul Sătmarului, asociate pentru înălțarea acestei construcții stînd chezășie industrializării complexe a ogoarelor. cu Totul a început pe un cimp spulber de zăpezi, în 12 februarie 1971, cînd a fost împlîntat primul țăruș in cadranul cîmpiei. Aceasta însemna începutul, totodată, al execuției unui proiect am­bițios, îmi aduc aminte de o discu­ție ,purtată în urmă cu cîteva luni, cu secretarul comitetu­lui comunal de partid din Livada, tovarășul Vasile Oie­­gaș. Vorbea dînsul pe atunci despre munca bună și spor­nică desfășurată pe șantier, de oamenii harnici care-s constructorii acestui complex. Și iată că la o recentă vizită a noastră pe locurile lăudate de secretar, multe vorbe ale lui s-au adeverit. La valoarea inițială a proiectului, vor fi efectuate iar investițiile lucrări în plus­ suplimentare vor putea fi dirijate pentru desăvîrșirea întregului ampla­sament: spații de depozitare, drumuri și mijloace de tran­sport. Astfel încît, atunci cînd cele 5.120 de locuri ale „pen­sionarilor“ celor opt grajduri își vor popula noile locuințe, totul să fie desăvîrșit gata, pentru ca anual să poată fi rulați aici 5.760 de viței. Cum asigurați realizarea investițiilor? Uzina producătoare de carne din Livada Dar ceea ce cu adevărat merită a fi subliniat este va­lorificarea superioară a inves­tiției, spre deosebire de alte lucrări similare intercoopera­tiste. Pe măsură ce erau ter­minate, grajdurile au început a fi populate, încît putem spune că parțial complexul a intrat în folosință încă la 26 iunie a.c., deși stadiul fi­nal e fixat pentru 1 noiem­brie. Față de un plan de efec­tiv de 1.830 capete pînă la 1 septembrie, era realizat la acea dată un efectiv de 2.010 capete în cele patru grajduri deja terminate atunci. IOAN POP (Continuare în pag. a 3-a) jO teorie Un filosof medieval le dă­­­­dea învățăceilor lui un sfat care astăzi, nouă, ni se pare­­ cel puțin curios. Zicea el că,­­ în momentul în care cunoști un om despre care nu știi nimic și de care n-ai auzit niciodată, trebuie să-l egalezi cu zero. Dacă relațiile tale cu persoana căreia ii aplici a­­­ceasta teorie ar evolua,­ zicea filosoful, ai dispune de un mare avantaj : acela că, orice ar face numita persoană, ea­­ nu te-ar putea decepționa. ‘ Cum să te decepționeze felul de a fi al unei persoane pe Шт [UNK] в • ’ ■ jjj^i care tu de la bun început ai egalat-o cu zero ? Dacă, dim­potrivă, persoana respectivă va demonstra, prin fapte și gesturi, că valorează mai mult decât nimic,­­ vei trăi de pe urma proaspetei tale cunoș­tințe numai revelații plăcu­te... r Iată o teorie numai a­­parent solidă. Dincolo de tăioasa ei logică, teoria trebuie amendată la totul umanism. Dialectic, copi­ea poate fi ușor combătută. A egala cu zero o persoană care mai tirziu te va face să tră­iești o plăcută revelație — iată o condamnabilă lipsă , de încredere. Neîncrederea în oameni, chiar cînd e ascunsă­­ sub o mască logică, e amen­­i dabilă, pentru că prima con­diție a revelației pe care o aștepți e predispoziția ta de­­ a recepționa această revela­­­­ție. Or, cum poți fi predis­pus să aștepți ceva de la o persoană pe care în prealabil ai egalat-o cu zero ? Chiar și interesul pe care ți-l stârnește înseamnă mai mult decât ni­mic. De ce ne-am amintit, acum, de o atît de veche Pentru că pînă și azi teorie , unii oameni, puțini ce-i drept, sunt, conștient sau inconștient, a­­depții ei. Dacă încrederea nu­­ celălalt presupune asumarea­­ unui risc, neasumarea acestui risc înseamnă pură lașitate. Chiar dacă, ulterior, spiritul tău de prevedere e confirmat. ION BLEDEA

Next